Actele juridice care pot fi atacate in cadrul actiunii revocatorii
Din interpretarea textului de lege, rezulta ca pot fi declarate inopozabile “actele juridice”, indiferent ca este vorba despre acte unilaterale/bilaterale, materializate sau nu intr-un inscris, cu titlu oneros sau gratuit. Indiferent despre ce act vorbim, este necesar a se verifica, care este caracterul fraudulos al acestuia.
Ca exemple de acte frauduloase: (i) incheierea unui contract de imprumut fictiv, cu scopul ca tertul imprumutator fictiv sa vina in concurs cu ceilalti creditori, sa i se distribuie o anumita suma din vanzarea bunurilor debitorului, pe care sa o remita debitorului, micsorand in acest fel gradul de realizare a creantei celorlalti creditori, (ii) instrainarea de bunuri din patrimoniul debitorului catre rude ale acestuia; (iii) actul de renuntare la mostenire prin care debitorul micsoreaza gajul creditorilor sai; (iv) hotararea judecatoreasca de admitere a partajului intre soti, in cazul in care acestia au urmarit in cadrul procesului de partaj, prejudicierea creditorilor; (v) schimbarea regimului matrimonial cu scopul prejudicierii creditorilor.
Cat priveste distinctia intre actele cu titlu oneros si actele cu titlu gratuit, in primul caz, este necesar a se proba reaua credinta a tertului dobanditor (sa existe o complicitate la frauda intre debitor si tert) pentru ca actiunea revocatorie sa fie admisa. Este suficient a se proba faptul ca tertul cunostea, la data incheierii actului, ca se provoaca sau se agraveaza starea de insolvabilitate a debitorului -transmitator-, cu efectul prejudicierii creditorilor sai, astfel ca, odata probat acest fapt, se probeaza si intentia (indirect – respectiv nu a urmarit, dar a acceptat) frauduloasa.
Aceasta solutie a fost creata de practica judiciara anterioara noului Cod Civil, acesta din urma reluand solutia in reglementarea actuala.
In cazul actelor cu titlu gratuit incheiate de catre debitor cu un tert (ex.donatie, legat, etc), nu este ceruta conditia ca tertul sa fi fost complice la frauda debitorului. Actul este inopozabil creditorului in acest caz, din ratiuni de echitate, in baza principiului ocrotirii creditorului fraudat care tinde spre evitarea unei pagube, in opozitie cu tertul care doreste sa pastreze un castig, conflict care va fi solutionat, asa cum s-a aratat, in favoarea creditorului.
De principiu, nu intra in categoria actelor ce pot fi atacate in cadrul actiunii revocatorii, actele care constituie exercitiul unui drept strict personal al debitorului, de exemplu actul prin care debitorul renunta la revocarea unei donatii pentru ingratitudine. Desigur si in acest caz conteaza daca exista sau nu intentia de fraudare.
Termenul in care poate fi introdusa actiunea revocatorie
Ca o noutate in materie, noul Cod Civil stabileste in art. 1564 un termen de perscriptie de 1 an pentru introducerea actiunii revocatorii.
Autor: cons. Jur. Ana-Maria Borz
Sursa: Recuperarea debitelor, rapid si eficient>>>