Noul Cod de procedura civila trateaza
exceptiile procesuale, sub aspectul notiunii, categoriilor, posibilitatii invocarii acestora si procedurii de solutionare, in cuprinsul articolelor 245-248.
Astfel, exceptia procesuala este definita de
Codul de procedura civila, in articolul 245, ca fiind mijlocul prin care pot fi invocate neregularitati procedurale, fara insa a se discuta fondul dreptului. Articolul arata in cuprinsul lui ce aspecte procedurale pot fi invocate pe cale de exceptie
in cadrul unui proces.
Articolul 246
Cod de procedura civila clasifica exceptiile in doua categorii, si anume:
* exceptii absolute – prin care se invoca incalcarea unor norme de ordine publica, si
* exceptii relative – prin care se invoca incalcarea unor norme care ocrotesc interesele partilor.
Procedura de solutionare
Procedura de solutionare a exceptiilor este aratata in cele 5 alineate ale articolului 248.
Astfel, legiuitorul a stabilit ca:
* instanta se va pronunta mai intâi asupra exceptiilor de procedura si asupra celor de fond, care fac inutila administrarea de probe sau cercetarea
in fond a cauzei;
* instanta va determina ordinea de solutionare a exceptiilor in situatia in care s-au invocat simultan mai multe exceptii, in functie de efectele pe care acestea le produc;
* instanta va putea uni exceptiile cu administrarea probelor sau cu fondul cauzei, in situatia in care este necesar sa se administreze aceleasi dovezi ca si pentru finalizarea etapei cercetarii procesului sau pentru solutionarea fondului.
In cuprinsul articolelor discutate mai sus sunt aratate norme cu caracter general referitoare la
exceptiile de procedura si la modul de solutionare a acestora, insa Codul de procedura civila cuprinde norme cu referire directa la anumite exceptii.
Competenta, litispendenta, conexitatea si autoritatea de lucru judecat Regasim in
Codul de procedura civila exceptii cum sunt: exceptia de necompetenta, conflictul de competenta, exceptia de litispendenta, cea de conexitate, exceptia puterii lucrului judecat, exceptia disjungerii.
Articolele 129-137 trateaza in cuprinsul lor exceptia de necompetenta cu referire la:
- calificarea acesteia ca exceptie de ordine publica sau privata;
- invocarea acestei exceptii;
- verificarea competentei;
- solutionarea exceptiei;
- dar si situatia conflictului de competenta care in vechiulul Cod era cuprins in Titlul IV (art. 20-23).
Astfel, se arata in alineatul (2) al articolului 129 Cod procedura civila, ca necompetenta este de ordine publica in trei cazuri, si anume:
* cazul incalcarii competentei generale (cand procesul nu este de competenta instantei);
* cazul incalcarii competentei materiale (cand procesul este de competenta unei instante de alt grad);
* cazul incalcarii competentei teritoriale exclusive.
Conform alineatului (3) al aceluiasi articol, in toate celelalte cazuri, necompetenta este de ordine privata.
Articolele 138-139 cuprind norme de procedura referitoare la exceptiile de litispendenta si conexitate, pe care in vechiul Cod le gaseam punctate in dispozitiile articolelor 163, urmate in articolele 165 si 166 de exceptia disjungerii si puterii lucrului judecat. Conform dispozitiilor art. 138, nimeni nu poate fi chemat in judecata pentru aceeasi cauza, acelasi obiect si de aceeasi parte, inaintea mai multor instante competente, prin cereri diferite.
Aceasta exceptie poate fi invocata atât de parti, cât si de instanta in fond, indiferent de starea in care se gaseste procesul la momentul invocarii exceptiei. In situatia unor instante de acelasi grad, exceptia se invoca in fata instantei sesizate ulterior, iar când instantele sunt de grade diferite, exceptia se invoca in fata celei de grad inferior.
Dispozitii referitoare la conexitate gasim in cadrul articolului 139.
Codul de procedura civila permite conexarea mai multor procese in care sunt aceleasi parti sau impreuna cu altele si al caror obiect si cauza au intre ele o stransa legatura. Spre deosebire de exceptia de litispendenta, conexitatea poate fi invocata de parti sau de instanta din oficiu cel mai târziu la primul termen de judecata, inaintea instantei ulterior sesizate.
Procesele conexate pot fi disjunse daca numai unul din ele este in stare de judecata.
Sub aspectul exceptiei autoritatii lucrului judecat, noul Cod de procedura face referire la aceasta prin dispozitiile cuprinse in articolele 430-432, in cadrul subcapitolului ce se refera la efectele hotararilor judecatoresti. Conform articolului 430
Cod procedura civila, o hotarare judecatoreasca prin care s-a solutionat in tot sau in parte fondul procesului sau anumite exceptii procesuale are autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea transata.
Efectul lucrului judecat este ca nimeni nu poate fi chemat in judecata de doua ori, in aceeasi calitate, in
acelasi temei si pentru acelasi obiect.
Potrivit dispozitiilor articolului 132, aceasta exceptie poate fi invocata de catre parti sau de instanta, in orice stare a procesului, chiar in fata instantei de recurs.
Adriana Platon
