Ce este Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE)?

In mai multe randuri ati gasit pe E-Juridic.ro referiri facute la hotarari date de CJUE sau sesizari realizate catre aceasta institutie. Consideram oportuna prezentarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene pentru toti cei interesati. 

In primul rand, rolul Curtii de Justitie a Uniunii Europene este de a se asigura ca legislatia Uniunii Europene este interpretata si aplicata in acelasi mod in toate tarile membre ale blocului comunitar si garanteaza ca tarile si institutiile UE se supun dreptului european. Aceasta este o prezentare pe scurt pentru cei care nu vor sa intre in termeni mai tehnici. 

Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) interpreteaza legislatia UE pentru a se asigura ca aceasta se aplica in acelasi mod in toate tarile membre si solutioneaza litigiile juridice dintre guvernele nationale si institutiile europene.

In anumite circumstante, Curtea poate fi sesizata de persoane fizice, intreprinderi sau organizatii care doresc sa introduca o actiune impotriva unei institutii UE pe care o suspecteaza ca le-a incalcat drepturile.

CJUE este formata din doua instante:

• Curtea de Justitie - se ocupa de cererile de hotarare preliminara adresate de instantele nationale si de anumite actiuni in anulare si recursuri.
• Tribunalul - se pronunta asupra actiunilor in anulare introduse de persoane fizice, intreprinderi si, in anumite cazuri, de guvernele UE. In practica, aceasta instanta se ocupa in principal cu legislatia privind concurenta, ajutorul de stat, comertul, agricultura si marcile comerciale.

Judecatorii si avocatii generali sunt numiti de statele membre, de comun acord, pentru un mandat de 6 ani, care poate fi reinnoit. Judecatorii din cadrul fiecarei instante aleg un presedinte, pentru un mandat de 3 ani, care poate fi reinnoit.

Curtea de Justitie a Uniunii Europene are:

• cate 1 judecator din fiecare tara membra a UE la Curtea de Justitie, la care se adauga 11 avocati generali;
• si
• 47 de judecatori la Tribunal, insa anul viitor numarul acestora va creste la 56 pentru ca vor trebui sa fie cate 2 judecatori trimisi din fiecare tara membra.

Fise distractive pentru gradinita

Vezi AICI detalii

Literatura romana Rezumatele textelor studiate in clasele V-VIII

Vezi AICI detalii

Portal Codul Muncii

Vezi AICI detalii

In al doilea rand, vedem ce hotarari poate pronunta CJUE. Curtea pronunta hotarari in cauzele care ii sunt inaintate spre solutionare. Cele mai frecvente tipuri de cauze sunt:

• interpretarea legislatiei (hotarari preliminare) - instantele nationale ale tarilor UE sunt obligate sa garanteze aplicarea corespunzatoare a legislatiei europene, dar exista riscul ca instantele din tari diferite sa interpreteze legislatia in mod diferit. Daca o instanta nationala are indoieli cu privire la interpretarea sau valabilitatea unui act legislativ al UE, aceasta poate sa solicite opinia Curtii de Justitie. Acelasi mecanism poate fi utilizat si pentru a determina daca un act legislativ sau o practica nationala este compatibila cu dreptul UE.
• respectarea legislatiei (actiuni in constatarea neindeplinirii obligatiilor sau proceduri de infringement) - este vorba despre actiuni introduse impotriva unui guvern national care nu isi indeplineste obligatiile prevazute de legislatia europeana. Aceste actiuni pot fi initiate de Comisia Europeana sau de alta tara din UE. In cazul in care tara vizata se dovedeste a fi vinovata, ea are obligatia de a remedia situatia imediat. In caz contrar, se poate introduce o a doua actiune impotriva ei, care poate conduce la aplicarea unei amenzi.
• anularea unor acte legislative ale UE (actiuni in anulare) - daca un stat membru, Consiliul UE, Comisia sau (in anumite conditii) Parlamentul European considera ca un anumit act legislativ al UE incalca drepturile fundamentale sau tratatele Uniunii, ii poate cere Curtii de Justitie sa anuleze actul respectiv.
• Persoanele fizice pot, de asemenea, sa solicite Curtii anularea unui act al UE care le priveste in mod direct.
• garantarea unei actiuni din partea UE (actiuni in constatarea abtinerii de a actiona) - Parlamentul, Consiliul si Comisia au obligatia de a adopta anumite decizii in anumite situatii. Daca nu fac acest lucru, guvernele statelor membre, celelalte institutii ale UE si (in anumite conditii) persoanele fizice sau intreprinderile pot inainta o plangere Curtii.
• sanctionarea institutiilor UE (actiuni in despagubire) - orice persoana sau intreprindere care a avut de suferit de pe urma unei actiuni sau a lipsei de actiune din partea institutiilor UE sau a angajatilor acestora poate introduce o actiune impotriva lor prin intermediul Curtii.

In al treilea rand, analizam pe scurt modul de lucru al Curtii de Justitie a Uniunii Europene. In cadrul Curtii de Justitie, pentru fiecare caz se desemneaza un judecator care are rolul de judecator raportor si un avocat general. Cazurile sunt evaluate in doua etape:

• Etapa scrisa
  • partile dau declaratii scrise in fata Curtii. Autoritatile nationale, institutiile UE si uneori persoanele fizice pot transmite observatii.
  • Toate acestea sunt sintetizate de catre judecatorul raportor si apoi discutate in cadrul reuniunii generale a Curtii, care stabileste:
    • numarul de judecatori care se vor ocupa de caz: 3, 5 sau 15 judecatori (intreaga Curte), in functie de importanta si de complexitatea cazului. Majoritatea cazurilor sunt solutionate de 5 judecatori. Sunt foarte rare situatiile in care se implica toata Curtea.
    • daca este nevoie de o audiere sau de un punct de vedere oficial din partea avocatului general.

• Etapa orala
  • Avocatii ambelor parti pledeaza in fata judecatorilor si a avocatului general, care le pot adresa intrebari.
  • In cazul in care Curtea a decis ca este nevoie de un punct de vedere din partea avocatului general, acesta este prezentat dupa cateva saptamani de la audiere.
  • Judecatorii delibereaza si apoi pronunta verdictul.

Tribunalul are aceeasi procedura de evaluare, insa majoritatea cazurilor sunt solutionate de 3 judecatori si nu exista avocati generali. 

In al patrulea rand, o persoana fizica sau o companie poate depune o adresa la CJUE in doua moduri:

• indirect, prin intermediul instantelor nationale
• direct, sesizand Tribunalul

Procedura oficiala pentru depunerea unei plangeri este disponibila aici!

Finalmente, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a fost infiintata in 1952 si are sediul in Luxemburg.