Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Ce conditii ar trebui sa indeplineasca Legea Sanatatii?

A) Din punctul de vedere al Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa

Actele normative cu impact asupra domeniilor social, economic si de mediu, asupra bugetului consolidat sau asupra legislatiei in vigoare sunt elaborate pe baza unor documente de politici publice aprobate de Parlament sau de Guvern (art. 6, alin. 4). In ceea ce priveste motivarea proiectelor de acte normative de catre initiator (in cazul de fata initiatorul de iure este Ministerul Sanatatii, chiar daca, de facto, textul propunerii a pornit, cel putin in varianta proiectului scos din dezbatere, dinspre Comisia prezidentiala ‐ aceasta neavand drept de initiava legislativa), aceasta trebuie sa contina cateva elemente obligatorii, descrise de aceeasi lege nr. 24/2000 la art. 30 alin. 1:
- Expunere de motive
- Studii de impact.

Instrumentul de prezentare a proiectului de lege dinspre initiator catre Guvern trebuie sa includa motivul emiterii actului normativ, respectiv cerintele care reclama interventia actului normativ, cu referire speciala la insuficientele si neconcordantele reglementarilor in vigoare, (…), concluziile evaluarilor, lucrarilor de cercetare, impactul socio‐economic, impactul inanciar asupra bugetului general consolidat, masurile de implementare (art. 31, alin. 1, lit. a) ‐ g)).

Studiul de impact are ca scop estimarea costurilor si a beneficiilor aduse pe plan economic si social prin adoptarea proiectului de lege dar si evidetierea dificultatilor care ar putea aparea in practica (art. 33, alin. 1).

Comentariu: proiectul de lege recent retras din dezbaterea publica nu indeplinea aceste cerinte legale. Nu exista studiu de impact ci doar o expunere de motive care contine judecati de valoare de genul „masurile vor duce la o eficientizare a furnizarii serviciilor medicale”, ori … “va duce la cresterea performantei la nivel managerial si medical”, fara a exista un studiu stiintific ex ante.

Este de dorit ca viitorul proiect de lege sa treaca prin procedurile legale. Istoria recenta a celor patru coduri juridice ne arata ca graba adoptarii acestora nu a dus si la punerea lor efectiva in practica, in conditiile in care studiile de impact au fost terminate la un an si jumatate distanta.

B) Din punctul de vedere al formularii proiectului de lege

Conform art. 8 din Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa, textul unui act normativ trebuie sa fie formulat clar, fluent si inteligibil, fara dispozitii echivoce ori pasaje obscure. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat in nenumarate randuri, inclusiv in cauze impotriva Romaniei, faptul ca actul normativ trebuie sa fie accesibil si previzibil, cu alte cuvinte acesta trebuie sa fie enuntat cu suficienta precizie astfel incat sa poata permite cetateanului sa o inteleaga si sa isi corecteze conduita.

Comentariu: proiectul de lege retras din dezbatere este aproape imposibil de comentat, calea speculatiilor putand fi deschisa cu usurinta intrucat cele mai importante aspecte ale legii urmeaza sa fie reglementate prin legislatie secundara, legislatie care nu exista. De exemplu conditiile si metodologia de infiintare si organizare a medicinei primare se stabilesc prin norme elaborate de MS si aprobate prin HG
(art. 44 alin. 12); ori faptul ca plata furnizorilor de servicii de medicina primara se face „si pe baza altor reglementari aplicabile” (art. 48, alin. 1); sau faptul ca infiintarea, desfiintarea, organizarea si conducerea spitalelor se stabilesc tot prin norme metodologice (de data aceasta nu rezulta cine le face) aprobate prin HG; in fine, intreg proiectul este conturat in acest fel.

Nu reiese din textul proiectului nici felul in care asiguratorii privati vor concura pe piata din Romania, criteriile pe care trebuie sa le indeplineasca, potentiala departajare a acestora prin licitatii publice, etc. Daca, de exemplu, asiguratorii privati isi vor imparti “in mod democratic” asiguratii din Romania, pe zone geografice de pilda, se pune intrebarea unde anume va fi mult clamata concurenta care va duce la cresterea calitatii serviciilor?

Pe scurt, intregul proiect de lege lasa la latitudinea legislatiei secundare felul in care se va reorganiza sistemul de sanatate din Romania, modul in care se va face transferul administrarii fondurilor caselor de asigurari judetene catre operatorii privati.

Fata de cele exprimate mai scurt se poate concluziona ca proiectul de lege nu intruneste riteriile de claritate, accesibilitate si predictibilitate.

C) Sistemul national deasistenta medicala si de prim ajutor

Acest capitol a suscitat cele mai intense dezbateri, fiind componenta cu cea mai mare izibilitate, dar si una dintre putinele povesti de succes ale Romaniei. Ingrijorarile medicului Arafat au fost indreptatite.

Numitorul comun al al titlului din proiectul de lege retras din dezbatere era acela al deschiderii competitiei dintre sectorul public si cel privat al sistemului de medicina de urgenta. Unicul criteriu care sta la baza intrarii privatului in acesata competitie este omologarea”. Legea nu prevede criterii de omologare ci face trimitere la legislatia secundara (art. 66 alin. 2 si alin. 8).

Asistenta medicala de urgenta prespitaliceasca din cadrul, ATENTIE, al sistemului integrat de asistenta medicala de urgenta si de prim ajutor calificat va fi asigurata de catre servicii de ambulanta omologate de MS, precum si de SMURD. Cum va decide cel de la 112? Privatul va dori, in mod firesc, sa isi recupereze cat mai repede investitia facuta in sistemul de ambulante. Cum se va realiza echilibrul dintre dorinta de profit si urgenta medicala care presupune reactie rapida si profesionalism indiferent de costuri, fiind vorba de salvarea de vieti omenesti.

In ceea ce priveste asistenta medicala de urgenta spitaliceasca din cadrul sistemului integrat, acesta este sigurat de unitati si compartimente de primiri urgente (UPU si CPU) din structura spitalelor, MS omologand periodic UPU si CPU incluse in sistemul de urgenta. Ca atare, vor aparea spitale private care vor avea aceste compartimente de urgenta medicala. Ceea ce nu intelege statul este faptul ca sistemul de urgenta este un sistem care priveste dreptul la viata al persoanei, care poate depinde de cateva secunde. Aceste secunde nu au de a face nici cu profitul nici cu costurile doar cu profesionalismul si cu organizarea perfecta, liniara a sistemului de urgenta.

Pe de alta parte, sistemul de urgenta se confrunta cu lipsa de personal din cauza atractivitatii mai mari a sistemelor din alte tari europene, motiv pentru care, in ipoteza unei migrari initiale personalului medical din zona publica in zona privata este posbilil ca ambele sisteme de urgenta sa piara.

In fine, conform legii actuale care guverneaza sistemul de sanatate, Legea nr. 92/1995, este posibila interventia ambulantei private cu plata per caz din bani publici, in masura in care istemul public nu poate face fata solicitarilor. Prin urmare, este posibila interventia mediului privat acolo unde statul si‐a atins propriile limite.

Ca si concluzie, daca viitoare dezbatere se va cantona in zona „razboiului” public‐privat este o batalie pierduta pentru asiguratul roman. Asta pentru ca, cel putin in ceea ce priveste sistemul de urgenta (parte a sa fiind integrata in sistemul de siguranta nationala), simpla teza a cheltuirii mai cu folos a banului cetateanului de catre managementul privat nu este suficienta. Exista zone in care statul, pur si simplu, trebuie sa faca investitii, iar aceste zone tin de drepturile fundamentale: siguranta cetatenului, medicina de urgenta, justitie. In aceste zone u putem vorbi de profit.

Georgiana IORGULESCU,
membru CSM
Data aparitiei: 18 Ianuarie 2012
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Votati articolul "Ce conditii ar trebui sa indeplineasca Legea Sanatatii?":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
©2019 RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate.
SATI
Atentie, Juristi!
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016