Majorarile salariale ale bugetarilor ar trebui corelate cu evolutia economiei si raportate la criterii de performanta

    Fundamentarea ampla a noi legi, analizarea impactului socio-economic, al impactului financiar asupra bugetului de stat consolidat, atat pe termen scurt, pentru anul curent, cat si pe termen lung (pe 5 ani), a modificarilor cheltuielilor si veniturilor bugetare, plus/minus, cu propuneri pentru acoperirea cresterilor de cheltuieli (fara cresterea fiscalitatii asupra mediului de afaceri si fara instituirea de noi poveri fiscale pentru intreprinzatori), inclusiv calcule detaliate privind fundamentarea modificarilor cheltuielilor bugetare;

    Asigurarea transparentei si a dialogului social calitativ, inclusiv cu confederatiile patronale reprezentative, care nu au fost informate cu privire la continutul proiectului noii legi si nici consultate pana in prezent;
    Respectarea principiilor responsabilitatii, precautiei si a tintei de deficit bugetar de sub 2% din PIB;
    Stabilirea masurilor de crestere a salariilor bugetarilor corelat cu evolutia economiei Romaniei si cu adoptarea unui mixt de politici pentru evitarea posibilelor dezechilibre macro-economice;
    Corelarea salariilor bugetarilor cu salariile din industrie, astfel incat salariile din sectorul public sa nu fie mai mari decat salariile din sectorul privat, pentru a preveni aparitia unor discrepante nejustificate, generatoare de multiple efecte negative (inflatie, falimente sau necompetitivitate la export, etc.);
    Stabilirea salariilor bugetarilor in cadrul unor limite minime si maxime, pentru fiecare post, cu obligatia platii salariului minim corespunzator postului si cu criterii obiective de acordare in fiecare luna/trimestru a sumelor peste nivelul minim, in functie de responsabilitatile postului, munca efectiv depusa, cantitatea si calitatea acesteia, rezultatele inregistrate si contributia la realizarea scopului si obiectivelor institutiei publice, astfel incat sa se plateasca salarii in functie de activitatea desfasurata si performantele inregistrate de fiecare bugetar in parte;
    Debolcarea fondurilor europene si a investitiilor publice, pentru a se asigura baza necesara cresterii veniturilor bugetare care sa sustina cresterile salariale;
    Reforma profunda a sistemului bugetar, imbunatatirea solutiilor de e-guvernare, digitalizarea administratiei publice, cu restructurarea posturilor din administratia publica locala si centrala care intretin nejustificat birocratia, raportat la numarul foarte mare de bugetari (numarul de posturi ocupate in institutiile si autoritatile publice in luna februarie 2017 a fost de 189.8731);
    Necesitatea scaderii cheltuielilor publice si valorificarea bunelor practici la nivel european in structurarea administratiei publice:

Teste rezolvate de matematica pentru clasele V-VIII

Vezi AICI detalii

Literatura romana Rezumatele textelor studiate in clasele IX-XII

Vezi AICI detalii

Marea Carte Verde a Monografiilor Contabile 2024

Vezi AICI detalii

a. Primaria Bucuresti pentru 1,88 milioane de locuitori/suprafata de 228 km², are 860 de functionari publici, 10 consilieri personali ai primarului, raportat la 207 angajati (69 functionari si 138 personal contractual) la nivelul Primariei Berlinului, digitalizata complet (pentru 3,46 milioane de locuitori/suprafata de 891,68 km², 17 sectoare);

b. Primaria Bucuresti are 55 de consilieri locali:

    cat Madridul, care are o populatie de 3,2 milioane de persoane, ce se dubleaza daca luand in considerare zona metropolitana in intregul ei si care administreaza un buget de cinci ori mai mare:
    mai multi decat Londra: Autoritatea Londrei Mari este reprezentata de primarul Londrei si de Adunarea Londrei, care are 25 de membri (cu 30 mai putin decat numarul de consilieri ai Primariei Bucuresti), la o populatie de 7,4 milioane de locuitori si un buget de cheltuieli estimat pentru 2017-2018 la 11 miliarde lire;
    mai multi decat Budapesta: deciziile sunt luate de cei 33 de membri ai Adunarii Generale (cu 22 mai putini decat in Bucuresti).

     10. Necesitatea cresterii calitatii serviciilor publice;

     11. Testarea periodica/perfectionarea periodica a bugetarilor;

     12. Asigurarea cadrului necesar angajarii raspunderii directe a bugetarilor pentru greselile/abuzurile/neregularitatile acestora;

     13. Evaluarea si monitorizarea permanenta a activitatii bugetarilor, cu rezultate directe asupra nivelului salariului lor.