Saptamana trecuta a fost marcata de doua mari teme: Ordonantele Militare din cadrul starii de urgenta si inchisoarea la domiciliu. Pana acum atat PNL, cat si USR au renegat proiectul si au spus ca vor vota impotriva lui, desi la Senat l-au sustinut cu entuziasm. Intre timp, chiar si Alina Gorghiu, initiatoarea modificarilor, a spus ca proiectul va trebui oprit in Camera Deputatilor. Iata ce propune un expert guvernantilor, inainte de a se introduce si in tara noastra posibilitatea executarii pedepsei definitive cu inchisoarea la domiciliu sau part time.
"Nu suntem pregatiti pentru a introduce executarea pedepsei la domiciliu. Nu avem resursele si infrastructura care sunt necesare pentru a permite supravegherea la distanta, iar societatea a ramas, in continuare, profund divizata... Mai mult, nu este o masura care sa reduca riscul de infectare cu COVID-19. Dimpotriva!", spune Vlad Costea, doctorand.
Acesta arata ca, in urma mai multor vizite intreprinse la penitenciare din Romania, a gasit cateva solutii pe care sistemul de justitie le poate adopta cu precautie pentru a-si garanta un oarecare succes la capitolul modificarea pedepselor.
"Am propus inca din 2018 un model de individualizare a masurii privind executarea pedepsei la domiciliu. Trebuie sa ne readucem aminte ca Tudorel Toader a fost cel care a venit cu propunerea de a aplica o astfel de masura, insa masura nu a fost adoptata", spune Costea.
Iata care sunt cele 7 masuri pe care acesta le considera necesare inainte ca pedeapsa cu inchisoarea la domiciliu sau cea part time sa devina realitate:
- Explorarea consecintelor utilizarii monitorizarii electronice la scara redusa, prin testarea acesteia in cadrul instantelor pilot pentru o perioada de doi pana la cinci ani. Aceasta masura trebuie sa se aplice in cazul instantelor situate in apropierea penitenciarelor care dispun de un nivel ridicat de ocupare care nu permit asigurarea spatiului minim de 4 mp per detinut. In acest caz, selectarea instantelor pilot nu se realizeaza in mod discriminatoriu, ci in virtutea asigurarii unei masuri compensatorii pentru a preveni executarea pedepsei in conditii necorespunzatoare. Extinderea utilizarii monitorizarii electronice la nivel national trebuie realizata treptat, in functie de dinamica nivelului de ocupare al penitenciarelor.
- Criteriile de eligibilitate pentru persoanele condamnate (supravegheate la distanta) trebuie sa fie clar definite, in functie de varsta persoanelor condamnate, infractiunea savarsita, pedeapsa primita, perioada medie a supravegherii la distanta, accesul persoanei condamnate pe piata fortei de munca, participarea la programe educationale sau terapeutice, etc.
- Evaluarea in prealabil a persoanelor eligibile si realizarea anchetelor sociale la domiciliul acestora de catre asistentul social din cadrul penitenciarului. Este necesar obtinerea acceptului membrilor familiei pentru aplicarea supravegherii electronice (si a regulilor specifice monitorizarii la distanta), in cazul in care vor locui cu persoana condamnata.
- Aplicarea monitorizarii electronice la distanta sa fie definita pornind de la modelul “front door” (in cazul persoanelor care au de executat o pedeapsa mai mica de sase luni de inchisoare), respectiv de la modelul “back door” (in cazul persoanelor condamnate la pedepse mai mari de doi ani de inchisoare, care au executat jumatate din pedeapsa). Proportional cu gravitatea infractiunii comise, programul de supraveghere la distanta trebuie sa includa participarea persoanei condamnate la activitati de reintegrare, precum si suportarea unei parti din costul monitorizarii electronice.
- Utilizarea monitorizarii electronice trebuie sa urmareasca mentinerea echilibrului intre sprijinul social si controlul tehnic. Pe intreaga perioada a aplicarii monitorizarii electronice, trebuie asigurat dreptul la confidentialitate si la viata privata a persoanei condamnate si a membrilor familiei. De asemenea, supravegherea la distanta nu trebuie sa conduca la instituirea unei sanctiuni mai severe in raport cu pedeapsa aplicata de instante pentru infractiunile savarsite.
- Informarea cetatenilor, mass media si ONG-urilor cu privire la etapele, prevederile, avantajele si costurile implementarii monitorizarii electronice. Cooperarea cu cercetatorii, mediul academic, ONG-urile si mass media este utila pentru informarea membrilor comunitatii, precum si pentru identificarea cadrului optim de utilizare a monitorizarii electronice
- Estimarea cheltuielilor financiare si sociale determinate de utilizarea monitorizarii electronice, in comparatie cu costurile incarcerarii.
Avand in vedere declaratiile mai multor lideri politici, este evident ca in Camera Deputatilor proiectul va fi oprit prin vot de respingere. Ramane, insa, de vazut care va fi soarta finala a acestei propuneri.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
E-JURIDIC.RO
