1. Proiectul de lege PL-x nr. 555/2015, privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, aflat in dezbaterea Camerei Deputatilor, a generat multiple controverse. Camerele de rezonanta ale mass mediei (si politicului) au ales sa amplifice cele privind presupusa "super-imunitate", care ar fi conferita asupra avocatilor prin adoptarea proiectului. Un alt element al acestuia, poate mai semnificativ pentru avocati, constituit de amendamentele[2] propuse de catre domnul deputat Ioan Dirzu[3], care ar deschide calea reinstituirii unor onorarii minimale prin modificarea art. 31 si art. 66 din Legea nr. 51/1995, au capatat mult mai putina atentie. Mai bine zis, au capatat doar suficienta atentie, incat sa ofere un prilej suplimentar pentru denigrarea profesiei de avocat si pentru raspandirea repetata a unor idei preconcepute in sfera discursului public.

2. Prin luarea de pozitie a Consiliului Concurentei cu privire la aceste amendamente, preluata in presa electronica si atribuita personal presedintelui Consiliului (domnul Bogdan Chiritoiu[5]), care inca nu a fost publicata in scris in locatia destinata unor astfel de puncte de vedere[6], s-a aratat ca instituirea unor onorarii minimale nu ar fi acceptabila din punct de vedere concurential si ar constitui o intoarcere la reglementarea din anul 2004. in opinia Consiliului: "ar reprezenta un regres in ceea ce priveste modul de reglementare si de exercitare a profesiei de avocat in Romania"; "(…) avocatii nou intrati pe piata nu pot practica onorarii mai mici decat limita minima stabilita, in scopul atragerii de clientela si castigarii astfel a unei pozitii in piata" si "nu in ultimul rand consumatorul este dezavantajat, neputand beneficia de onorarii mai mici decat cele fixate, fiind astfel obligat sa plateasca niveluri de pret stabilite arbitrar si care nu sunt rezultatul interactiunii dintre cerere si oferta".

3. Consiliul Concurentei pare consecvent in opozitia sa fata de reglementarile care instituie onorarii minimale. inca din anul 2004 a impus modificarea legislatiei privind exercitarea profesiei de arhitect, si a Legii nr. 51/1995, in vederea eliminarii onorariilor minimale, sub pretextul armonizarii normelor romane la practicile promovate de Comisia Europeana. "Succesele" inregistrate in demersurile impotriva onorariilor minimale existente in randul avocatilor, expertilor contabili, arhitectilor, inginerilor geodezi si medicilor veterinari nu au fost insa repetate in cazul profesiilor de notar public si de executor judecatoresc, asa cum recunoaste intr-un studiu chiar presedintele Consiliului[10], in pofida faptului ca aceste profesii, din punct de vedere concurential, trebuie considerate profesii libere, inclusiv potrivit jurisprudentei Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

4. Notarii publici, prin prevederile art. 8 din Ordinul Ministerului Justitiei nr. 46/C/2011 sunt obligati sub sanctiunile prevazute pentru abateri disciplinare, sa stabileasca si sa incaseze cel putin onorariile minimale stabilite. Aceste onorarii, si metoda de determinare a lor, au fost reglementate cu luarea in considerare a Hotararii Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici (in continuare: UNNP) nr. 222 din 3 septembrie 2010 pentru aprobarea proiectului Normelor privind tarifele de onorarii ale notarilor publici, modificata si completata prin hotararile Consiliului UNNP nr. 261/13.10.2010 si 317/29.11.2010., deci, in urma consultarii unei asociatii profesionale cu activitate in domeniul profesiilor liberale. Onorariile minimale impuse executorilor judecatoresti sunt stabilite prin Ordinul Ministerului Justitiei nr. 2550/C/2006[13]. La emiterea Ordinului, ministerul de resort a luat in considerare solicitarea Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti (in continuare: UNEJ), care prin Adresa nr. 1.286/2006 a propus actualizarea limitelor pentru onorariile executorilor.

II. Problema

5. in lumina celor aratate mai sus, fundamentarea logica invocata de Consiliul Concurentei pentru opozitia vocala fata de instituirea unor onorarii minimale pentru avocati pare compromisa in mai multe locuri:

– normele enuntate, prin care se stabilesc onorarii minimale obligatorii consistente raportat la valoarea actelor indeplinite de catre notarii publici si executorii judecatoresti se situeaza in timp in urma suprimarii onorariilor avocatiale minimale;

– aceste onorari minimale au fost stabilite cu considerarea pozitiei unor organizatii profesionale, deci nu pot fi mai putin "arbitrare" sau dezavantajoase pentru justitiabil decat cele care s-ar stabili, potrivit amendamentelor propuse, de catre Uniunea Nationala a Barourilor din Romania;

– atat pentru profesia de notar public, cat si pentru cea de executor judecatoresc a existat un regim de onorarii minimale obligatorii in vigoare[14] inclusiv la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana;

Declaratia Unica 2024 Impozit pe venit Contributii CAS si CASS

Vezi AICI detalii

Modele de texte pentru nota 10 la Evaluarea Nationala clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

Manualul Contabilului Incepator - stick USB

Vezi AICI detalii

– un asemenea regim exista in vigoare si in prezent pentru aceste profesii;

– Consiliul Concurentei tolereaza existenta acestor reglementari presupus anti-concurentiale fara luari de pozitie comparabile in vehementa cu cele formulate impotriva amendamentului propus de domnul deputat Dirzu.

6. Aceasta stare de fapt naste un sir de intrebari, dintre care unele privesc esenta activitatii avocatului, rolul acestuia in societate si in statul de drept. Aceste intrebari se pot rezuma la urmatoarele:

A. in ce constau diferentele specifice, relevante din punct de vedere concurential, intre profesiile de notar public si executor judecatoresc pe de o parte si profesia de avocat pe de alta parte, care pot justifica existenta onorariilor minimale in cazul primelor doua si exclud in acelasi timp aceasta posibilitate pentru cea din urma?

B. Care argumente ar justifica existenta unor onorarii minimale (in special in forma unor onorarii minimale de recomandare) in cazul profesiei de avocat?

C. Care este practica relevanta in dreptul comparat, in privinta onorariilor minimale pentru avocati, in alte state ale Uniunii Europene?

Gasiti aici continuarea ANALIZEI realizate de INPPA.