Dl. dr. Florin Ciutacu, autor al lucrarii Codul civil adnotat, cheama in judecata Guvermul Romaniei sub acuzatia de plagiat. Astfel, Guvernul prin publicarea in anul 2009 a Expunerii de Motive la Legea nr. 287/2009 - Noul Cod Civil -, respectiv Sectiuna a 2-a Motivul emiterii actului normative, punctul 1 Descrierea situatiei actuale, incalca dreptul de autor al Dlui Florin Ciutacu.
Puteti citi mai jos motivele acestei actiuni
MOTIVELE ACTIUNII:
Circumstantele cauzei:
1. IN FAPT:
In anul 2007, subsemnatul am publicat lucrarea Codul Civil adnotat la Editura Monitorul Oficial, unde, in Cuvantul-Înainte, am realizat o expunere originala a perceptiei subsemnatului, fata de importanta si functia acestui act normativ, aratand:
Codul civil al fiecarei tari este o oglinda a vietii respectivului sistem social. Normele pe care le contin raspund unor nevoi concrete si, in acelasi timp, tind sa vina in intampinarea necesitatilor ce rezulta din dinamica vietii sociale. Astfel, el se constituie intr-un modelator al raporturilor interumane, oferind individului aflat in relatie cu sine insusi si cu alti indivizi principii dupa care isi poate conduce viata sub toate aspectele ei - spiritual, material, biologic si, mai ales, social.
Normele dintr-un Cod civil par, uneori, chiar si celor avizati, ca avand un inalt grad de generalitate si abstractizare. Pentru fiecare caz concret, interpretarea, in vederea aplicarii, a textelor din Cod are un character de noutate absoluta. De asemenea, este dificil, daca nu chiar imposibil, ca, interpretand Codul civil, sa poata fi considerate ca fiind sub incidenta normelor sale toate categoriile de relatii sociale. Cu toate acestea, de cateva mii de ani, principiile care guverneaza raporturile dintre oameni, sunt aceleasi. Iata ceea ce ofera, prin excelenta, orice Cod civil: principii de drept natural, in jurul carora se structureaza orice tip de societate, indiferent de timp si spatiu (…).
In anul 2009, prepusii paratului, au redactat si publicat Expunerea de motive la Legea nr. 287/2009, Noul Cod Civil unde, in Sectiunea a 2-a intitulata Motivul emiterii actului normativ, referindu-se la Descrierea situatiei actuale se reproduc (copiaza) mai multe fragmente, mai mari sau mai mici, din opera subsemnatului. Astfel se arata:
1.1. Codul civil este o oglinda a unui sistem social. Normele pe care le contine raspund unor nevoi concrete si, in acelasi timp, tind sa vina in intampinarea dinamicii vietii sociale. Astfel, el se constituie intr-un modelator al raporturilor interumane, oferind individului aflat in relatie cu sine insusi si cu alti indivizi principii dupa care isi poate conduce viata, sub toate aspectele ei - spiritual, material, biologic si, mai ales, social.
Principiile care guverneaza raporturile dintre oameni sunt, in esenta lor aceleasi. Tocmai de aceea, un cod civil ofera, prin excelenta, principii de drept constante, in jurul carora se structureaza orice tip de societate, indiferent de timp si spatiu (...).
Astfel, analizand comparativ cele doua texte, se observa cum, dincolo de faptul ca se preia aceeasi idee originala (aspect ne–ilicit) se reproduc, de catre parata, fara citarea autorului (sursei), mai multe cuvinte, propozitii si chiar fraze din lucrarea originala (a subsemnatului), respectiv, sunt reproduse “fidel” pasaje precum:
1. Codul civil al fiecarei tari este o oglinda a vietii respectivului sistem social. – Text Cod civil adnotat
Codul civil este o oglinda a unui sistem social.
Text Expunere de Motive
2. Normele pe care le contin raspund unor nevoi concrete si, in acelasi timp, tind sa vina in intampinarea necesitatilor ce rezulta din dinamica vietii sociale
– Text Cod civil adnotat
Normele pe care le contine raspund unor nevoi concrete si, in acelasi timp, tind sa vina in intampinarea dinamicii vietii sociale.
Text Expunere de Motive
3. Astfel, el se constituie intr-un modelator al raporturilor interumane, oferind individului aflat in relatie cu sine insusi si cu alti indivizi principii dupa care isi poate conduce viata sub toate aspectele ei - spiritual, material, biologic si, mai ales, social.
– Text Cod civil adnotat
Astfel, el se constituie intr-un modelator al raporturilor interumane, oferind individului aflat in relatie cu sine insusi si cu alti indivizi principii dupa care isi poate conduce viata, sub toate aspectele ei - spiritual, material, biologic si, mai ales, social.
Text Expunere de Motive
4. Cu toate acestea, de cateva mii de ani, principiile care guverneaza raporturile dintre oameni, sunt aceleasi. Iata ceea ce ofera, prin excelenta, orice Cod civil: principii de drept natural, in jurul carora se structureaza orice tip de societate, indiferent de timp si spatiu.
– Text Cod civil adnotat
Principiile care guverneaza raporturile dintre oameni sunt, in esenta lor aceleasi. Tocmai de aceea, un cod civil ofera, prin excelenta, principii de drept constante, in jurul carora se structureaza orice tip de societate, indiferent de timp si spatiu
Text Expunere de Motive
Asa fiind, consideram ca ne gasimi inaintea unui caz flagrant de plagiat, notiune definita de DEX ca fiind Opera literara, artistica sau stiintifica a altcuiva, insusita (integral sau partial) si prezentata drept creatie personala” si de doctrina juridica fiind drept „prezentarea ca fiind munca proprie a cuiva, a cuvintelor, ideilor, argumentelor unei alte persoane, fara o corecta recunoastere a sursei prin citare, referire sau nota de vreme ce, asa dupa cum lesne rezulta, prepusii paratului nu s-au limitat a prelua (aspectul imoral) numai ideea ilustrata, insa, au preluat chiar modalitatea in care aceasta a fost exprimata prin cuvinte (redata si fixata).
2. In DREPT,
2.1 Potrivt art. 1 din Legea nr. 8/1996, Dreptul de autor asupra unei opere literare, artistice sau stiintifice, precum si asupra altor opere de creatie intelectuala este recunoscut si garantat in conditiile prezentei legi. Acest drept este legat de persoana autorului si comporta atribute de ordin moral si patrimonial.
In continuare, acelasi act normativ, statueaza la alin. 1 al art. 3 ca, Este autor persoana fizica sau persoanele fizice care au creat opera, iar la alin. (2) al aceluiasi art. 3 ca, Opera de creatie intelectuala este recunoscuta si protejata, independent de aducerea la cunostinta publica, prin simplul fapt al realizarii ei, chiar in forma nefinalizata.
La art. 4, alin (1), legea cadru, statueaza ca Se prezuma a fi autor, pana la proba contrara, persoana sub numele careia opera a fost adusa pentru prima data la cunostinta publica.
2.2. Potrivit art. 7 din Legea nr. 8/1996:
Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creatie intelectuala in domeniul literar, artistic sau stiintific, oricare ar fi modalitatea de creatie, modul sau forma de exprimare si independent de valoarea si destinatia lor, cum sunt:
a) scrierile literare si publicistice, conferintele, predicile, pledoariile, prelegerile si orice alte opere scrise sau orale, precum si programele pentru calculator;
b) operele stiintifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicarile, studiile, cursurile universitare, manualele scolare, proiectele si documentatiile stiintifice;(…).
Conform dispozitiilor art. 10 si 13 din aceeasi lege, autorul unei opere are o serie de drepturi asupra operei sale.
Potrivit art. 10:
Autorul unei opere are urmatoarele drepturi morale:
a) dreptul de a decide daca, in ce mod si cand va fi adusa opera la cunostinta publica;
b) dreptul de a pretinde recunoasterea calitatii de autor al operei;
c) dreptul de a decide sub ce nume va fi adusa opera la cunostinta publica;
d) dreptul de a pretinde respectarea integritatii operei si de a se opune oricarei modificari, precum si oricarei atingeri aduse operei, daca prejudiciaza onoarea sau reputatia sa;
e) dreptul de a retracta opera, despagubind, daca este cazul, pe titularii drepturilor de utilizare, prejudiciati prin exercitarea retractarii.
Iar potrivit art. 13:
Utilizarea unei opere da nastere la drepturi patrimoniale, distincte si exclusive, ale autorului de a autoriza sau de a interzice:
a) reproducerea operei;
b) distribuirea operei;
c) importul in vederea comercializarii pe piata interna a copiilor realizate, cu consimtamantul autorului, dupa opera;
d) inchirierea operei;
e) imprumutul operei;
f) comunicarea publica, direct sau indirect a operei, prin orice mijloace, inclusiv prin punerea operei la dispozitia publicului, astfel incat sa poata fi accesata in orice loc si in orice moment ales, in mod individual, de catre public;
g) radiodifuzarea operei;
h) retransmiterea prin cablu a operei;
i) realizarea de opere derivate.
Tot astfel, legea, recunoaste expresis verbis titularilor drepturilor de autor, ca in salvgardarea acestor drepturi, pot solicita instantei de judecata recunoasterea drepturilor lor, constatarea incalcarii acestora si pot pretinde (art. 139 alin. 1 din Legea nr. 8/1996).
2.3. Din redactarea dispozitiilor art. 1 din Legea nr. 8/1996, rezulta ca autorului unei opere ii sunt recunoscute, intre altele, si urmatoarele drepturi morale: a) dreptul de a decide daca, in ce mod si cand va fi adusa opera la cunostinta publica; b) dreptul de a pretinde recunoasterea calitatii de autor al operei (…); d) dreptul de a pretinde respectarea integritatii operei si de a se opune oricarei modificari, precum si oricarei atingeri aduse operei, daca prejudiciaza onoarea sau reputatia sa.
Aplicand normele legale precitate, cat si perceptele doctrinare alaturate celor pretoriene, situatiei de fapt relevata, se pot observa si retine urmatoarele aspecte esentiale:
I. Subsemnatul sunt titularul unei opere protejate.
Din analiza dispozitiilor legale in materie, i-a revenit doctrinei sarcina de a trasa conditiile de care depinde vocatia la protectie – a unei opere – in cadrul dreptului de autor, care sunt, dupa opinia majoritara, in numar de trei:
a) Opera trebuie sa fie rezultatul unei activitati creatoare a autorului; Din perspectiva acestei conditii, se observa ca atat prin filosofia sa, cat si prin modul de redare al ideii, aceasta opera – referindu-ne la paragrafele in litigiu, - este una originala, intrucat, cele doua ideile de fond sunt emanatia spiritului creativ exclusiv al subsemnatului, degajata si construita in urma a multor ani de studiu asupra Codului civil roman concretizata in publicarea a o serie de lucrari ce au premers lucrarea Codul Civil adnotat aparuta la Editura Monitorul Oficial in anul 2007, cum ar fi:
- Codul civil roman adnotat, Editura Teora 2000;
- Codul civil roman adnotat, Editura Sigma, 2001;
De asemenea, publicarea unor culegeri de practica judiciara aflate in conexiune cu textile Codului civil (culegeri de practica judicaira in materie civila, comerciala s.a.).
Asadar, aceasta conditie a originalitatii operei este cu prisosinta indeplinita in cauza, de vreme ce, asa dupa cum s-a exprimat doctrina de specialitateii pentru a putea fi protejata, opera trebuie sa poarte amprenta personalitatii, a individualitatii autorului, si, cu atat mai puternic cuvant, cu cat, s-a apreciat ca, lipsa de noutate nu constituie un obstacol la constatarea originalitatiiiii .
Relevant sub aspectul lamuririi conceptului de originalitate sunt precizarile aduse de Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale (OMPI)iv in care se arata ca, Obiectul protectiei prin dreptul de autor include orice opera din domeniul literar, stiintific si artistic, oricare ar fi modul sau forma de exprimare, iar relativ la conditia unica a originalitatii se indica faptul ca, nu este nevoie ca ideea continuta in opera sa fie noua, dar forma in care este exprimata, fie ea literara sau artistica, trebuie sa fie o creatie originala a autorului, cu alte cuvinte, ea trebuie sa-si aiba originea in munca de creatie a autorului.
b) Opera sa imbrace o forma concreta de exprimare. Conditia apare ca fiind indeplinita in cauza de fata, in conditiile in care, opera subsemnatului (originala) a imbracat de la data publicarii – chiar si mai devreme, de la data manuscrisului – o forma scrisa de exprimare.
c) Conditia ca opera sa fie susceptibila de aducere la cunostinta publicului. Cum opera este susceptibila de aducere la cunostinta publicului prin reproducere, executare, etc., se observa ca, o data cu publicarea operei subsemnatului (in 2007) si aceasta conditie a fost indeplinita.
Asa fiind, se observa ca in privinta operei subsemnatului, sunt intrunite in mod cumulativ conditiile inpuse de lege si desprinse de doctrina, fiind prin urmare o opera protejata ce are deplina vocatie la protectia juridica.
II. Incalcarea dreptului de autor de catre parat.
O data stabilit ca suntem in prezenta unei opere protejate, se impun a fi recunoscute in patrimoniul autorului acesteia – in speta, a subsemnatului – potrivit art. 10 din Legea nr. 8/1996, intre altele, urmatoarele drepturi morale: (lit. b) dreptul de a pretinde recunoasterea calitatii de autor al operei si (la lit. d) dreptul de a pretinde respectarea integritatii operei si de a se opune oricarei modificari, precum si oricarei atingeri aduse operei, daca prejudiciaza onoarea sau reputatia sa.
Fapta:
In opera publicata de parata, intitulata Expunere de motive la Legea nr. 287/2009 (Noul Cod Civil), in Sectiunea a 2-a intitulata Motivul emiterii actului normativ, referindu-se la Descrierea situatiei actuale au fost reproduse mai multe parti din opera anterioara si originala a subsemnatului, ajungand ca, textul acestora, sa fie similar pana aproape de identitate cu o portiune unitara, continua din opera subsemnatului, fara citarea sursei.
Procedand astfel, paratii au incalcat dreptul subsemnatului de autor asupra operei originale, fiind in prezenta unui act clasic de contrafacere, precum aratam, prin preluarea de parti din acesta, fara citarea autorului si, cu atat mai putin, fara a avea acceptul subsemnatului.
Caracterul ilicit, rezulta din chiar faptul ca, prin reproducerea fara autorizatie si fara citarea autorului (contrafacere) parata, a adus atingere drepturilor subiective personal-nepatrimoniale ale subsemnatului in calitate de adevarat creator al operei, fiind un act flagrant de uzurpare a acestui drept. Un argument in plus al ilicitatii este acela ca, un astfel de act, depaseste cu mult sfera licitului civil, avand si o puternica coloratura penala, o astfel de fapta fiind interzisa implicit de lege, prin incriminarea faptei ca infractiune art 140 140 alin. 1 lit. a) din legea nr. 8/1996, potrivit caruia:
Constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 2 ani sau cu amenda urmatoarele fapte comise fara autorizarea sau consimtamantul titularului drepturilor recunoscute de prezenta lege:
a) reproducerea operelor sau a produselor purtatoare de drepturi conexe; (…).
Or, cum, dreptul la paternitatea operei prezinta doua aspectev : primul pozitiv, constand din dreptul de a revendica oricand calitatea de autor, iar al doilea, negativ, constand din dreptul autorului de a se opune oricarui act de uzurpare a operei sale, si fata de atingerea grava adusa operei subsemnatului de catre parat, actiunea de fata, se priveste ca find o masura juridica de inlaturare a atingerii aduse drepturilor subsemnatului de autor asupra operei.
In lumina celor ce preced, va rugam a admite actiunea si in consecinta sa dispuneti:
- recunoasterea dreptului subsemnatului de autor, izvorat din publicarea in anul 1997 a lucrarii "CODUL CIVIL ADNOTAT” la editura Monitorul Oficial.
- constatarea incalcarii acestui drept de catre parata prin publicarea in anul 2009 a Expunerii de Motive la Legea nr. 287/2009 (Noul Cod Civil), respectiv Sectiuna a 2-a Motivul emiterii actului normativ la Descrierea situatiei actuale.
- publicarea prin mijloacele de comunicare in masa a hotararii instantei de judecata, pe cheltuiala paratei;
- obligarea paratei la plata de daune morale in valoare de 50.000 Euro.
In probatiune: inteleg sa ma folosesc de proba cu inscrisuri si expertiza.
Cu stima,
Dr. Florica Ciutacu
