Pensiile speciale pentru alesii locali, desfiintate de CCR. Codul administrativ, neconstitutional

In ziua de 6 noiembrie 2018, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.a) teza intai din Constitutie si al art.11 alin.(1) lit.A.a) si art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere, in cadrul controlului anterior promulgarii, urmatoarele obiectii de neconstitutionalitate:

A. Obiectiile de neconstitutionalitate a Legii privind Codul administrativ al Romaniei, obiectii formulate de un numar de 44 de deputati apartinand Grupurilor parlamentare ale Partidului National Liberal, Uniunii Salvati Romania si Partidului Miscarea Populara si 6 deputati neafiliati, si, respectiv, de Presedintele Romaniei.

Constatand identitatea de obiect al acestor sesizari, Curtea Constitutionala a dispus conexarea cauzelor.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a admis obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca Legea privind Codul administrativ al Romaniei este neconstitutionala, in ansamblul ei, fiind contrara prevederilor art.141 raportat la art.1 alin.(5), precum si celor ale art.61 alin.(2) si ale art.75 alin.(4) si (5) din Constitutie.

Pentru a pronunta aceasta solutie, Curtea a constatat, pe de o parte, ca legea criticata a fost adoptata fara ca avizul Consiliului Economic si Social sa fi fost solicitat cu prilejul declansarii procedurii parlamentare de legiferare, astfel cum prevede art.141 raportat la art.1 alin.(5) din Constitutie, cu referire la art.1 alin.(1) si art.2 alin.(1) si (2) din Legea nr.248/2013 privind organizarea si functionarea Consiliului Economic si Social.  Pe de alta parte, Curtea a retinut ca unele texte au fost adoptate de Camera Deputatilor, in calitate de for decizional, cu nerespectarea principiului bicameralismului, prevazut de art.61 alin.(2) din Legea fundamentala, si/sau a regulilor privind distribuirea competentelor decizionale intre cele doua Camere, rezultate din prevederile art.75 alin.(4) si (5) din Constitutie.   

B. Obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea art.109 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, obiectie formulata de Presedintele Romaniei.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi:

1. A admis obiectia de neconstitutionalitate formulata de Presedintele Romaniei si a constatat ca dispozitiile Articolului unic [cu referire la art.109 alin.(6)-(11), (13) si (14) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.195/2002] din Legea pentru modificarea art.109 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, sunt neconstitutionale.

2. A respins, ca neintemeiata, obiectia de neconstitutionalitate formulata de acelasi autor si a constatat ca celelalte dispozitii de lege criticate sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.

Teste rezolvate de matematica pentru clasele V-VIII

Vezi AICI detalii

Teste distractive pentru clasa pregatitoare

Vezi AICI detalii

Registrul de Evidenta Fiscala PFA

Vezi AICI detalii

C. Obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru completarea Legii nr.176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr.144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, obiectie formulata de Presedintele Romaniei.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a admis obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca prevederile Legii pentru completarea Legii nr.176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr.144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative sunt neconstitutionale.

Pentru pronuntarea acestei solutii, Curtea a constatat, in esenta, ca prevederile criticate sunt deficitare din punct de vedere al tehnicii legislative, ceea ce conduce la incalcarea prevederilor art.1 alin.(5) din Constitutie, in componenta privind calitatea legii.

Deciziile sunt definitive si general obligatorii si se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si prim-ministrului.

Situatia din Parlament privind pensiile speciale pentru alesii locali prevazute in Codul administrativ

Desi CCR a hotarat cu majoritate de voturi ca parlamentarii nu pot oferi pensii speciale consilierilor locali, judeteni, viceprimarilor, vicepresedintilor de consilii judetene, primarilor si presedintilor de consilii judetene, consideram importanta prezentarea situatiei politice privind aceasta sesizare catre CCR.

Uniunea Salvati Romania a scris sesizarea catre Curte si avea nevoie de semnaturi din partea parlamentarilor pentru a o putea trimite catre CCR. Cum USR nu au numarul necesar de parlamentari, au incercat sa gaseasca sprijin de la alti colegi din Opozitie. Culmea, PNL s-a opus si le-a interzis alesilor sai din Legislativ sa semneze aceasta sesizare. Cei de la USR au apelat la minoritati si PMP, insa mai aveau nevoie de 3 voturi. Cum de la PSD nu a vrut nimeni sa sustina o astfel de sesizare, cei de la USR au incercat sa obtina sprijinul liberalilor. PNL n-a dorit acest lucru, insa 3 parlamentari ai formatiunii au semnat, in cele din urma, sesizarea catre CCR.