Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Solutii, actiuni sau masuri anticoruptie - Prioritatile ONG

In contextul initierii de catre Ministerul Justitiei, in data de 14 aprilie 2011, a procesului de consultare in vederea elaborarii noii Strategii Nationale Anticoruptie, Centrul de Resurse Juridice si platforma civica Eruptie Anticoruptie, cu sprijinul Romanian-American Foundation, au organizat in data de 06 mai 2011 seminarul „Implicarea ONG-urilor in consolidarea politicii generale anticoruptie din Romania”. In cadrul intalnirii s-a decis elaborarea si diseminarea unui chestionar privind cele mai necesare si urgente actiuni si masuri anticoruptie in viziunea organizatiilor neguvernamentale.

Chestionarul a fost transmis prin e-mail catre 72 de organizatii neguvernamentale care au desfasurat, in ultimii 10 ani, proiecte in domeniul asigurarii transparentei, integritatii si prevenirii coruptiei. Organizatiile au fost identificate din bazele de date cu proiecte finantate din diverse programe (ex. „Facilitatea de tranzitie anticoruptie”, „Fondul ONG”, „Phare 2005”, „Phare 2006” etc). Din cele 72 de organizatii contactate, au raspuns 31. Rata de raspuns a fost de 43%.

Cele mai multe organizatii neguvernamentale interesate de procesul elaborarii noii strategii nationale anticoruptie sunt din Bucuresti (17 ONG-uri) si Timisoara (4 ONG-uri). Au raspuns chestionarului si ONG-uri din Caras-Severin, Iasi, Suceava, Braila, Arad, Mures, Dambovita, Gorj, Craiova.

Prima intrebare a chestionarului a vizat institutia publica responsabila cu procesul de coordonare si monitorizare a implementarii noii Strategii anticoruptie. Autorii raportului de evaluare independenta a impactului ultimelor doua strategii anticoruptie puse in aplicare in perioada 2005 – 2010 au recomandat ca „raspunderea pentru coordonarea si monitorizarea implementarii urmatoarei strategii sa fie acordata Cabinetului Primului-ministru”. Pe langa aceasta varianta, in cadrul chestionarului, au mai fost propuse doua solutii alternative: asumarea responsabilitatii coordonarii si monitorizarii de catre Ministerul Administratiei si Internelor (asa cum s-a intamplat pentru Strategia Nationala Anticoruptie 2008-2010) sau de catre Ministerul Justitiei (asa cum s-a intamplat pentru Strategia Nationala Anticoruptie 2005-2007).

O parte semnificativa a ONG-urilor consultate (42%) au sustinut propunerea coordonarii si monitorizarii noii Strategii de la nivelul Cabinetului Primului Ministru. Celelate solutii au intrunit un numar mai mic de adeziuni (Comitet organizat la nivelul MJ 22.6%, Comitet organizat la nivelul MAI 3.2%, Alta solutie 25.8%, nonraspuns 6.5%).


Masurile de prevenire a coruptiei, asigurare a integritatii si crestere a transparentei

A doua intrebare a chestionarului a privit evaluarea necesitatii mai multor masuri si actiuni de prevenire a coruptiei. Fiecare organizatie a avut posibilitatea de a propune alte trei masuri in plus fata de cele standard ale chestionarului. Fiecare organizatie a acordat note de la 1 la 5 pentru fiecare masura/actiune (nota 1 insemnand ca actiunea/masura nu este necesara iar nota 5 ca actiunea/masura este foarte necesara).

Pentru fiecare masura/actiune de prevenire a coruptiei a fost calculata media aritmetica a notelor rezultand doua clustere: masuri/actiuni foarte necesare (media a notelor peste 4) si masuri/actiuni necesare (media notelor intre 3 si 4). Nu au fost inregistrate masuri/actiuni a caror medie a notelor sa fie sub nota 3.

Masuri/actiuni de prevenire a coruptiei foarte necesare (media a notelor peste 4)

Locul - Solutia, actiunea, masura de prevenire a coruptiei - Media
1 - Q2.11 Introducerea de sanctiuni clare pentru incalcarea prevederilor Legii nr. 52/2003 - 4.80

2 - Q2.15 Realizarea corecta si eficienta a investitiilor publice, prin evaluarea corecta a preturilor, crearea unor sisteme transparente de monitorizare de la contractare si pana la receptie, asigurarea urmaririi realizarii de catre diriginti de santier competenti si integri (preluarea procedurilor UE si pentru investitiile realizate din bugetul public national) - 4.63

3 - Q2.5. Infiintarea unei scheme de granturi din fonduri publice, nationale sau UE, care sa finanteze proiectele anticoruptie ale organizatiilor neguvernamentale. - 4.42

4 - Q2.12 Modificarea Legii nr. 571/2004 in vederea intaririi protectiei personalului din administratia publica care semnaleaza cazuri de nerespectare a legii. - 4.36

5 - Q2. 14 Realizarea unui registru national de proprietati imobiliare, legat de codul numeric personal, compatibil cu UE (in acest fel fiecare persoana poate fi verificata privind toate proprietatile pe care le are el si rudele in Romania). - 4.27

6 - Q2.7 Elaborarea unui cod al integritatii care sa cuprinda toate prevederile legale din domeniul prevenirii coruptiei si asigurarii integritatii. - 4.26

7 - Q2.13 Finalizarea inregistrarii proprietatilor publice la nivel central si local (cadastru imobiliar edilitar) pe harti digitale. - 4.24

8 - Q2.16. Crearea unui sistem modern, eficient si transparent de management al resurselor umane prin dezvoltarea de mecanisme de motivare, evaluare, recunoastere si recompensare a meritelor celor care lucreaza in intitutiile publice si Q2. 3. Obligarea fiecarei autoritati/institutii publice sa realizeze periodic (anual) un raport privind implementarea planurilor strategice si de actiuni anticoruptie. - 4.03

Masuri/actiuni de prevenire a coruptiei necesare (media a notelor intre nota 3 si 4)

Locul - Solutia, actiunea, masura de prevenire a coruptiei - Media
9 - Q2.1. Obligarea fiecarei autoritati/institutii publice sa realizeze un plan strategic si un plan de actiuni proprii de prevenire a coruptiei, printr-un proces participativ, prin care sa analizeze vulnerabilitatile la coruptie a activitatilor sale, sa identifice solutii, sa stabileasca indicatori de succes si mecanisme de monotorizare a implementarii, urmarind indeplinirea obiectivelor stabilite prin Strategia nationala anticoruptie. - 3.97

10 - Q2.2. Obligativitatea organizarii de programe de formare pentru functionarii publici care lucreaza in compartimente/directii/ servicii cu risc ridicat de coruptie si Q2.4. Obligarea fiecarei autoritati/institutii publice sa realizeze periodic (anual) un raport privind faptele de coruptie identificate in propria institutie si masurile intreprinse. - 3.90

11 - Q2.17 Dezvoltarea unor retele de experti anticoruptie avand capacitatea de a sprijini institutiile publice in elaborarea, prin procese participative, a unor planuri strategice anticoruptie care intaresc integritatea, eficienta si transparenta organizatiilor. - 3.83

12 - Q2.9. Includerea pregatirii obligatorii in domeniul eticii atat in invatamantul - universitar cat si in programele de formare profesionala continua. - 3.57

13 - Q2.10 Instituirea consiliilor regionale si locale anticoruptie care ar avea rolul de organisme consultative in care sa fie implicati membri proeminenti ai comunitatilor locale, jurnalisti de pe planul local, membri ai ONG-urilor si persoane din sectorul de afaceri pentru a monitoriza si milita pentru masurile anticoruptie de la nivelul local. - 3.53

14 - Q2.6 Transformarea consilierului de etica intr-o functie publica specifica pentru a permite activitatii de consiliere etica sa devina sarcina principala de serviciu. - 3.45
NOTĂ: . In acest moment, consilierea de etica este doar o atributie suplimentara, o sarcina in plus, pe care o primeste o persoana din cadrul departamentului de resurse umane.

15 - Q2.8 Realizarea de schimburi de experiente in domeniul prevenirii coruptiei intre mediul public si mediul privat (pentru indentificarea asemanarilor si deosebirilor intre metodele interne de prevenire a coruptiei in sectorul public si in sectorul privat, dar si pentru identificarea de bune practici). - 3.39

Alte masuri/actiuni de prevenire a coruptiei

Multe organizatii neguvernamentale au propus si alte tipuri de masuri/actiuni de prevenire sau si-au exprimat ingrijorarile cu privire la capacitatea oricaror masuri de tip administrativ de a preveni coruptia.
- Simplificarea administrativa (debirocratizarea);
- Informatizarea sistemului public si interoperabilitate bazelor de date;
- Simplificarea documentelor necesare inscrierii la licitatiile publice;
- Mijloace de control administrativ mai suple si mai eficace;
- Cresterea rolului administratiei financiare in corelarea dintre veniturile supuse impozarii si standardul de viata / bunurile al contribuabilului;
- Reglementarea mai buna a conflictelor de interese;
- Cresterea transparentei si responsabilitatii publice a corpurilor profesionale (avocati, notari etc);
- Asigurarea independentei reale a justitiei;
- Proceduri mai bune ale concursurilor pentru functii publice;
- Monitorizarea implementarii aplicarii legii accesului la informatiile de interes public si uniformizarea practicii autoritatilor publice in acest domeniu.
- Consolidarea rolului de watch dog al presei;
- Diminuarea numarului de functii din administratia publica pentru care numirea se face, de facto, politic (depolitizarea si profesionalizarea institutiilor publice).
- Campanii de schimbare a atitudiinii cetatenilor fata de coruptie;
- Informarea si constientizarea anticoruptie;

O a treia intrebare a chestionarului a privit urgenta adoptarii unei masuri de prevenire a coruptiei sau a
alteia. Organizatiile au fost rugate sa raspunda care masura/actiune de prevenire ar implementa in
primul rand si in al doilea rand. Masurile considerate cele mai necesare (Q2.11, Q2.15 si Q2.5) sunt
apreciate ca fiind si cele mai urgente.


Masuri de combatere a coruptiei

A patra intrebare a chestionarului a privit evaluarea necesitatii mai multor masuri si actiuni de combatere a coruptiei. Fiecare organizatie a avut posibilitatea de a propune alte trei masuri in plus fata de cele standard ale chestionarului. Fiecare organizatie a acordat note de la 1 la 5 pentru fiecare masura/actiune (nota 1 insemnand ca actiunea/masura nu este necesara iar nota 5 actiunea/masura este foarte necesara).

Pentru fiecare masura/actiune de combatere a coruptiei a fost calculata media aritmetica a notelor rezultand doua clustere: masuri/actiuni foarte necesare (media a notelor peste 4) si masuri/actiuni necesare (media notelor intre 3 si 4). Nu au fost inregistrate masuri/actiuni a caror medie a notelor sa fie sub nota 3.

Masuri/actiuni de combatere a coruptiei foarte necesare (media a notelor peste 4)

Locul - Solutia, actiunea, masura de combatere a coruptiei - Media

1 - Q4.8 Orientarea investigatiilor anti-coruptie catre sectoarele unde coruptia are impactul cel mai grav asupra vietii oamenilor [ex. coruptia in inspectiile de mediu (verificarea aplicarii legilor), sanatate publica, realizarea constructiilor, eliberarea permiselor de conducere auto, etc]. - 4.32

2 - Q4.6 Abrograrea din Constitutie a art. 109, alin. 2 care prevede o procedura speciala pentru incepere a urmarii penale in cazul ministrilor.
si
Q4.2. Specializarea procurorilor si judecatorilor in domenii specifice precum achizitii publice, fonduri europene, autorizarea contructiilor si planificare urbana, etc - 4.29

3 - Q4.1 Inasprirea sanctiunilor disciplinare pentru incalcarea normelor de conduita profesionala prevazute de lege. - 4.10

Masuri/actiuni de combatere a coruptiei necesare (media a notelor intre nota 3 si 4)

Locul - Solutia, actiunea, masura de combatere a coruptiei - Media

4 - Q4.7 Generalizarea utilizarii tehnicii speciale de investigatii denumita „mita fictiva”, prin intermediul agentilor sub acoperire, impotriva tuturor persoanelor asupra carora exista suspiciuni de coruptie. - 3.93

5 - Q4.3 Cresterea competentei Directiei Generale Anticoruptie de investigare a infractiunilor de coruptie comise de alesii locali. - 3.71

6 Q4.5 Abrograrea din Constitutie a art. 44, alin. 8 care prezuma caracterul licit al dobandirii averii pentru a putea inversa sarcina probei in cursul procedurilor de indisponibilizare si confiscare a averilor. - 3.59
NOTĂ: inversarea sarcinii probei presupune ca statul nu mai este cel care trebuie sa produca probe ca averea este ilicita ci cel acuzat trebuie sa probeze ca averea pe care o detine este licita.

7 - Q4.4 Reducerea numarului institutiilor de combatere a coruptiei. - 3.11

Cateva organizatii neguvernamentale au propus si alte tipuri de masuri/actiuni de combatere a femnomenului sau si-au exprimat ingrijorarile cu privire la capacitatea oricaror masuri de a combate coruptia.

- Toate masurile propuse pot fi denaturate in procesul de implementare: inasprirea legislatiei poate conduce la neaplicare acesteia de toti actorii sistemului, specializarea poate fi neeficace atat timp cat sistemul de justitie nu este independent, cresterea capacitatii DNA trebuie dublata de asigurarea independentei institutiei, inversarea sarcinii probei in cazul dobandirii averii poate conduce la abuzuri, limitarea imunitatii ministrilor ii poate vulnerabiliza in fata grupurilor ilegitime de presiune, generalizarea mitei fictive poate fi utilizata abuziv daca toate garantiile si drepturile nu sunt aplicate de o justitie independenta.
- Independenta reala a sistemului de justitie.

O a cincea intrebare a chestionarului a privit urgenta adoptarii unei masuri de combatere a coruptiei sau a alteia. Organizatiile au fost rugate sa raspunda care masura/actiune de combatere a coruptiei ar implementa in primul rand si in al doilea rand. Masurile considerate cele mai necesare (Q4.1, Q4.2 si Q4.8) sunt apreciate ca fiind si cele mai urgente.

In finalul chestionarului s-a oferit posibilitatea organizatiilor sa transmita alte sugestii, idei, comentarii.

Alte sugestii, idei, comentarii

Programe speciale pentru protectia persoanelor care constata, reclama, dovedesc faptele de
coruptie.

Coruptie este solutia la probleme si nu problema. Coruptia nu se combate, ea se previne. Coruptia nu este altceva decat alternativa mai sigura, mai accesibila, mai ieftina, mai eficienta la un serviciu public. Coruptia mai este consecinta improbabilitatii aplicarii legii, a lipsei celeritatii proceselor, a lipsei de sanctiuni pentru aceia care au fost implicati in acte de coruptie, a monopolurilor, a exceselor de reglementare, a birocratiei excesive, a arbitrariului, a lipsei procedurilor, a ineficientei statului, a imaginii foarte proaste a institutiilor cu atributii de control, a justitiei in general. Coruptia se datoreaza posibilitatii ingerintelor politicului in actele de justitie, ingerinte care suspenda aplicarea legii si a statului de drept si care creeaza impresia ca justitia este o solutie numai pentru cei naivi si lipsiti de mijloace. Coruptia este atat de extinsa in Romania fiindca este foarte rentabila. Pentru diminuarea coruptiei: trebuie sa fie respectate drepturile cetatenilor, adica acestia sa nu mai depinda de stat; trebuie sa existe proceduri clare, transparente pentru rezolvarea problemelor astfel incat cetatenii sa stie clar ce, unde, cum, cand si cat; Serviciile publice oferite de stat populatiei trebuie sa fie accesibile tuturor, sa nu fie limitate la un numar redus de solictanti si sa aiba taxe corecte pentru ca oamenii sa nu fie tentati sa apeleze la solutiile ce se inscriu printre actele de coruptie.

Nu cred in eficienta introducerii de masuri noi de tip birocratic (ex: strategii, planuri, comisii etc) ci in gasirea de solutii pentru a face ca mecanismele deja existente sa functioneze AŞA CUM AR TREBUI.


Concluzii

Pioritatile comune pentru prevenirea si combaterea coruptiei ale organizatiilor neguvernamentale sunt urmatoarele:

1. Introducerea de sanctiuni clare pentru incalcarea prevederilor Legii nr. 52/2003 (de ex. stabilirea clara a statutului termenului de 30 de zile pentru publicarea proiectelor de acte normative – termen de decadere sau termen de recomandare);

2. Realizarea corecta si eficienta a investitiilor publice (ex. proiecte mari de infrastructura de transport si de mediu), prin evaluarea corecta a preturilor, crearea unor sisteme transparente de monitorizare de la contractare si pana la receptie, asigurarea urmaririi realizarii de catre diriginti de santier competenti si integri (preluarea procedurilor UE si pentru investitiile realizate din bugetul public national);

3. Infiintarea unei scheme de granturi din fonduri publice, nationale sau UE, care sa finanteze proiectele anticoruptie ale organizatiilor neguvernamentale.

Desi Mecanismul de cooperare si verificare stabileste ca prioritate prevenirea si combaterea coruptiei, nu exista si fonduri disponibile pentru implicarea sectorului neguvernamental in prevenirea coruptiei. Prin asistenta de tip Phare a fost dezvoltata capacitatea ONG-urilor de a monitoriza, transfera know-how si sprijini eforturile anticoruptie. Aceasta expertiza poate fi folosita in continuare pentru a creste cererea de integritate la nivel local si central. Pentru ca reformele anticoruptie au fost implementate, in principal, ca raspuns la presiunile externe, exista riscul ca acestea sa nu se transforme in practici institutionale si sa nu dea nastere unei culturi a integritatii in sectorul public. Este nevoie de o presiune interna continua si de dialog intre sectorul public, privat si neguvernamental pentru ca reformele anticoruptie sa devina sustenabile si dupa incheierea Mecanismului de cooperare si verificare.

4. Orientarea investigatiilor anti-coruptie catre sectoarele unde coruptia are impactul cel mai grav asupra vietii oamenilor [ex. coruptia in inspectiile de mediu (verificarea aplicarii legilor), sanatate publica, realizarea constructiilor, eliberarea permiselor de conducere auto, etc].

5. Specializarea procurorilor si judecatorilor in domenii specifice precum achizitii publice, fonduri europene, autorizarea contructiilor si planificare urbana, etc

6. Inasprirea aplicarii sanctiunilor disciplinare pentru incalcarea normelor de conduita profesionala prevazute de lege.
Data aparitiei: 17 Iunie 2011
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Votati articolul "Solutii, actiuni sau masuri anticoruptie - Prioritatile ONG":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 2 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
©2019 RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate.
SATI
Atentie, Juristi!
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016