Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Pensiile speciale pentru alesii locali, desfiintate de CCR. Codul administrativ, neconstitutional

Curtea Constitutionala a Romaniei a admis sesizarea USR privind neconstitutionalitatea Codului administrativ, asadar pensiile speciale prevazute pentru alesii locali nu vor mai intra in vigoare. 

In ziua de 6 noiembrie 2018, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.a) teza intai din Constitutie si al art.11 alin.(1) lit.A.a) si art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere, in cadrul controlului anterior promulgarii, urmatoarele obiectii de neconstitutionalitate:

A. Obiectiile de neconstitutionalitate a Legii privind Codul administrativ al Romaniei, obiectii formulate de un numar de 44 de deputati apartinand Grupurilor parlamentare ale Partidului National Liberal, Uniunii Salvati Romania si Partidului Miscarea Populara si 6 deputati neafiliati, si, respectiv, de Presedintele Romaniei.

Constatand identitatea de obiect al acestor sesizari, Curtea Constitutionala a dispus conexarea cauzelor.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a admis obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca Legea privind Codul administrativ al Romaniei este neconstitutionala, in ansamblul ei, fiind contrara prevederilor art.141 raportat la art.1 alin.(5), precum si celor ale art.61 alin.(2) si ale art.75 alin.(4) si (5) din Constitutie.

Pentru a pronunta aceasta solutie, Curtea a constatat, pe de o parte, ca legea criticata a fost adoptata fara ca avizul Consiliului Economic si Social sa fi fost solicitat cu prilejul declansarii procedurii parlamentare de legiferare, astfel cum prevede art.141 raportat la art.1 alin.(5) din Constitutie, cu referire la art.1 alin.(1) si art.2 alin.(1) si (2) din Legea nr.248/2013 privind organizarea si functionarea Consiliului Economic si Social.  Pe de alta parte, Curtea a retinut ca unele texte au fost adoptate de Camera Deputatilor, in calitate de for decizional, cu nerespectarea principiului bicameralismului, prevazut de art.61 alin.(2) din Legea fundamentala, si/sau a regulilor privind distribuirea competentelor decizionale intre cele doua Camere, rezultate din prevederile art.75 alin.(4) si (5) din Constitutie.   

B. Obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea art.109 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, obiectie formulata de Presedintele Romaniei.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi:

Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
202 Modele de fise de post actualizate conform GDPR


ACTUALIZATE conform Noului GDPR Scapati de stresul controlului Va oferim 202 modele de fise de post redactate impecabil EDITABILE si conforme noului COR & GDPR Atentie Cand vine vorba despre fise de post stiti bine Trebuie sa fie in deplina conformitate cu Regulamentul General privind Protectia Datelor Personale GDPR –...

Oferta Speciala
valabila 48h

1. A admis obiectia de neconstitutionalitate formulata de Presedintele Romaniei si a constatat ca dispozitiile Articolului unic [cu referire la art.109 alin.(6)-(11), (13) si (14) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.195/2002] din Legea pentru modificarea art.109 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, sunt neconstitutionale.

2. A respins, ca neintemeiata, obiectia de neconstitutionalitate formulata de acelasi autor si a constatat ca celelalte dispozitii de lege criticate sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.

C. Obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru completarea Legii nr.176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr.144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, obiectie formulata de Presedintele Romaniei.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a admis obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca prevederile Legii pentru completarea Legii nr.176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr.144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative sunt neconstitutionale.

Pentru pronuntarea acestei solutii, Curtea a constatat, in esenta, ca prevederile criticate sunt deficitare din punct de vedere al tehnicii legislative, ceea ce conduce la incalcarea prevederilor art.1 alin.(5) din Constitutie, in componenta privind calitatea legii.

Deciziile sunt definitive si general obligatorii si se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si prim-ministrului.


Situatia din Parlament privind pensiile speciale pentru alesii locali prevazute in Codul administrativ

Desi CCR a hotarat cu majoritate de voturi ca parlamentarii nu pot oferi pensii speciale consilierilor locali, judeteni, viceprimarilor, vicepresedintilor de consilii judetene, primarilor si presedintilor de consilii judetene, consideram importanta prezentarea situatiei politice privind aceasta sesizare catre CCR.

Uniunea Salvati Romania a scris sesizarea catre Curte si avea nevoie de semnaturi din partea parlamentarilor pentru a o putea trimite catre CCR. Cum USR nu au numarul necesar de parlamentari, au incercat sa gaseasca sprijin de la alti colegi din Opozitie. Culmea, PNL s-a opus si le-a interzis alesilor sai din Legislativ sa semneze aceasta sesizare. Cei de la USR au apelat la minoritati si PMP, insa mai aveau nevoie de 3 voturi. Cum de la PSD nu a vrut nimeni sa sustina o astfel de sesizare, cei de la USR au incercat sa obtina sprijinul liberalilor. PNL n-a dorit acest lucru, insa 3 parlamentari ai formatiunii au semnat, in cele din urma, sesizarea catre CCR. 

 

de

Data aparitiei: 07 Noiembrie 2018
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Votati articolul "Pensiile speciale pentru alesii locali, desfiintate de CCR. Codul administrativ, neconstitutional":
Rating:

Nota: 3.77 din 5 din 11 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

ClubJuridic.ro - intrebarea zilei

Exceptie de inadmisibilitate

Intrebare: In anul 2010 in luna februarie mi-am achitat impozitele la primarie pentru anul respectiv, ulterior in noiembrie am aflat cu stupoare ca mai datorez 1500 lei, deoarece cu data de 01.07.2010 a intrat in vigoare OUG 59/2010 si au fost recalculate impozitele auto pentru sase luni. Consider ca suma respectiva nu o datorez, motiv pentru care am depus contestatie, solutionata negativ. In urma acestui demers am atacat in instanta de contencios administrativ instintarea de plata, anexand si dovada plangerii prealabile. Actiunea mi-a fost respinsa ca inadmisibila cu urmatoarea motivare: Reclamantul a inteles sa conteste, asa cum s-a aratat mai sus actul cu nr. intitulat instintare de plata, depus la dosarul de fond la fila cu nr.8. In speta sunt aplicabile prev. art.41 din OG 92/2003, comform carora, in intelesul prezentului cod, actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal competent in aplicarea legislatiei privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor si obligatiilor fiscale. Prin prisma acestor dispozitii, tribunalul constata ca actul atacat este un act administrativ fiscal, in intelesul legii si este supus procedurii de contestare instituita prin Titlul IX din OG 92/2003, care reglementeaza procedura de solutionare a contestatiilor formulate impotriva actelor administrativ fiscale. Ceea ce poate fi atacat la instanta judecatoreasca de contencios administrativ sunt deciziile emise in solutionarea contestatiilor impotriva titlurilor de creanta, pracum si impotriva altor acte administrativ fiscale. Prin cererea de chemare in judecata reclamantul nu ataca o decizie emisa in solutionarea contestatiei impotriva titlului de creanta, astfel actiunea in contencios administrativ este inadmisibila. Pentru considerentele sus aratate, instanta in baza art. 205 din OG 92/2003 va admite exceptia inadmisibilitatii. Deci actiune respinsa pe exceptie, motivare pe fond era greu de gasit. Mai are vreun rost recursul? Trebuia sa atac raspunsul la plangerea prealabila nu titlul de creanta? Chiar daca instanta desfiinta raspunsul titlul de creanta ramane, deci tot bun de plata sunt.

Raspuns: Conf. OUG 59/2010: "Art. II (1) Pentru anul fiscal 2010, termenul de plata a diferentelor de impozi... [citeste tot raspunsul aici...]

Atentie, Juristi!
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016