O decizie recenta a Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) readuce in prim-plan disputa privind prescriptia raspunderii penale, adica termenul dupa care o persoana nu mai poate fi condamnata pentru o infractiune daca procesul nu a fost finalizat la timp.
Miza este importanta, deoarece interpretarea regulilor privind prescriptia a dus, in ultimii ani, la inchiderea mai multor dosare penale, inclusiv in cazuri grele de fraude cu fonduri europene.
De la ce a pornit totul?
In 2022, Curtea Constitutionala (CCR) a decis ca regulile privind intreruperea termenului de prescriptie au fost neconstitutionale pentru perioada 2018-2022.
Ulterior, Inalta Curte a spus ca aceasta interpretare trebuie aplicata si pentru perioada 2014-2018.
Consecinta a fost ca numeroase dosare penale s-au prescris, iar inculpatii nu au mai putut fi condamnati, inclusiv in unele cazuri de frauda cu fonduri europene.
Aceasta interpretare a fost contestata, iar problema a ajuns pe masa Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE).
Disputa dintre ICCJ si CJUE pe tema prescriptiei
Concret, problema a fost ridicata la Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) in dosarul 'Lin', in care au fost date doua hotarari privind prescriptia - Lin I (iunie 2023) si Lin II (16 iulie 2026).
In hotararea Lin II, din 16 iulie 2026, CJUE a stabilit ca decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie de extindere a aplicarii prescriptiei in dosarele penale pentru perioada 2014 - 2018 nu este conforma cu dreptul UE. CJUE a mai statuat ca decizia ICCJ privind prescriptia nu se aplica la dosarele aflate pe rol.
"Curtea precizeaza ca, avand in vedere importanta pe care o are principiul autoritatii de lucru judecat in dreptul Uniunii, acest drept nu impune repunerea in discutie a hotararilor care au dobandit autoritate de lucru judecat si care au constatat, in aplicarea deciziei din anul 2022 a ICCJ, prescriptia raspunderii penale pentru fraude grave care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii", precizeaza CJUE.
Pe de alta parte, spun magistratii de la Curtea de Justitie a Uniunii Europene, o hotarare care face obiectul unui recurs in casatie nu poate, in principiu, sa fie considerata o hotarare care a dobandit autoritate de lucru judecat.
Replica magistratilor din Romania
In replica, instanta suprema din Romania sustine ca a aplicat corect legislatia europeana si ca a urmarit sa respecte atat normele Uniunii Europene, cat si Conventia Europeana a Drepturilor Omului (CEDO).
Intr-un
comunicat, ICCJ sustine ca a aplicat 'intotdeauna cu buna-credinta' dreptul european in ansamblul sau, iar abordarea sa in materia prescriptiei raspunderii penale nu a reprezentat o optiune intre dreptul UE si Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
"Misiunea instantei supreme este aceea de a asigura aplicarea loiala, coerenta si previzibila a dreptului, in deplinul respect al ordinii juridice europene, respectiv a dreptului Uniunii Europene, a Conventiei Europene a Drepturilor Omului si a Constitutiei Romaniei. Fidelitatea Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu apartine unei anumite solutii jurisprudentiale si nici unui rezultat punctual al unei cauze, ci valorilor fundamentale ale statului de drept. De aceea, Inalta Curte a aplicat intotdeauna cu buna-credinta dreptul european in ansamblul sau, valorificand in mod armonizat atat dreptul Uniunii Europene si jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene, cat si standardele Conventiei Europene a Drepturilor Omului si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului", a explicat ICCJ.
Totodata, Inalta Curte afirma ca si-a fundamentat opinia pe premisa ca dreptul european constituie un sistem coerent de protectie a drepturilor fundamentale, in care dialogul dintre Curtea de Justitie a Uniunii Europene si Curtea Europeana a Drepturilor Omului trebuie valorificat in mod complementar, si nu privit ca o alternativa intre doua standarde concurente.
"Intr-o Europa a dreptului, loialitatea unei instante supreme nu se masoara prin fidelitatea fata de o anumita solutie, ci prin consecventa cu care aplica principiile comune care fundamenteaza ordinea juridica europeana. Aceste principii presupun respectul pentru jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene, pentru standardele Conventiei Europene a Drepturilor Omului si pentru valorile constitutionale nationale, interpretate intr-un dialog judiciar permanent si in spiritul protectiei efective a drepturilor fundamentale. Inalta Curte isi va exercita aceasta misiune cu aceeasi responsabilitate si echilibru, avand ca unic reper aplicarea corecta a dreptului si protejarea drepturilor fundamentale", a mai precizat ICCJ.
Ce este prescriptia raspunderii penale
Prescriptia reprezinta termenul legal dupa care o persoana nu mai poate fi trasa la raspundere penala pentru o infractiune, daca procesul nu a fost finalizat in intervalul prevazut de lege.
Odata implinit acest termen, dosarul se inchide, iar inculpatul nu mai poate fi condamnat pentru fapta respectiva.
Ce inseamna decizia pentru dosarele penale
Hotararea CJUE nu va conduce la redeschiderea proceselor incheiate definitiv prin constatarea prescriptiei.
In schimb, instantele care judeca in prezent cauze penale vor trebui sa tina seama de interpretarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene atunci cand analizeaza daca raspunderea penala s-a prescris.
Disputa dintre ICCJ si CJUE are un impact deosebit asupra dosarelor privind fraudele grave, in special cele care implica fonduri europene, deoarece dreptul Uniunii obliga statele membre sa asigure investigarea si sanctionarea eficienta a acestor infractiuni.
Redactia E-Juridic are un colectiv de 4 autori specializati din domeniul juridic cu toate ramificatiile sale. Zilnic aducem in atentia dvs. tot ce este nou legat de proiecte de legi, acte adoptate si noutati legislative. Va explicam in mod detaliat modificarile aparute si oferim solutii practice pentru orice dilema generata de noutatile cotidiene.