CRONOLOGIE. Libertatea lui Liviu Dragnea, decisa luni de catre ICCJ

La mijlocul lunii aprilie relatam despre dosarul DGASPC care se afla acum in pronuntare la ICCJ si spuneam ca situatia juridica a liderului PSD este una "complicata". Sentinta de saptamana viitoare (n.r luni) a ICCJ va determina daca Liviu Dragnea ramane in libertate sau merge la inchisoare. Cum s-a ajuns aici?

In primul rand, seful social-democratilor a fost condamnat definitiv in 2016 la doi ani de inchisoare cu suspendare in dosarul Referendumul. Un complet de 5 judecatori condus de Livia Stanciu a decis sa mareasca pedeapsa instantei de fond de la un an de inchisoare cu suspendare si trei ani de incercare la doi ani de inchisoare cu suspendare si patru de incercare.

Potrivit DNA, in calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizarii si desfasurarii referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenta si autoritatea sa in partid in scopul obtinerii unor foloase nepatrimoniale de natura electorala, necuvenite, pentru alianta politica din care facea parte formatiunea pe care o reprezenta, si anume indeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obtinute in alte conditii decat cele legale.

In acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, in care a implicat mai multe persoane asupra carora avea influenta in virtutea functiei pe care o detinea, avand ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

In paralel, Dragnea este acuzat ca a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul caruia a transmis mesaje, ordine si recomandari legate de stimularea participarii cetatenilor la vot prin mijloace interzise de lege catre coordonatorii judeteni de campanie/primarii/activistii de partid, preciza DNA.

De asemenea, conform DNA, Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiati ai sai (membri de partid din judetul Teleorman, unde indeplinea functia de presedinte al Consiliului Judetean) sa faca tot ce le sta in putinta, inclusiv prin incalcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru indeplinirea pragului de participare care asigura validarea referendumului.

Procurorii arata ca demersul lui Dragnea a fost sustinut de 74 de persoane, presedinti si membri ai unor sectii de votare din localitati din judetele Teleorman, Vrancea, Gorj si Olt, in sarcina carora s-a retinut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale si introducerea in urna a unui numar suplimentar de buletine de vot decat cele votate de alegatori, infractiuni comise sub forma autoratului, complicitatii sau a instigarii.

In al doilea rand, la aproape un an dupa condamnarea definitiva seful actual al PSD a incercat sa obtina anularea condamnarii printr-o contestatie la executare. Acesta a incercat in 2017 sa scape de condamnarea definitiva la inchisoare cu suspendare din dosarul "Referendumul" prin denuntarea nerespectarii unor proceduri de scriere a motivarii condamnarii. El a aratat prin reprezentantii sai legali ca doua judecatoare din completul de 5 care l-a condamnat s-au pensionat inainte de a fi finalizata motivarea sentintei. Instanta a respins ca nefondata contestatia la executare.

Culegere pentru invatarea limbii engleze - Fise de lucru practice Clasele 0-IV

Vezi AICI detalii

Fise distractive pentru gradinita

Vezi AICI detalii

Teste rezolvate la limba si literatura romana clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

In al treilea rand, Liviu Dragnea a primit o condamnare la 3 ani si 6 luni de inchisoare cu executare plus interzicerea unor drepturi pentru instigare la abuz in serviciu in dosarul DGASPC. In iunie 2018 ICCJ a anulat pedeapsa de doi ani de inchisoare cu suspendare din dosarul Referendumul si, cu majoritate (2 din 3 judecatori) au decis ca seful PSD merge la inchisoare. Decizia nu a fost definitiva. 

Pana la aparitia motivarii sentintei au existat mai multe incercari de modificare a definitiei abuzului in serviciu, chiar si una prin care se incerca stabilirea unui prag minim de 200.000 de euro.

"Inalta Curte, in opinie majoritara, apreciaza ca in cauza din coroborarea probelor administrate rezulta faptul ca inculpatul Dragnea Nicolae Liviu a fost cel care, cu intentie, folosindu-se de influenta, autoritatea si puterea conferita de functiile detinute - presedinte atat al organizatiei judetene a P.S.D. Teleorman, cat si al Consiliului Judetean Teleorman - a determinat-o pe inculpata Alesu Floarea sa savarseasca infractiunea de abuz in serviciu.

In reusita demersului sau infractional, inculpatul Dragnea Nicolae Liviu s-a folosit, deliberat, de ascendentul moral pe care-l avea fata de inculpata Alesu Floarea", se specifica in motivarea sentintei aparuta in septembrie 2018. 

Dupa aparitia motivarii condamnarii oferite de instant de fond, a putut incepe apelul.

In al patrulea rand, o luna mai tarziu, in octombrie 2018, ICCJ a redeschis un dosar clasat privind Tel Drum. In acest dosar se investigheaza, printre altele, in rem infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice. Ancheta in acest dosar deschis in 2010 a fost initial inchisa in 2013. Unul dintre contractele verificate atunci apare in dosarul in care Liviu Dragnea este cercetat, din noiembrie anul trecut, pentru constituire de grup infractional, abuz in serviciu si fraude cu fonduri europene.

Este si motivul pentru care DNA cere redeschiderea anchetei vechi. Conform legii, pentru aceleasi fapte nu pot exista doua solutii diferite. Procurorii spuneau ca au aparut probe noi legate de infractiunile care au fost cercetate la momentul respectiv, dar care nu au fost confirmate de primul procuror care s-a ocupat de investigarea activitatii companiei Tel Drum. Noutatile din dosar au fost oferite de catre OLAF.

In al cincilea rand, la cateva zile dupa Revelion, Liviu Dragnea da in judecata Comisia Europeana la Tribunalul UE, unde ataca un raspuns negativ primit de la Comisia Europeana cu privire la raportul OLAF in baza caruia DNA a deschis din nou dosarul cu privire la Tel Drum. Liderul PSD ar fi atacat raportul OLAF, insa nu a actionat in timpul legal. A ales, asadar, sa se razboiasca cu Comisia Europeana la Tribunalul UE. Frauda este estimata de OLAF la 21 de milioane de euro. 

In al saselea rand, la mijlocul lunii mai 2019 (cu 5 zile inainte de ultimul termen de judecata al apelului in dosarul DGASPC), Liviu Dragnea contesta la CEDO condamnarea la inchisoare cu suspendare din dosarul Referendumul.

Dragnea invoca drept precedent la CEDO cazul „Cerovsek si Bozicnik v. Slovenia” si solicita sa i se aplice si lui aceeasi solutie, favorabila petentilor. In cazul din Slovenia, cei doi reclamanti s-au plans ca au fost condamnati de judecatori care nu au participat la proces. 

„Lipsa motivarii hotararii in jurisprudenta Curtii a fost examinata si in cauzele: Case of Cerovsek si Bozicnik v. Slovenia, 7 martie 2017. Petentii au contestat ca procedura penala impotriva lor a fost nedreapta, ca urmare a faptului ca judecatoarea care a condus procesul si care i-a condamnat nu a oferit motivatia pentru decizia sa. In schimb, decizii scrise au fost date, trei ani mai tarziu, de catre judecatori care nu au participat la procesele aplicantilor. Acei judecatori au fost nevoiti sa justifice o decizie care nu era a lor si, prin urmare, nu aveau libertate de actiune” - spune avocatul lui Dragnea. 

In al saptelea rand, apelul din dosarul DGASPC a continuat, culminand cu stabilirea pronuntarii sentintei definitive si irevocabile pentru luni, 27 mai. Instanta poate acum sa mentina decizia de condamnare la inchisoare cu executare, sa mareasca perioada de incarcerare sau sa il achite pe seful PSD.

Finalmente, ne reamintim numeroasele incercari de modificare a Codurilor penale si situatia sensibila de-a lungul ultimilor ani din Justitie. Avand in vedere interesul ridicat pentru acest dosar, ne ramane doar sa asteptam pronuntarea ICCJ.