CCR: In Legea pensiilor nu se intelege cine datoreaza si cine plateste

Una dintre prevederile declarate neconstitutionale din Legea pensiilor, propusa de Parlament, este articolul 25, alineatul 1, care se refera la cine trebuie sa plateasca contributia de asigurari sociale: "Contribuabilii la sistemul public de pensii sunt cei care datoreaza si platesc, dupa caz, contributia de asigurari sociale, conform Codului fiscal".

Judecatorii argumenteaza ca "pot fi contribuabili la sistemul public de pensii atat persoanele fizice, cat si cele juridice, avand in vedere ca, potrivit art.3 lit.c) din lege, contribuabilul se defineste ca "persoana fizica sau juridica ce plateste contributii de asigurari sociale sistemului public de pensii, conform prezentei legi'".

Astfel, spun judecatorii CCR, "notiunile 'plateste' sau 'platesc' se refera la obligatia de plata in sensul ca aceasta contributie poarta asupra patrimoniului acelor persoane, si nu in sens de efectuare a platii, ca operatiune tehnica".

CCR aminteste articolul 146, alineatul 1 din Codul Fiscal, care arata ca "persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora au obligatia de a calcula si de a retine la sursa contributia de asigurari sociale datorata de catre persoanele fizice care obtin venituri din salarii sau asimilate salariilor" si mentioneaza ca "a datora si a plati, pe de o parte, iar a calcula si a retine la sursa, pe de alta parte, sunt notiuni diferite, care indica faptul ca aceasta contributie este datorata de asigurat ["se datoreaza"] si poarta asupra venitului realizat de acesta ["se plateste"], insa determinarea cuantumului contributiei, retinerea ei la sursa, care implica obligatia de a efectua plata in contul bugetului asigurarilor sociale de stat, revin angajatorului".

Curtea mai spune ca, "totusi, desi intentia legiuitorului poate fi inteleasa, limbajul folosit in legea supusa controlului de constitutionalitate este unul impropriu, in sensul ca notiunea de "plateste" este folosita atat in privinta subiectului de drept din venitul caruia se preleveaza contributia, cat si in privinta subiectului de drept care retine si vireaza contributia".

"Prin urmare, avand in vedere domeniul atat de sensibil, cel al pensiilor publice, legiuitorul trebuie sa dea dovada de o rigoare mai mare si sa foloseasca termeni cu un contur juridic bine stabilit; acesta trebuie sa faca distinctia intre subiectul de drept titular al obligatiei de plata a contributiei si subiectul de drept care efectueaza plata propriu-zisa. De aceea, termenii nu trebuie folositi amalgamat, ci distinct, pentru ca fiecaruia i se ataseaza un anumit continut juridic. Prin urmare, fiecare operatiune juridica trebuie determinata prin termeni si notiuni distincte, pentru a nu exista o suprapunere intre sferele lor de cuprindere", atrag atentia judecatorii constitutionali, conform Agerpres.

CCR subliniaza ca "legiuitorul trebuie sa se raporteze la reglementarile ce reprezinta un reper de claritate, precizie si previzibilitate, iar erorile de apreciere in redactarea actelor normative nu trebuie sa se perpetueze in sensul de a deveni ele insele un precedent in activitatea de legiferare".

Instanta constitutionala mai atrage atentia ca "numarul destinatarilor legii este foarte mare, privind pe fiecare angajat si angajatorul acestuia, iar calitatea destinatarilor legii variaza, astfel incat si gradul lor de intelegere a prevederilor acesteia este diferit".

Astfel, daca pentru un angajator aspectele criticate nu releva nicio dificultate, alti angajatori vor avea dificultati de interpretare si, in masura in care nu vor recurge la consultanta de specialitate, ar putea aplica norma in mod gresit. Avand in vedere ca textul criticat se adreseaza unui numar foarte mare de persoane fizice si juridice, trebuie sa se caracterizeze prin rigoare si acuratete. Or, norma, astfel cum este redactata, are un caracter interpretabil prin prisma calitatii destinatarilor sai si are potential ridicat de a crea o tulburare insemnata a intregului mecanism al incasarii contributiilor la bugetul de asigurari sociale. Astfel, legiuitorul trebuie sa clarifice aceste aspecte confuze din punct de vedere terminologic inca inainte de intrarea in vigoare a legii, pentru a se evita caracterul echivoc al legii", conchid judecatorii CCR in cazul articolului 25, alineatul 1.

Marea Carte Verde a Monografiilor Contabile 2024 varianta tiparita

Vezi AICI detalii

Registrul de Evidenta Fiscala PFA

Vezi AICI detalii

Pachet Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul primar - INVATATORI 2 culegeri

Vezi AICI detalii

A fost declarat neconstitutional in Legea pensiilor si articolul 63, care prevede ca "pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) nu au implinit varsta standard de pensionare prevazuta in anexa nr. 5; b) au realizat, la data solicitarii pensiei de invaliditate, stagiul minim de cotizare de 15 ani".

Referitor la aceste praguri, CCR citeaza din Decizia 680/2012, respectiv ca "pierderea totala sau cel putin a jumatate din capacitatea de munca din cauza bolilor obisnuite si a accidentelor care nu au legatura cu munca este un eveniment aleatoriu ce nu poate fi controlat de persoana in cauza, astfel incat stabilirea unei varste si a unui stagiu minim de cotizare de la care poate fi acordata pensia de invaliditate nu se justifica".

"Conditiile pe care legiuitorul trebuie sa le impuna in acest caz trebuie sa vizeze strict stagiul de cotizare deja realizat, astfel incat, indiferent de varsta asiguratului, acesta sa poata beneficia de o pensie de invaliditate potrivit contributiei realizate, in acest fel, pensia de invaliditate isi pastreaza natura juridica a unei prestatii de asigurari sociale, nefiind transformata intr-una sociala", noteaza CCR in motivare.

Prin aceeasi decizie, Curtea a clarificat ca "legiuitorul nu poate impune conditii nerezonabile pentru persoanele care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca din cauza bolilor obisnuite si a accidentelor care nu au legatura cu munca in privinta acordarii pensiei de invaliditate (...)", "or, in cazul de fata, conditionand acordarea pensiei de invaliditate de implinirea unei anumite varste, dublata de realizarea unui anumit stagiu de cotizare, legiuitorul a incalcat aceasta conditie de rezonabilitate si a afectat in mod direct dreptul la pensie al persoanelor prevazute la art.68 alin.(1) lit.c) din Legea nr.263/2010".

"Prin urmare, in acceptiunea deciziei antereferite a Curtii Constitutionale, ca principiu, in privinta pensiei contributive de invaliditate nu se justifica existenta unui stagiu de cotizare sau a unei varste standard de pensionare in lipsa unui sistem eficient si coerent de compensatii sociale de stat, care sa garanteze un nivel de trai decent", conchide CCR.

In luna martie, Curtea a declarat ca fiind partial neconstitutionala Legea pensiilor, dupa ce PNL si USR au atacat mai multe dispozitii ale acestui act normativ.