Infractiunile cu cel mai mare risc de recidiva sunt furtul calificat, conducerea vehiculelor fara permis de conducere sau conducerea vehiculelor sub influenta alcoolului, cu un procent de peste 90%. Motivele pentru care fostii detinuti se intorc la infractiuni sunt, de regula, lipsa banilor, alcoolul si anturajul, se arata in noua Strategie Nationala pentru Prevenirea Recidivei 2025–2029, publicata in Monitorul Oficial.
Documentul propune un set de politici publice si masuri concrete pentru reducerea riscului de recidiva in randul persoanelor sanctionate cu masuri sau pedepse privative de libertate, cu accent pe educatie, sprijin psihosocial si reinsertie profesionala.
►
Descarca DOCUMENT Strategia Nationala pentru Prevenirea Recidivei 2025-2029
Strategia nationala pentru prevenirea recidivei 2025-2029 este cuprinsa in HG 447/2025 si urmareste prevenirea intoarcerii in inchisori a persoanelor private de libertate sau a celor care au executat deja o pedeapsa sau o masura privativa de libertate.
Hotararea de Guvern stabileste si un plan de actiune pentru implementarea Strategiei nationale pentru prevenirea recidivei 2025-2029, dar si infiintarea Comitetului interministerial pentru coordonarea si monitorizarea implementarii strategiei.
Obiective Strategia Nationala pentru Prevenirea Recidivei 2025–2029
Strategia ofera un cadru concret pentru reducerea reinfractionalitatii si imbunatatirea sigurantei comunitatilor, urmarind totodata obiective precum cresterea gradului de reintegrare sociala a fostilor detinuti, consolidarea colaborarii interinstitutionale si dezvoltarea unor programe pentru stimularea integrarii pe piata muncii in perioada post-detentie.
Obiectivele generale si specifice sunt urmatoarele:
Prevenirea infractionalitatii la nivelul populatiei generale
- Colectarea si centralizarea datelor relevante pentru stabilirea tendintelor criminalitatii la nivel national
- Cresterea nivelului de informare cu privire la problematica infractionalitatii
- Implementarea unor programe pentru prevenirea comportamentelor infractionale in cadrul unitatilor de invatamant si la nivel comunitar si institutional
Prevenirea infractionalitatii la nivelul grupurilor vulnerabile
- Imbunatatirea colaborarii intre institutii, in vederea asigurarii sprijinului de specialitate pentru prevenirea infractionalitatii la nivelul grupurilor vulnerabile
- Cresterea nivelului de informare a specialistilor pentru identificarea riscului infractional la nivelul grupurilor vulnerabile
Prevenirea reiterarii comportamentului infractional in cazul persoanelor sanctionate cu masuri sau pedepse neprivative de libertate
- Abordarea cauzelor infractionalitatii persoanelor aflate in executarea unor masuri/sanctiuni neprivative de libertate la nivel comunitar
- Abordarea cauzelor infractionalitatii persoanelor aflate in executarea unor masuri/sanctiuni neprivative de libertate la nivel societal
Prevenirea reiterarii comportamentului infractional la persoanele sanctionate cu masuri sau pedepse privative de libertate
- Prevenirea recidivei la minori si tineri fata de care s-au dispus masuri educative sau pedepse privative de libertate
- Cresterea implicarii in munca in perioada de executare a pedepsei inchisorii
- Facilitarea reintegrarii sociale a persoanelor condamnate
- Acordarea de asistenta specializata pentru protejarea sanatatii mintale a persoanelor private de libertate
Facilitarea asistentei post-detentie si implicarea comunitatii in sustinerea persoanelor sanctionate penal
- Stimularea integrarii pe piata muncii in perioada post-detentie
- Cointeresarea si implicarea comunitatii in sustinerea persoanelor care au executat o masura sau pedeapsa privativa de libertate
- Acordarea de asistenta specializata post-detentie persoanelor cu tulburari mintale si adictii
Recidiva in Romania: date oficiale
Potrivit documentului, cele mai frecvente fapte savarsite care au condus la condamnarile detinutilor prezinta ponderi diferite de recidiva. Astfel, infractiuni precum furtul calificat, conducerea vehiculelor fara permis de conducere sau conducerea vehiculelor sub influenta alcoolului prezinta probabilitati de recidiva de 87%-92%. De asemenea, talharia calificata atinge un risc de recidiva de 76.5%. In general, infractiunile asociate conducerii vehiculelor pe drumurile publice sunt cele cu o probabilitate de recidiva ridicata, de peste 80%, in timp ce, in cazul infractiunilor cu violenta, procentul recidivistilor este de aproximativ doua ori mai mic, variind in jurul valorii de 40%. Pe de alta parte, recidivistii condamnati pentru omor (art. 188/189 din Legea nr. 286/2009, cu modificarile si completarileulterioare) sau viol (art. 218 din Legea nr. 286/2009, cu modificarile si completarile ulterioare) sunt, proportional, mult mai putini in grupul celor condamnati pentru aceste infractiuni, ponderea recidivei variind intre 38% si 51%.
Abuzul de substante, cum ar fi alcool sau droguri, constituie un factor favorizant pentru comportamentul infractional. Datele culese indica acest lucru. Astfel, 38% dintre recidivisti au avut probleme cu consumul de alcool, spre deosebire de 25% dintre non-recidivisti, diferenta fiind semnificativa statistic. Si in cazul drogurilor, disproportia este ridicata si semnificativa, 25% recidivisti si numai 14% non-recidivisti avand probleme cu consumul de stupefiante.
Aproape jumatate (47%) dintre recidivisti se aflau sub influenta alcoolului sau a drogurilor, in momentul in care au comis fapta pentru care au fost condamnati.
De ce se intorc fostii detinuti la infractiuni?
Conform datelor prezentate, motivele concrete care au favorizat sau generat ultima infractiune in randul recidivistilor sunt lipsa banilor si nevoia de castiguri rapide, care sunt considerate factori cu o importanta dubla fata de grupul de control non-recidivist. Aceste constatari releva ca presiunea financiara si tentatia de a obtine rapid resurse financiare pot fi un motor puternic in comportamentul infractional al recidivistilor.
Pe langa acest aspect, consumul de alcool si influenta anturajului sunt mentionate si ele ca motive semnificative in generarea ultimei infractiuni.
Cheia reducerii recidivei
Detinutii sunt de parere ca un loc de munca le ofera nu doar un scop si o rutina zilnica, ci si un sentiment de demnitate si auto-realizare. De asemenea, ei considera ca prin angajare pot dobandi abilitati si competente noi, ceea ce le poate deschide usi in viitor si contribuie semnificativ la reducerea probabilitatii de a recidiva.
Pe langa locul de munca, detinutii mai considera ca sprijinul familial este extrem de important in prevenirea recidivei. Un procent de 79% dintre acestia apreciaza ca sprijinul emotional si sustinerea din partea familiilor in perioada de reintegrare si reabilitare sunt factorii deosebit de importanti intrucat, contactul si comunicarea regulata cu cei dragi le ofera un sentiment de apartenenta si ii motiveaza sa adopte si sa mentina o conduita conforma normelor sociale si legale.
Intr-o proportie ridicata, detinutii, in special cei recidivisti, considera ca un sprijin din partea statului acordat imediat dupa liberare ar fi de dorit si ar contribui la prevenirea recidivei. Aceste forme de sprijin pot include asistenta in gasirea unui loc de munca, consiliere in vederea reintegrarii sociale si profesionale, precum si facilitarea accesului la o locuinta.
Redactia E-Juridic are un colectiv de 4 autori specializati din domeniul juridic cu toate ramificatiile sale. Zilnic aducem in atentia dvs. tot ce este nou legat de proiecte de legi, acte adoptate si noutati legislative. Va explicam in mod detaliat modificarile aparute si oferim solutii practice pentru orice dilema generata de noutatile cotidiene.
E-JURIDIC.RO
