Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a decis miercuri, 20 iulie, ca este neconstitutionala legea referitoare la pensiile speciale pentru alesii locali, dupa ce a admis sesizarea Guvernului.
Sesizarea Executivului se referea la obiecția de neconstituționalitate a actului normativ de modificare si completare a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali.
Va reamintim ca la 6 iulie a.c., Curtea Constitutionala a Romaniei a admis in unanimitate sesizarea presedintelui Klaus Iohannis privind neconstitutionalitatea legii referitoare la Statutul alesilor locali.
"O singura decizie am luat astazi, in unanimitate, aceea de a admite sesizarea presedintelui cu privire la Legea 393 pe care am declarat-o in totalitate neconstitutionala. Am avut in vedere ca s-a creat un regim discriminatoriu si ca solutia pe care a ales-o Parlamentul ar fi deturnat scopul legiuitorului, acela de a apara integritatea, responsabilitatea functiei de ales local", a declarat presedintele interimar al CCR, Valer Dorneanu, citat de Agerpres.
Aceeasi sursa aminteste ca 22 iunie, presedintele Klaus Iohannis a trimis la CCR o sesizare de neconstitutionalitate asupra modificarilor aduse Legii 393/2004 privind Statutul alesilor locali.
Potrivit Administratiei Prezidentiale, motivele sesizarii vizeaza incalcarea prevederilor art. 1 alin. (3) si alin. (5), ale art. 11 alin. (1) si alin. (2), ale art. 16 si ale art. 147 alin. (4) din Constitutie.
Conform Agerpres, Klaus Iohannis considera ca interventia legislativa asupra art. 9 lit. f) si art. 15 lit. e) conduce la interpretarea ca se permite continuarea exercitarii mandatului de consilier local sau judetean, primar si presedinte de CJ de catre o persoana condamnata penal printr-o hotarare judecatoreasca definitiva la o pedeapsa privativa de libertate cu suspendarea executarii pedepsei.
Consilier Ghid complet de Salarizare ReviSal si Contributii sociale
Pachet Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul prescolar - EDUCATORI 2 culegeri
Cartea verde a contabilitatii
"Consideram ca fie completarea realizata nu poate fi interpretata decat in sensul jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale ce nu face distinctie in functie de modalitatile de individualizare judiciara a pedepsei, ci mentioneaza doar faptul ca pedeapsa privativa de libertate trebuie executata (in formele prevazute de legislatia penala in vigoare), fie intentia legiuitorului a primit o redactare defectuoasa, ipoteza in care aceasta nu respecta nici cerintele de claritate si previzibilitate a legii, asa cum rezulta acestea din art. 1 alin. (5) din Constitutie si au fost dezvoltate in jurisprudenta Curtii Constitutionale, si nici exigentele principiului egalitatii, asa cum rezulta acesta din art. 16 din Constitutie", se declara de catre Presedintie, potrivit sursei amintite. Mai multe pe aceasta tema aici.
Redactia E-Juridic are un colectiv de 4 autori specializati din domeniul juridic cu toate ramificatiile sale. Zilnic aducem in atentia dvs. tot ce este nou legat de proiecte de legi, acte adoptate si noutati legislative. Va explicam in mod detaliat modificarile aparute si oferim solutii practice pentru orice dilema generata de noutatile cotidiene.
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri