CJUE: GDPR nu este incalcat, cand persoana ale carei date sunt accesate a comis o infractiune

In cadrul unei anchete privind o talharie avand ca obiect un portofel si un telefon mobil, politia judiciara spaniola a solicitat judecatorului de instructie care se ocupa de cauza acordarea accesului la datele de identificare ale utilizatorilor numerelor de telefon activate de pe telefonul mobil furat intr-o perioada de douasprezece zile de la data talhariei. Judecatorul de instructie a respins aceasta cerere pentru motivul ca, printre altele, faptele aflate la originea anchetei penale nu ar constitui o infractiune „grava” – adica, potrivit dreptului spaniol, o infractiune sanctionata cu o pedeapsa cu inchisoarea de cel putin cinci ani –, accesul la datele de identificare nefiind posibil decat pentru acest tip de infractiuni. Ministerio Fiscal (Ministerul Public spaniol) a declarat apel impotriva acestei decizii la Audiencia Provincial de Tarragona (Curtea Provinciala din Tarragona, Spania), Directiva asupra confidentialitatii si comunicatiilor electronice prevede ca statele membre pot restrange drepturile cetatenilor in cazul in care o asemenea restrangere constituie o masura necesara, corespunzatoare si proportionala, in cadrul unei societati democratice, pentru a proteja securitatea nationala, apararea si siguranta publica sau pentru prevenirea, investigarea, detectarea si urmarirea penala a unor fapte penale sau a folosirii neautorizate a sistemelor de comunicatii electronice.

Audiencia Provincial de Tarragona arata ca, ulterior adoptarii deciziei judecatorului de instructie, legiuitorul spaniol a introdus doua criterii alternative pentru determinarea gradului de gravitate a unei infractiuni in privinta careia sunt autorizate pastrarea si comunicarea datelor personale. Primul este un criteriu material legat de infractiuni specifice si grave care sunt deosebit de prejudiciabile pentru interesele juridice individuale si colective. Al doilea este un criteriu normativ formal, care stabileste un prag minim de trei ani de inchisoare, prag care cuprinde marea majoritate a infractiunilor. In plus, instanta spaniola considera ca interesul statului de a sanctiona comportamentele infractionale nu poate justifica ingerinte disproportionate in drepturile fundamentale consacrate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumita in continuare „carta”).

Citeste si:

• Legea GDPR

Prin urmare, Audiencia Provincial de Tarragona solicita Curtii sa stabileasca pragul de gravitate a infractiunilor de la care poate fi justificata o ingerinta in drepturile fundamentale precum accesul autoritatilor nationale competente la datele cu caracter personal pastrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice.

Prin hotararea de astazi, Curtea aminteste ca accesul unor autoritati publice la date cu caracter personal pastrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice, in cadrul unei proceduri de urmarire penala, intra in domeniul de aplicare al directivei. In plus, accesul la datele care vizeaza identificarea titularilor cartelelor SIM activate cu un telefon mobil furat, cum ar fi numele, prenumele si, daca este cazul, adresa acestor titulri, constituie o ingerinta in drepturile fundamentale ale acestora din urma, consacrate de carta. Totusi, Curtea declara ca ingerinta respectiva nu prezinta o asemenea gravitate incat acest acces ar trebui sa fie limitat, in materie de prevenire, de investigare, de detectare si de urmarire penala a infractiunilor, la combaterea infractionalitatii grave.

Curtea arata ca accesul autoritatilor publice la date cu caracter personal pastrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice constituie o ingerinta in drepturile fundamentale la respectarea vietii private si la protectia datelor, consacrate de carta, chiar in absenta unor imprejurari care permit calificarea acestei ingerinte drept „grava” si fara a fi relevant daca informatiile vizate referitoare la viata privata prezinta sau nu prezinta un caracter sensibil sau daca persoanele interesate au suferit sau nu au suferit eventuale inconveniente ca urmare a acestei ingerinte. Directiva enumera insa obiective susceptibile sa justifice o reglementare nationala care guverneaza accesul autoritatilor publice la aceste date si care deroga, astfel, de la principiul confidentialitatii comunicatiilor electronice. Enumerarea respectiva prezinta un caracter exhaustiv, asa incat acest acces trebuie sa urmareasca in mod efectiv si strict unul dintre aceste obiective. Curtea observa ca, in ceea ce priveste obiectivul prevenirii, cercetarii, depistarii si urmaririi penale a infractiunilor, textul directivei nu limiteaza acest obiectiv numai la combaterea infractiunilor grave, ci se refera la „infractiuni” in general. In Hotararea Tele Sverige, Curtea a statuat ca numai combaterea infractionalitatii grave este susceptibila sa justifice un acces al autoritatilor publice la date cu caracter personal pastrate de furnizorii de servicii de comunicatii care, considerate in ansamblu, permit deducerea unor concluzii precise privind viata privata a persoanelor ale caror date sunt vizate. Aceasta interpretare a fost insa motivata prin faptul ca obiectivul urmarit de o reglementare care guverneaza acest acces trebuie sa se raporteze la gravitatea ingerintei in drepturile fundamentale in cauza pe care o determina aceasta operatiune. Astfel, in conformitate cu principiul proportionalitatii, o ingerinta grava nu poate fi justificata in acest domeniu decat prin obiectivul privind combaterea infractionalitatii care trebuie de asemenea sa fie calificata drept „grava”. In schimb, daca ingerinta nu este grava, respectivul acces este susceptibil sa fie justificat de un obiectiv privind prevenirea, investigarea, detectarea si urmarirea penala a unor „infractiuni” in general.

Manual de politici contabile - Stick USB

Vezi AICI detalii

Manualul Contabilului Incepator - stick USB

Vezi AICI detalii

Cartea verde a contabilitatii varianta tiparita

Vezi AICI detalii

Curtea considera ca accesul doar la datele care fac obiectul cererii in discutie nu poate fi calificat drept ingerinta „grava” in drepturile fundamentale ale persoanelor ale caror date sunt vizate, din moment ce aceste date nu permit sa se traga concluzii precise cu privire la viata lor privata. Prin urmare, Curtea concluzioneaza ca ingerinta pe care ar implica-o un acces la astfel de date este susceptibila sa fie justificata de obiectivul privind prevenirea, detectarea, investigarea si urmarirea penala a unor „infractiuni” in general, fara a fi necesar ca aceste infractiuni sa fie calificate drept „grave”. 

Atentie! Trimiterea preliminara permite instantelor din statele membre ca, in cadrul unui litigiu cu care sunt sesizate, sa adreseze Curtii intrebari cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii. Curtea nu solutioneaza litigiul national. Instanta nationala are obligatia de a solutiona cauza conform deciziei Curtii. Aceasta decizie este obligatorie, in egala masura, pentru celelalte instante nationale care sunt sesizate cu o problema similara.