Tribunalul UE anuleaza decizia Comisiei prin care cluburile de fotbal beneficiaza de un regim fiscal favorabil

Patru cluburi de fotbal profesionist spaniole – Fútbol Club Barcelona (Barcelona), Club Atlético Osasuna (Pamplona), Athletic Club (Bilbao) si Real Madrid Club de Fútbol (Madrid) – si-au exercitat aceasta optiune. 

Astfel, in calitate de persoane juridice fara scop lucrativ si spre deosebire de SAS, acestea au putut beneficia de o cota specifica de impozitare a veniturilor lor, care s-a mentinut inferioara, pana in anul 2016, cotei aplicabile SAS.

Printr-o decizie din anul 2016, Comisia a declarat ca Spania a introdus in mod nelegal un ajutor sub forma unui privilegiu fiscal in materie de impozit pe profit in beneficiul celor patru cluburi de fotbal profesionist mentionate. 

Potrivit Comisiei, acest regim nu era compatibil cu piata interna.

Prin urmare, a solicitat Spaniei sa il sisteze si sa recupereze imediat si efectiv de la beneficiari cuantumul ajutorului acordat.

Fútbol Club Barcelona si Athletic Club au atacat decizia Comisiei in fata Tribunalului Uniunii Europene.

Prin hotararea pronuntata astazi in cauza T-865/16, Fútbol Club Barcelona/Comisia, Tribunalul anuleaza decizia Comisiei. In schimb, actiunea formulata de Athletic Club in cauza T-679/16 a fost respinsa.

Tribunalul arata mai intai ca examinarea unei scheme de ajutor trebuie sa o includa si pe cea a consecintelor diverse ale acesteia, atat favorabile, cat si nefavorabile pentru beneficiarii sai, atunci cand caracterul neechivoc al pretinsului avantaj rezulta chiar din caracteristicile schemei.

Tribunalul subliniaza ca masura prevazuta de decizia atacata se rezuma la o restrangere, in sectorul sportului profesionist spaniol, a domeniului de aplicare personal al regimului fiscal al entitatilor fara scop lucrativ in vigoare la momentul adoptarii legii din anul 1990. Prin urmare, acesta examineaza daca Comisia a demonstrat corespunzator cerintelor legale ca regimul fiscal al entitatilor fara scop lucrativ, privit in ansamblu, era de natura sa plaseze beneficiarii sai intr-o situatie mai avantajoasa decat daca si-ar fi desfasurat activitatea sub forma unei SAS.

Pachet Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul prescolar - EDUCATORI 2 culegeri

Vezi AICI detalii

Manual de politici contabile - Stick USB

Vezi AICI detalii

Marea Carte Verde a Monografiilor Contabile 2024 varianta tiparita

Vezi AICI detalii

Tribunalul observa ca, dupa cum a precizat Comisia in decizia sa, celor patru cluburi beneficiare ale regimului in litigiu li s-a aplicat, din anul 1990 pana in anul 2015, o cota nominala de impozitare preferentiala in raport cu cluburile care isi desfasurau activitatea sub forma de SAS.

Cu toate acestea, examinarea avantajului care decurge de aici nu poate fi disociata de cea a celorlalte componente ale regimului fiscal al entitatilor fara scop lucrativ. Tribunalul subliniaza printre altele, in aceasta privinta, ca, in cadrul procedurii administrative derulate de Comisie, Real Madrid Club de Fútbol a aratat ca deducerea fiscala pentru reinvestirea profiturilor exceptionale era mai mare pentru SAS decat pentru entitatile fara scop lucrativ. Clubul madrilen a sustinut ca aceasta deducere putea fi foarte semnificativa din cauza practicii transferurilor de jucatori, intrucat profitul putea sa fie reinvestit in achizitionarea unor noi jucatori si ca, astfel, intre anii 2000 si 2013, regimul fiscal al entitatilor fara scop lucrativ i-a fost „mult mai nefavorabil” decat cel al SAS.

Cu toate acestea, Comisia a exclus ca avantajul relativ rezultat din plafonul mai ridicat al deducerilor fiscale aplicabil SAS compenseaza cota preferentiala de impozitare de care beneficiau entitatile fara scop lucrativ, pentru motivul, in special, ca nu s-a facut dovada ca acest sistem de deduceri fiscale „este, in principiu si pe termen lung, mai avantajos”. Or, potrivit Tribunalului, Comisia, careia ii revine sarcina probei existentei unui avantaj care decurge din regimul fiscal al entitatilor fara scop lucrativ, nu putea retine existenta unui asemenea avantaj decat demonstrand, cu respectarea limitelor obligatiilor sale de investigare, ca plafonarea deducerilor fiscale la un nivel mai putin avantajos pentru entitatile fara scop lucrativ decat pentru SAS nu compensa avantajul obtinut din cota nominala de impozitare inferioara.

Comisia s-a intemeiat de asemenea pe cifrele care figureaza intr-un studiu furnizat de Spania in cursul procedurii administrative. Ea afirma pe aceasta baza ca, in majoritatea anilor, impozitarea efectiva a cluburilor de fotbal profesionist ca entitati fara scop lucrativ a fost inferioara celei a entitatilor comparabile supuse regimului fiscal general. Or, cifrele se refereau la date agregate, privind in general toate sectoarele si toti operatorii si nu priveau decat patru ani, in timp ce perioada vizata de regimul in litigiu a fost calculata din anul 1990 pana in anul 2015. Tribunalul concluzioneaza din acest fapt ca Comisia a savarsit o eroare in aprecierea faptelor.

Tribunalul verifica in continuare daca, in pofida acestei erori, Comisia era indreptatita sa se sprijine doar pe datele furnizate de Spania pentru a retine existenta unui avantaj. Tribunalul arata ca aceste date trebuiau sa fie puse in balanta cu celelalte elemente de fapt prezentate Comisiei, asemenea indicatiilor prezentate de Real Madrid Club de Fútbol in ceea ce priveste importanta deducerilor fiscale pentru cluburile de fotbal profesionist, legate de practica transferurilor de jucatori. Potrivit Tribunalului, Comisia detinea astfel, la momentul la care a adoptat decizia, elemente care evidentiau specificitatea sectorului in cauza in ceea ce priveste importanta deducerilor fiscale, ceea ce ar fi trebuit sa o determine sa aiba indoieli cu privire la posibilitatea de a aplica in acest sector constatarile facute, in ceea ce priveste in general toate sectoarele, cu privire la impozitarea efectiva a entitatilor fara scop lucrativ si, respectiv, a entitatilor supuse regimului fiscal general. In consecinta, Tribunalul constata ca Comisia nu si-a indeplinit corespunzator cerintelor legale sarcina de a dovedi ca masura in litigiu conferea un avantaj beneficiarilor sai.