Asigurarea obligatorie a locuintei (PAD): ce prevede legea si cum primesti despagubiri

Legea nr. 260/ 2008 se aplica tuturor persoanelor fizice si juridice care detin in proprietate constructii cu destinatia de locuinta, indiferent daca acestea sunt situate in mediul urban sau rural. Obligatia de asigurare exista atata timp cat imobilul este inregistrat fiscal ca locuinta si isi pastreaza destinatia efectiva de locuire, chiar daca nu este locuit permanent.

Totodata, legea reglementeaza relatia juridica dintre asigurat si asigurator, stabilind drepturile si obligatiile fiecarei parti, precum si cadrul de organizare si functionare al Poolului de Asigurare impotriva Dezastrelor Naturale, entitatea care administreaza acest sistem la nivel national.

>>> Citeste Legea 260/2008, privind asigurarea obligatorie a locuintelor (PAD) <<<

In sensul legii, notiunea de locuinta este preluata din Legea locuintei nr. 114/1996 si include atat casele individuale, cat si apartamentele din blocuri, locuintele sociale, de serviciu, de protocol sau casele de vacanta. In cazul locuintelor din condominii, asigurarea nu priveste doar apartamentul propriu-zis, ci si cota-parte indiviza din partile comune ale cladirii, cum sunt structura de rezistenta, acoperisul sau casa scarilor.

Dezastrul natural este definit strict si limitativ si include doar trei riscuri:

Alte evenimente, precum incendiile, exploziile, furturile sau inundatiile cauzate de avarii ale instalatiilor interioare, nu sunt acoperite de aceasta lege.

Procedura de obtinere a despagubirilor in baza unei polite PAD este reglementata strict de lege, dar este gandita astfel incat sa fie relativ simpla pentru asigurat. Primul pas esential este notificarea producerii evenimentului asigurat, in termenul legal, catre entitatea care a emis polita.

In cazul daunelor produse de un cutremur de pamant, asiguratul trebuie sa contacteze asiguratorul sau PAID, dupa caz, in cel mult 60 de zile de la producerea evenimentului. Aceasta notificare este cunoscuta sub denumirea de avizare a daunei si poate fi realizata telefonic, online sau in scris, in functie de procedurile interne ale asiguratorului.

Pentru daunele produse de inundatii sau alunecari de teren, procedura presupune un pas suplimentar. In aceste situatii, este necesara implicarea autoritatilor publice competente, respectiv primariile sau inspectoratele pentru situatii de urgenta. Aceste autoritati constata producerea evenimentului, declara zona ca fiind afectata de dezastru natural si intocmesc documente oficiale care atesta cauza si amploarea fenomenului. Fara aceste documente, despagubirea nu poate fi acordata.

Ulterior constatarii oficiale a dezastrului, asiguratul trebuie sa depuna cererea de despagubire, insotita de documentele necesare. In mod obisnuit, acestea includ actul de identitate al asiguratului, actele de proprietate ale locuintei si documentele emise de autoritati care confirma producerea dezastrului natural. In cazul persoanelor care beneficiaza de ajutor social, cererea de despagubire se poate adresa direct PAID.

Evaluarea daunelor este realizata de asigurator sau de PAID, in functie de modul de emitere a politei. Despagubirea acordata are ca scop acoperirea costurilor necesare readucerii locuintei la starea anterioara producerii evenimentului, fara a putea depasi suma asigurata obligatoriu. Plata despagubirii se face in termenele stabilite de ASF, iar intarzierile pot atrage penalitati in favoarea asiguratului.

Legea instituie obligatia expresa de a asigura toate locuintele aflate in proprietate. Aceasta obligatie nu depinde de valoarea imobilului, de vechimea sa sau de zona in care este amplasat. Inclusiv locuintele nelocuite sau utilizate ocazional trebuie asigurate, atata timp cat sunt inregistrate ca locuinte. Sunt exceptate doar locuintele situate in cladiri incadrate in clasa I de risc seismic, pana la finalizarea lucrarilor de consolidare.

Legea imparte locuintele in doua categorii, exclusiv in functie de materialele din care este realizata structura si peretii exteriori. 

Aceasta clasificare este esentiala deoarece influenteaza atat valoarea primei de asigurare, cat si suma maxima ce poate fi acordata ca despagubire.
 

Suma asigurata obligatoriu reprezinta limita maxima pana la care asiguratorul este obligat sa plateasca despagubiri in urma producerii unui dezastru natural. 

In prezent, aceasta suma este de 100.000 lei pentru locuintele de tip A si de 50.000 lei pentru locuintele de tip B. Aceste sume nu reflecta valoarea reala de piata a locuintei, ci reprezinta un plafon legal, stabilit pentru a asigura un nivel minim de protectie.
 

Prin PAD sunt acoperite exclusiv daunele produse constructiei locuintei ca efect direct sau indirect al unui cutremur, al unei alunecari de teren sau al unei inundatii naturale. Legea nu acopera anexele care nu sunt legate structural de locuinta si nici bunurile din interior, precum mobilierul sau electrocasnicele.
 

Polita PAD este valabila, de regula, pentru o perioada minima de 12 luni. Contractul nu intra in vigoare imediat la semnare, ci dupa un termen de asteptare prevazut de lege. 

Din 2023, politia poate fi incheiata si pe perioade mai lungi, cu conditia ca acestea sa fie multipli de 12 luni. In cazul schimbarii proprietarului, polita ramane valabila pana la expirare, noul proprietar devenind automat beneficiar al asigurarii.
 

Prima de asigurare este suma fixa platita anual de proprietar pentru incheierea PAD. Aceasta este stabilita de lege si nu poate fi negociata. 

 

Asiguratul are obligatia de a incheia polita, de a plati prima si de a respecta conditiile legale. In schimb, acesta are dreptul de a primi despagubiri in cazul producerii unui risc asigurat. 

Asiguratorul si PAID au obligatia de a administra corect politele, de a evalua daunele si de a achita despagubirile in termenele stabilite de lege si de reglementarile ASF.
 

In cazul producerii unui cutremur, proprietarul trebuie sa notifice asiguratorul care a emis polita PAD in termen de maximum 60 de zile. 

In cazul inundatiilor sau al alunecarilor de teren, este necesara mai intai constatarea evenimentului de catre autoritatile competente, care vor declara zona ca fiind afectata de dezastru natural. Ulterior, cererea de despagubire se adreseaza asiguratorului sau direct PAID, dupa caz. 

Despagubirea acopera costurile necesare readucerii locuintei la starea anterioara, in limita sumei asigurate.
 

PAID este societatea creata special pentru administrarea asigurarii obligatorii a locuintelor. Aceasta emite politele PAD, administreaza baza de date nationala, contracteaza reasigurari si coordoneaza procesul de constatare a daunelor in situatii de dezastru major. Activitatea PAID este strict reglementata si supravegheata de Autoritatea de Supraveghere Financiara.

Nerespectarea obligatiei legale de a incheia asigurarea obligatorie a locuintei constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 100 si 500 lei, aplicata proprietarilor care nu detin o polita valabila. Obligatia de asigurare exista indiferent daca locuinta este locuita permanent sau doar ocazional si subzista pe toata durata in care imobilul este inregistrat fiscal cu destinatia de locuinta.

Constatarea contraventiei si aplicarea sanctiunii se realizeaza de catre autoritatile administratiei publice locale, prin persoanele imputernicite in acest sens, in special in cadrul activitatilor de control sau cu ocazia altor proceduri administrative. Pe langa sanctiunea contraventionala, lipsa unei polite PAD poate avea consecinte financiare semnificative, deoarece, in cazul producerii unui dezastru natural, proprietarul neasigurat nu beneficiaza de despagubiri in baza legii si poate fi exclus de la acordarea unor forme de sprijin financiar din partea statului.

De asemenea, legea prevede sanctiuni si pentru societatile de asigurare, reasigurare sau pentru intermediarii in asigurari care nu respecta obligatiile legale si reglementarile emise de Autoritatea de Supraveghere Financiara. Aceste sanctiuni pot consta in amenzi, avertismente sau alte masuri administrative, in functie de gravitatea abaterilor, si au ca scop asigurarea functionarii corecte si transparente a sistemului national de asigurare obligatorie a locuintelor.

Asigurarea obligatorie PAD si asigurarea facultativa nu sunt concepte concurente, ci complementare. PAD este o asigurare standardizata, impusa prin lege, care ofera un nivel minim de protectie pentru structura locuintei, exclusiv impotriva a trei riscuri majore: cutremur, alunecare de teren si inundatie naturala. Aceasta nu tine cont de valoarea reala a locuintei si nu acopera bunurile din interior.

Asigurarea facultativa, in schimb, este o asigurare optionala, personalizabila, care poate acoperi valoarea reala a imobilului, bunurile mobile, precum si o gama larga de riscuri suplimentare, precum incendiu, explozie, furt, vandalism sau inundatii cauzate de avarii. Primele sunt mai ridicate, iar nivelul de protectie este semnificativ mai mare.

Un aspect extrem de important este faptul ca asigurarea facultativa nu poate fi incheiata, in mod legal, daca nu exista in prealabil o polita PAD valabila, cu exceptia anumitor situatii limitate prevazute de lege. In caz de dauna, despagubirea se acorda mai intai in baza politei PAD, pana la limita acesteia, iar diferenta, daca exista, este acoperita de asigurarea facultativa.

Asigurarea obligatorie a locuintelor reprezinta unul dintre cele mai accesibile instrumente de protectie financiara existente in Romania, raportat la raportul dintre cost si beneficiu. In prezent, valoarea primei anuale pentru o polita PAD variaza intre 50 si 130 lei, in functie de tipul locuintei, ceea ce inseamna un cost lunar extrem de redus, raportat la riscurile acoperite. Despagubirile acordate pot ajunge pana la 100.000 lei, suma considerabila, mai ales in cazul locuintelor cu valoare medie sau mica.

Statistic, majoritatea locuintelor din mediul urban se incadreaza in categoria tip A, fiind construite din beton armat sau caramida arsa, in timp ce in mediul rural sunt intalnite frecvent locuintele de tip B. Acest aspect explica diferentierea cuantumului primei, dar si a despagubirii maxime. Sistemul PAD este conceput astfel incat sa ofere o protectie minima tuturor proprietarilor, indiferent de zona sau de valoarea imobilului.

Un alt element relevant din punct de vedere statistic este rata relativ redusa de cuprindere in asigurare a fondului locativ, comparativ cu obligativitatea legala. In practica, multi proprietari aleg sa incheie PAD doar in momentul vanzarii imobilului, al solicitarii unui credit sau al inregistrarii in cartea funciara, desi obligatia exista permanent. Acest lucru demonstreaza necesitatea unei mai bune informari a populatiei cu privire la rolul preventiv al acestei asigurari.

Din punct de vedere al duratei politelor, majoritatea PAD-urilor sunt incheiate pe perioade de 12 luni, insa, incepand cu anul 2023, se observa o tendinta de crestere a politelor multianuale, ca urmare a simplificarii procedurilor de reinnoire si a confortului oferit proprietarilor.

1. PAD acopera intreaga valoare a locuintei?
Raspunsul este NU, deoarece PAD ofera doar o protectie minima, plafonata la sumele stabilite de lege, indiferent de valoarea reala a imobilului.

2. Bunurile din interiorul locuintei sunt acoperite de PAD?
Raspunsul este nu. Bunurile din interiorul locuintei nu sunt acoperite de PAD, indiferent de natura dezastrului. Pentru protectia mobilierului, electrocasnicelor sau a altor bunuri, este necesara o asigurare facultativa.

3. Ce se intampla daca nu am incheiata o polita PAD?
In aceasta situatie, poti fi sanctionat cu amenda contraventionala si, mai important, statul isi rezerva dreptul de a nu acorda niciun fel de ajutor financiar in cazul producerii unui dezastru natural.

4. Cum se poate incheia polita PAD?
PAD poate fi incheiata online, prin intermediul PAID, al asiguratorilor sau al brokerilor parteneri, precum si prin platforma ghiseul.ro, ceea ce simplifica considerabil accesul la acest tip de asigurare.

5. O locuinta nelocuita trebuie asigurata? 
Raspunsul este DA, atata timp cat aceasta este inregistrata fiscal ca locuinta si nu si-a schimbat destinatia.