UNBR a publicat Hotararea Curtii de Justitie a Uniunii Europene in cauzele conexate C-203/15 Tele2 Sverige AB/Post-och telestyrelsen si C-698/15 Secretary of State for the Home Department/Tom Watson si altii prin care s-a decis ca Statele membre nu pot impune furnizorilor de servicii de comunicatii electronice o obligatie generala de pastrare a datelor. Hotararea a fost adusa la cunostinta publica prin Comunicatul de presa al Curtii de Justitie a Uniunii Europene nr. 145/16 din 21 decembrie 2016, Luxemburg.
Statele membre nu pot impune furnizorilor de servicii de comunicatii electronice o obligatie generala de pastrare a datelor
Dreptul Uniunii se opune unei pastrari generalizate si nediferentiate a datelor privind traficul si a datelor de localizare, insa statele membre pot prevedea, cu titlu preventiv, o pastrare directionata a acestor date doar in scopul combaterii infractionalitatii grave, cu conditia ca o astfel de pastrare sa fie, in ceea ce priveste categoriile de date care trebuie pastrate, mijloacele de comunicare vizate, persoanele in cauza, precum si durata de pastrare retinuta, limitata la strictul necesar.
Accesul autoritatilor nationale la datele pastrate trebuie supus unor conditii, printre care existenta unui control prealabil din partea unei autoritati independente si pastrarea datelor pe teritoriul Uniunii.
Prin Hotararea Digital Rights Ireland din 20141, Curtea de Justitie a declarat nevalida directiva privind pastrarea datelor pentru motivul ca ingerinta in drepturile fundamentale la respectarea vietii private si la protectia datelor cu caracter personal pe care o presupune obligatia generala de pastrare a datelor privind traficul si a datelor de localizare impuse de aceasta nu era limitata la strictul necesar.
In urma acestei hotarari, Curtea a fost sesizata cu doua cauze privind obligatia generala impusa furnizorilor de servicii de comunicatii electronice, in Suedia si in Regatul Unit, de a pastra datele referitoare la aceste comunicatii, a caror pastrare era prevazuta de directiva declarata nevalida.
In ziua urmatoare pronuntarii Hotararii Digital Rights Ireland, societatea de telecomunicatii Tele2 Sverige a notificat autoritatii suedeze pentru monitorizarea serviciilor postale si a telecomunicatiilor decizia sa de a inceta pastrarea datelor, precum si intentia sa de a sterge datele deja inregistrate (cauza C-203/15). Astfel, dreptul suedez ii obliga pe furnizorii de servicii de comunicatii electronice sa pastreze in mod sistematic si continuu, fara nicio exceptie, ansamblul datelor privind traficul si al datelor de localizare ale tuturor abonatilor si utilizatorilor inregistrati ai acestora, in ceea ce priveste toate mijloacele de comunicare electronica.
In cauza C-698/15, domnii Tom Watson, Peter Brice si Geoffrey Lewis au formulat actiuni impotriva sistemului britanic de pastrare a datelor care permite ministrului de interne sa oblige operatorii de telecomunicatii publice sa pastreze toate datele referitoare la comunicatii pentru o durata maxima de 12 luni, subintelegandu-se ca este exclusa pastrarea continutului acestor comunicatii.
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri