Plenul CSM a admis cererea de aparare a independentei sistemului judiciar si a magistratilor in infaptuirea si realizarea actului de justitie ca urmare a criticilor aduse hotararii judecatoresti pronuntata de Judecatoria Buzau in dosarul penal nr. 13020/200/2011
In sedinta de astazi, 5 septembrie 2012, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat rezultatele verificarilor efectuate de Inspectia Judiciara cu privire la apararea independentei sistemului judiciar si a magistratilor in infaptuirea si realizarea actului de justitie.
La data de 3 septembrie a.c. conducerea Consiliului Superior al Magistraturii a solicitat Inspectiei Judiciare efectuarea verificarilor cu privire la apararea independentei sistemului judiciar si a magistratilor in infaptuirea si realizarea actului de justitie, ca urmare a criticilor aduse hotararii judecatoresti pronuntata de Judecatoria Buzau in dosarul penal nr. 13020/200/2011.
CSM a apreciat ca, in speta, criticile aduse unei hotarari judecatoresti si demersului parchetului de trimitere in judecata pot reprezenta o presiune la adresa justitiei, atat din perspectiva procurorilor care au sesizat instantele de judecata, cat si din perspectiva judecatorilor care vor fi investiti in solutionarea cauzei in caile de atac, precum si faptul ca o hotarare judecatoreasca nedefinitiva poate fi criticata doar prin intermediul cailor de atac. In consecinta, s-a solicitat efectuarea verificarilor necesare pentru a se stabili in ce masura elementele de mesaj public sus-mentionate au aptitudinea de a aduce atingere independentei magistratilor in infaptuirea actului de justitie.
In urma verificarilor efectuate au fost retinute urmatoarele aspecte:
1. Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial Brasov s-a dispus trimiterea in judecata a mai multor inculpati pentru savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu contra intereselor publice, iar prin sentinta penala a Judecatoriei Buzau s-a dispus condamnarea acestora la pedepse cu inchisoarea, precum si radierea dreptului de proprietate a Eparhiei Reformate din Ardeal cu privire la un imobil situat in municipiul Sfantu Gheorghe. In urma pronuntarii acestei hotarari, bisericile istorice maghiare, cu sustinerea unor formatiuni politice maghiare si a unor organizatii civice, au organizat in orasul Sfantu Gheorghe, la data de 01.09.2012, o ampla manifestatie, pe parcursul careia au fost exprimate puncte de vedere si critici cu privire la activitatea organelor judiciare;
2. Din analiza declaratiilor, a luarilor de pozitie si a punctelor de vedere exprimate de liderii politici si nu numai, ulterior pronuntarii sentintei penale de catre J. Buzau, dar si cu ocazia manifestarii publice din data de 01.09.2012, s-a constat ca acestea au pus in discutie, pe de o parte, limitele discursului politic in raport cu autoritatea judecatoreasca (A), iar, pe de alta parte, limitele in care poate fi analizata o hotarare judecatoreasca pronuntata intr-un dosar aflat in curs de solutionare (B).
Trebuie mentionat ca cele doua aspecte, discursul politic si critica adusa hotararii judecatoresti, datorita specificului cauzei de fata, se intrepatrund.
Pentru coerenta expunere a situatiei inspectorii judiciari au apreciat ca se impune analiza distincta a celor doua aspecte mentionate.
A. Limitele libertatii discursului politic in raport cu activitatea instantelor judecatoresti si a parchetelor:
Articolul 1 pct. (4) din Constitutia Romaniei consacra expres principiul separatiei puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca.
De principiu, daca separatia puterilor in stat nu este in mod clar conturata, atunci realitatea sociala este incerta, iar puterea judecatoreasca nu mai este putere in stat, ci doar o functie in stat, astfel ca separatia nu mai este a puterilor, ci a functiilor in stat.
Acestea sunt motivele pentru care, daca functia si rolul puterii judecatoresti sunt diminuate, statul pierde calitatea de stat de drept cu toate consecintele si implicatiile socio-economice ce decurg din aceasta.
In contextul in care afirmatiile si acuzele provin de la personalitati publice, angrenate in viata politica, asadar de la reprezentantii unor formatiuni politice, aceste afirmatii si acuze dobandesc in mod direct si inevitabil un pronuntat caracter politic. Din acest moment, factorul politic este cel care interfereaza cu activitatea unei alte puteri in stat, si anume autoritatea judecatoreasca.
Astfel, afirmatiile de genul celor emise in spatiul public in legatura cu hotararea pronuntata de Judecatoria Buzau, sunt de natura a induce faptul ca hotararea unei instante judecatoresti este pronuntata in mod intentionat si necinstit impotriva minoritatii maghiare, avand la baza intentia de compromitere a unui politician care anterior a adus servicii acestei comunitati.
De asemenea, pozitia publica potrivit careia „DNA a intentat actiune in justitie pentru abuz impotriva interesului public, in legatura cu retrocedarea Colegiului «Székely Mikó»…” vine sa se situeze pe aceleasi coordonate ale depasirii limitelor discursului politic.
Tocmai pentru a evita acest gen de discurs care reprezinta pericolul de a interfera cu activitatea specifica a unei alte puteri in stat, Conventia de la Havana pentru prevenirea crimei si tratamentul delicventilor, adoptata la Congresul VIII al O.N.U. (pct. 4), prevede ca „statele vegheaza ca procurorii sa-si indeplineasca atributiile profesionale in deplina libertate, fara a face obiectul unor intimidari, hartuiri, fara a suferi ingerinte nefondate si fara a li se angaja, in mod nejustificat, responsabilitatea civila, penala sau de alta natura”.
In Recomandarea (2000)19 a Comitetului de Ministri al statelor membre privind rolul urmaririi penale in sistemul de justitie penala, adoptata la data de 06 octombrie 2000 la cea de-a 724-a reuniune a delegatiilor ministrilor, la pct. (11) din capitolul „Relatia dintre procurorii publici si puterea executiva si legislativa” se prevede ca „statele trebuie sa ia masurile adecvate pentru a asigura ca procurorii publici isi pot efectua indatoririle si responsabilitatile profesionale fara interventie nejustificata sau expunere la responsabilitatea civila, penala sau de alt tip”.
In raport de aspectele analizate, se poate aprecia ca, prin afirmatiile emise in spatiul public, este afectata nu numai imaginea unei instantei judecatoresti ori a unitatii de parchet care a instrumentat dosarul in faza de urmarire penala, ci si imaginea sistemului judiciar in ansamblul sau.
Intr-un stat de drept nimeni si cu atat mai mult un reprezentant al puterii politice nu are dreptul sa extrapoleze nemultumirile referitoare la instrumentarea unei anumite cauze, asupra intregului sistem judiciar. In masura in care se procedeaza astfel, persoana care face aceste afirmatii aduce, inevitabil, atingere principiului constitutional al separatiei puterilor in stat cu consecinta afectarii prestigiului justitiei si implicit a independentei si reputatiei profesionale a magistratilor.
B. Limitele in care poate fi analizata o hotarare judecatoreasca pronuntata intr-un dosar aflat in curs de solutionare.
In conformitate cu prevederile art. 2 alin. 3 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata si modificata, judecatorii sunt independenti, se supun numai legii si trebuie sa fie impartiali.
Astfel, prin raportare la factorii de presiune ce o pot influenta, independenta a fost definita ca fiind capacitatea magistratului de a decide masuri, conform legii, fara nicio interventie (influenta) externa, capacitatea de a constientiza factorii externi ce influenteaza sau creeaza aparenta unei influente, precum si capacitatea de a respinge factorii de natura externa ce influenteaza sau creeaza aparenta unei influente.
Independenta judecatorilor este o conditie obligatorie pentru existenta statului de drept si garantia fundamentala a unui proces echitabil. Aceasta independenta nu este insa o prerogativa sau un privilegiu in propriul interes al judecatorilor, ci in interesul statului de drept si al celor care cauta si doresc infaptuirea justitiei.
Conform Recomandarii CM/Rec(2010)12 a Comitetului de Ministri catre statele membre cu privire la judecatori: independenta, eficienta si responsabilitatile - scopul independentei, astfel cum este prevazut in articolul 6 al Conventiei, este de a garanta fiecarei persoane dreptul fundamental de a fi examinat cazul sau in mod echitabil, avand la baza doar aplicarea dreptului si fara nicio influenta nepotrivita. De aceea, independenta individuala a judecatorilor este garantata de independenta sistemului judiciar in ansamblul sau.
Independenta judecatorilor este un aspect fundamental al statului de drept si trebuie sa fie considerata ca o garantie a libertatii, a respectarii drepturilor omului si a aplicarii impartiale a legii, astfel ca trebuie luate toate masurile necesare pentru a respecta, a proteja si a promova independenta si impartialitatea judecatorilor.
Legea trebuie sa prevada sanctiuni impotriva persoanelor care incearca sa influenteze judecatorii intr-un mod nepotrivit atunci cand comenteaza deciziile judecatoresti, orice alta organizatie, institutie ori entitate trebuie sa evite criticile care ar submina independenta puterii judecatoresti sau ar slabi increderea publicului in justitie. De asemenea, acestea ar trebui sa evite actiuni ce pot pune sub semnul intrebarii intentia lor de a respecta deciziile judecatorilor, altele decat cele prin care isi manifesta intentia lor de a formula o cale de atac.
Avand in vedere ca impartialitatea si independenta judecatorilor sunt asigurate nu numai prin eliminarea interventiilor directe pe parcursul solutionarii unei cauze, ci si prin garantarea independentei sistemului judiciar in ansamblul sau, conditie necesara asigurarii dreptului la un proces echitabil, in acest scop trebuie eliminata orice interventie inadecvata a celorlalte puteri in activitatea de judecata.
Toate principiile enumerate au pe deplin corespondent in Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, care la art. 2 alin. (4) prevede ca orice persoana, organizatie, autoritate sau institutie este datoare sa respecte independenta judecatorilor.
Prin prisma celor expuse, dispozitiile luate de presedintele completului de judecata constituie interpretarea si aplicarea normelor procedurale incidente in cauza, solutia adoptata avand la baza aprecierea suverana a instantei asupra concludentei probelor ce au fost administrate in cursul procedurii judiciare.
Din acest punct de vedere, justetea masurilor luate se verifica tot in cadrul jurisdictional, prin intermediul cailor de atac, prevazute si exercitate, conform legii.
Legat de modul concret de solutionare a cauzei, respectiv solutia dispusa, in conformitate cu art. 17 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, hotararile judecatoresti pot fi desfiintate sau modificate numai in caile de atac prevazute de lege si exercitate conform dispozitiilor legale.
De asemenea, art. 97 alin. 2 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, dispune in sensul ca exercitarea dreptului de sesizare a CSM nu poate pune in discutie solutiile pronuntate prin hotararile judecatoresti, care sunt supuse cailor legale de atac.
In acest mod au si procedat partile din dosarul nr. 13020/200/2011 al Judecatoriei Buzau, formuland recurs impotriva hotararii pronuntata in prima instanta, motiv pentru care, in prezent, cauza penala se afla pe rolul Curtii de Apel Ploiesti, cu termen de judecata la data de 05.10.2012.
In concluzie inspectorii judiciari au apreciat ca:
- Desi scopul declarat al organizatorilor manifestatiei din data de 01.09.0212 nu a fost acela de a se pune presiune asupra justitiei, din continutul declaratiilor si al luarilor de pozitie a rezultat punerea in discutie si contestarea, pe de o parte, a demersului parchetului de trimitere in judecata a inculpatilor, iar pe de alta parte, a hotararii pronuntate de instanta de judecata;
- Prin natura si amploarea criticilor aduse actului de justitie, respectiv prin aprecieri care induc faptul ca instantele judecatoresti ar putea pronunta hotarari impotriva intereselor uneia dintre minoritatile nationale, au fost incalcate limitele libertatii discursului politic in raport cu activitatea instantelor judecatoresti;
- Discursul public analizat a incalcat si limitele in care poate fi analizata o hotarare judecatoreasca penala nedefinitiva, ignorand faptul ca, in conformitate cu art. 17 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata si modificata, hotararile judecatoresti pot fi desfiintate sau modificate numai in caile de atac prevazute de lege si exercitate conform dispozitiilor legale;
- Prin discursurile publice, cu caracter politic din data de 01.09.2012, care au pus in discutie legalitatea activitatii organelor judiciare, s-a adus atingere principiului constitutional al separatiei puterilor in stat cu consecinta afectarii independentei sistemului judiciar si a independentei si reputatiei profesionale a magistratilor;
- Afirmatiile de genul celor analizate in cuprinsul discursurilor publice au avut rolul de a induce o presiune nejustificata asupra activitatii magistratilor, cu atat mai mult cu cat procesul este in curs de desfasurare, aflandu-se in faza de solutionare a recursului.
- Prin declaratiile organizatorilor manifestatiei publice s-a adus atingere independentei sistemului judiciar in ansamblul sau si a independentei magistratilor in infaptuirea si realizarea actului de justitie;
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii analizand rezultatul verificarilor, a retinut ca, discursurile publice de genul celor emise in spatiul public, in legatura cu hotararea pronuntata de Judecatoria Buzau in dosarul penal nr.13020/200/2011, sunt de natura a aduce atingere independentei sistemului judiciar in ansamblul sau si a independentei magistratilor in infaptuirea si realizarea actului de justitie si, considerand intemeiata cererea de apararea independentei sistemului judiciar si a magistratilor in infaptuirea si realizarea actului de justitie, a procedat la admiterea ei.
