CJUE, despre videoclipurile publicate online in care apar alte persoane decat cele care si-au dat acordul

Stim in momentul de fata ca tarile membre UE sunt obligate sa asigure un cadru legislativ echilibrat care sa stabileasca proportiile potrivite intre dreptul la viata privata al persoanelor care apar in materiale audio sau video distribuite pe social media si interesul cetatenilor de a avea acces la informatii clare care contribuie la o dezbatere de interes general. Nu suntem straini de fenomenul "am camera la telefon, asa ca am o anumita putere". GDPR, insa, poate crea unele situatii sensibile la acest capitol. Pot fi evitate, insa, problemele generate de legislatia in vigoare, daca respectam cateva minime reguli.

Hotararea CJUE in cauza C-345/17 unde o persoana audiata de politisti a inregistrat un material audio-video folosindu-se de telefonul mobil proprietate personala in care apar ofiterii institutiei de forta, ne releva lucruri importante pe care trebuie sa le avem in vedere in viata de zi cu zi. 

ANSPDCP-ul din Letonia a considerat ca autorul inregistrarii nu a realizat respectivul material video (activitate calificata drept prelucrare de date cu caracter personal) in scopuri jurnalistice, intrucat nu erau prezentate publicului stiri de actualitate si nici un comportament ilegal al agentilor de politie. Prin urmare, Autoritatea a solicitat autorului inregistrarii sa intreprinda toate demersurile necesare pentru eliminarea acesteia de pe toate website-urile unde materialul video devenise disponibil. Autorul materialului video a sesizat instantele nationale cu o cerere prin care a solicitat anularea deciziei Autoritatii pentru protectia datelor si repararea prejudiciului pe care aprecia ca l-a suferit.

Cererea de decizie preliminara a fost formulata in contextul in care instanta de trimitere (Curtea Suprema din Letonia) nu putea stabili cu certitudine daca actiunile autorului inregistrarii constituie o prelucrare de date cu caracter personal si daca exonerarile in scopuri jurnalistice se aplica si exprimarii unei opinii personale cu privire la activitatea politiei, prin difuzarea pe website-ul www.youtube.com a unei inregistrari video in care apar agenti de politie in exercitiul functiunii. 

CJUE a analizat speta si a hotarat ca inregistrarea video a unor agenti de politie aflati in exercitarea atributiilor de serviciu in timpul unei audieri desfasurate la sectia de politie si publicarea materialului video pe internet chiar de catre persoana audiata reprezinta o prelucrare de date cu caracter personal si poate constitui, dupa caz, o ingerinta in dreptul la viata privata al agentilor de politie. Cu toate acestea, in cazul prelucrarii datelor cu caracter personal exclusiv in scopuri jurnalistice, limitele libertatii de exprimare sunt mai largi, iar imprejurarea ca persoana care realizeaza si distribuie materialul video pe internet nu este un jurnalist profesionist nu este de natura sa excluda incidenta exonerarilor si derogarilor aplicabile jurnalistilor, a caror activitate implica, in mod obisnuit, prelucrarea de date cu caracter personal.

Asadar, intelegem urmatoarele:

• chiar daca in cadrul unei inregistrari audio-video nu se poate identifica o persoana cu usurinta si rapid, asta nu inseamna ca prevederile GDPR (si a altor legi relevante domeniului prelucrarii datelor personale) nu se aplica;
• CJUE a hotarat anterior in cauzele C-212/13, C-131/12, C-101/01 ca operatiunile de colectare, inregistrare, stocare si incarcare, respectiv, publicare a unor date cu caracter personal constand in sunete si imagini privind persoane fizice pe o pagina de internet reprezinta prelucrari de date cu caracter personal;
• incarcarea unor astfel de materiale audio-video pe o platforma de videosharing precum Vimeo/Youtube la care au acces milioane de oameni nu se poate incadra la "activitati exclusiv personale sau domestice";
• realizarea unei astfel de inregistrari chiar si o singura data NU exclude calitatea de operator de date cu caracter personal;
• inregistrarea activitatii unor functionari publici indiferent de scop nu reprezinta un motiv pentru care prevederile in vigoare privind protejarea datelor cu caracter personal se vor anula.

Pe scurt, cu fiecare inregistrare video facuta trebuie sa ne asiguram ca nu incalcam dreptul la viata privata al persoanelor care apar in acel material. Desi limitarile pentru scopuri jurnalistice sunt mai putine, e important sa respectam Regulamentul si setul de legislatie aferent. 

Atentie! Am relatat anterior despre faptul ca GDPR nu este incalcat atunci cand persoana ale carui date personale sunt procesate a comis o infractiune. E important sa intelegem ca nu trebuie sa ne auto-cenzuram. La fel cum GDPR permite astfel de "portite" pentru realizarea de materiale audio-video fara limitari in cazul incalcarii legilor in vigoare de catre anumite persoane, asa ofera si posibilitatea ca inregistrarile publicate online sa poata fi folosite fara nicio retinere atunci cand se aduc la cunostinta publicului anumite informatii, opinii sau idei relevante.

Portal Codul Muncii

Vezi AICI detalii

Compuneri perfecte pentru clasele III-IV

Vezi AICI detalii

Modele de texte pentru nota 10 la Evaluarea Nationala clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

Pe final, notam un lucru important: CJUE nu va transa definitiv o cauza de acest tip pentru a oferi solutii instantelor nationale. Fiecare tara si fiecare proces in parte are particularitatile sale, asadar judecatorii vor trebui sa cantareasca corect si independent fiecare scenariu in parte pentru a da decizia potrivita.

O solutie simpla prin care se pot evita sanctiunile GDPR este legata de editarea videoclipurilor (blurarea, estompare, distorsionarea vocilor samd.) inainte de a le distribui publicului larg pe site-uri de profil sau social media.