Persoanele aflate in Arest preventiv ar putea primi vizite de la familie si vor putea alege daca vor sa munceasca, potrivit unui proiect legislativ depus la Senat pentru dezbatere si care isi propune modificarea si completarea Legii nr.254 din 19 iulie 2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
Initiatorii legii atrag atentia ca detentia in Arestul preventiv trebuie pusa permanent "sub lupa legalitatii, a respectarii drepturilor omului, a asigurării accesului la invatatura, cultura, munca, sanatate, dezvoltare individuală, informare si participare la viata de cetatean, dreptul la hrană, la asistenta sanitara, dreptul la vizite si corespondenta".
Procurorii, acuzati ca incalca drepturile persoanelor aflate in Arest preventiv
"In mod eronat si de neinteles pentru un stat ce clameaza grija pentru respectarea drepturilor omului, ultimele modificari a legii au introdus dreptul procurorului de a dispune dupa bunul plac de persoana privata de libertate, in sensul interzicerii dreptului la vizita si dreptului la munca. Conform articolului 7 din Lege, restrangerea unor drepturi rezulta inerent din ratiuni de mentinere a sigurantei detinerii. Ori, este cert ca in actuala forma a legii procurorul de supraveghere a urmaririi penale dispune fara limite de persoana celui retinut sau arestat, avand la indemana o parghie de constrangere care poate fi folosita pentru obtinerea unor marturisiri sau denunturi fortate ori ca forma de pedepsire pentru lipsa de cooperare in ancheta penala", se arata in proiectul de lege.
Insa interventia procurorului in ceea ce priveste administrarea locurilor de detinere creeaza suspiciunea unei ingerinte nepermise a acestuia si infrangerea principiilor de drept penal, se mai arata in nota de fundamentare a proiectului.
Mai mult, scriu initiatorii proiectului de lege, "restrictionarea dreptului la vizita de către procuror nu are nici o legătura cu respectarea drepturilor garantate de lege şi nici cu siguranta locului de detinere, ci este doar un mijloc legal de comitere a unor anchete abuzive".
"Aceeaşi situatie este si în cazul activitatilor lucrative desfasurate in Centrele de Retinere si Arestare Preventiva. Este de neacceptat ca organul de ancheta sa aiba drept de decizie in privinta recrutarii unui arestat la munca sau sa ia decizii cu privire la retragerea acestui drept, aşa cum se stipulează în articolul 112 din Lege. Ca atare, este obligatoriu a se face o distincţie clara intre competentele organelor de ancheta si cele ale administratiei locului de detinere", se mai arata in nota de fundamentare.
Textul proiectului de lege care aduce modificari la Arestul preventiv
ART. I Legea nr. 254 din 19 iulie 2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, cu modificarile si completarile ulterioare se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. Alineatul (2) al articolul 110, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(2) Limitarea dreptului persoanei arestate preventiv in cursul urmaririi penale de a primi vizite si de a comunica cu mass-media poate fi realizata doar de catre judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, motivat, la solicitarea procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala."
2. La articolul 112, alineatele (1), (2) si (3) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
(1) Persoanele aflate in centrele de retinere si arestare preventiva pot presta munca neremunerata, la cererea lor, in interesul locului de detinere, cu acordul judecatorului de supraveghere a privarii de libertate si cu informarea procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.
(2) Persoanele aflate in centrele de retinere si arestare preventiva pot fi retrase de la munca din motive ce privesc organizarea interna a locului de detinere ori in cazul in care este pusa in pericol siguranta centrului, cu informarea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate si a procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.
(3) Selectarea pentru munca a arestatilor preventiv, precum si retragerea acestora de la munca se dispun exclusiv prin decizie a sefului centrului de retinere si arestare preventiva.
3. Alineatul (2) al articolului 115, se modifica si va avea urmatorul cuprins :
(2) Persoanele arestate preventiv aflate in curs de judecata care au fost selectionate pentru a presta activitati in Interesul centrului pot fi mentinute, cu acordul lor sau cu avizul judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, pe o perioada de maximum 12 luni, in centrul de retinere si arestare preventiva.
Propunerea legislativa, initiata de un grup de senatori AUR, a fost inregistrata la Senat pentru dezbatere. Pentru a fi promulgata, ea va trebui sa treaca de cele doua Camere ale Parlamentului.
Cu o experienta de aproape 12 ani in presa scrisa, Ana Maria Ghiarasim aduce in fata cititorilor E-juridic cele mai importante noutati legate de legislatia in domeniu, explicate si comentate in detaliu. Stiri, legi si informatii la zi.