Potrivit dispozitiilor art. 109 din Codul de procedura civila oricine pretinde un drept impotriva unei alte persoane trebuie sa faca o cerere inaintea instantei competente.
Sesizarea instantei se poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile, daca legea prevede in mod expres aceasta. Dovada indeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare in judecata.
Neindeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocata decat de catre parat prin intampinare, sub sanctiunea decaderii.
In cazul dezbaterii procedurii succesorale, la sesizarea instantei, reclamantul va depune o incheiere emisa de notarul public cu privire la verificarea evidentelor succesorale prevazute de Codul civil si de lege. In acest caz neindeplinirea procedurii prealabile poate fi invocata nu numai de catre parat, ci si de catre instanta, din oficiu.
Cererile in justitie pot fi grupate in doua categorii:
1) Cerere principala sau introductiva de instanta.
2) Cerere incidentala (orice cerere facuta ulterior celei principale, dar in legatura cu aceasta).
1. Cererea principala - este cererea prin care, partea deschide procesul civil numita cerere de chemare in judecata. Prin cererea de chemare in judecata reclamantul determina cadrul litigiului sub aspectul obiectului si al partilor in litligiu. In temeiul art. 129, alin. ultim din Codul de proc. civ., instantele judecatoresti trebuie sa se pronunte in limitele a ceea ce s-a cerut.
2. Cererea incidentala - reprezinta orice cerere facuta ulterior celei principale, dar in legatura cu aceasta. Ea se poate infatisa:
a) fie ca o cerere modificatoare, fie ca o cerere precizatoare. Cazurile in care o cerere este considerata sau nu modificata se regasesc la art. 132 din Codul de procedura civila;
b) cerere reconventionala – acea cerere prin care paratul insusi formuleaza pretentii fata de reclamant sau mijloace de aparare fata de pretentiile reclamantului;
c) cererea de interventie voluntara a unui tert pentru a intra intr-un proces civil.
d) cererea de interventie fortata a unui tert in procesul civil
Forma si continutul cererii de chemare in judecata
Orice cerere de chemare in judecata trebuie facuta in scris, cu respectarea prevederilor art. 82 si 112 din Codul de procedura civila.
Prin urmare cererea de chemare in judecata va cuprinde:
1. numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar. Daca reclamantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul;
2. numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele acestuia si sediul profesional.
3. obiectul cererii si valoarea lui, estimata de reclamant, atunci cand este cu putinta. Pentru identificarea imobilelor se va arata comuna si judetul, strada si numarul, iar, in lipsa acestora, vecinatatile, etajul si apartamentul, sau, cand imobilul este inscris in cartea funciara, numarul de carte funciara si numarul topografic;
4. aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea;
5. aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere.
6. semnatura.
Instanta competenta
Stabilirea instantei competente in solutionarea cererii de chemare in judecata se face in functie de valoare, obiect si domiciliul paratului sau locul in care se afla imobilul, conform art. 1-18 Cod de procedura civila. Astfel, reclamantul va inainta cererea la instanta avand in vedere atat competenta materiala cat si teritoriala, conform dispozitiilor legale in vigoare. In cazul in care cererea nu a fost introdusa la instanta competenta in solutionarea cererii, instanta din oficiu, sau paratul, va putea invoca exceptia necompetentei materiale sau teritoriale a instantei de judecata, aceasta exceptie fiind solutionata cu prioritate de catre instanta care a primit cererea.
