Iohannis NU este de acord cu eliminarea impozitului pe venit pentru jurnalisti

Seful statului a formulat o cerere de reexaminare cu privire la actul normativ adoptat deja de Parlament prin care jurnalistii beneficiau de scutirea de la plata impozitului pe venit. Iata de ce a intors Klaus Iohannis Pl-x nr. 270/2019 inapoi in Parlament.

Ne reamintim, asadar, ca Legea pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, definind activitatea de jurnalism, extinde sfera contribuabililor scutiti de la plata impozitului pe venit si cu privire la persoanele fizice care realizeaza venituri din desfasurarea acestei activitati.

Nu uitati! Jurnalistii beneficiaza si de pensie speciala

Conform presedintelui, "solutia legislativa a definirii activitatii de jurnalism in cadrul Codului fiscal ridica cel putin doua aspecte problematice.

Potrivit obiectului de reglementare, dar si titlului marginal, art. 7 din Legea nr. 227/2015 cuprinde definitiile legale ale termenilor comuni, frecvent utilizati in cadrul Codului fiscal. In acest sens, art. 7 prevede explicitarea unor notiuni specifice unui act normativ cu caracter extrem de tehnic, utilizate in tot cuprinsul Codului fiscal, cum sunt cele de autoritate fiscala, contract de leasing, comision, dividend, dobanda, impozit pe profit, mijloc fix, redeventa, titlu de participare, valoare fiscala, retinere la sursa, si asa mai departe. Din aceasta perspectiva, optiunea plasarii unei definitii ce vizeaza o notiune care nu se mai regaseste in nicio alta norma din cuprinsul Codului fiscal – cu exceptia prevederii nou introduse la art. 60 din legea transmisa la promulgare – vine in contradictie cu intreaga conceptie normativa a Legii nr. 227/2015. In plus, semnalam ca pozitionarea acestei definitii legale in continutul unei norme ce are drept scop sistematizarea unor termeni de specialitate frecvent utilizati in Codul fiscal contravine si prevederilor art. 48 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, care impuneau, in aceasta situatie, includerea definitiei legale in cauza cel mult intr-un alineat subsecvent normei prin care se instituie scutirea de la plata impozitului a persoanelor care inregistreaza venituri ca urmare a desfasurarii activitatii de jurnalism.".

"Pe de alta parte, consideram ca definirea legala a activitatii de jurnalism fara asigurarea unei corelari cu cadrul legislativ general aplicabil mass-mediei - Legea audiovizualului nr. 504/2002 si/sau Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe - poate conduce la confuzii si probleme in aplicare atat cu privire la sfera de cuprindere a activitatii, cat si la exercitarea unei profesii ce tine direct de libertatea de exprimare, generand inclusiv riscul indepartarii de la principiul egalitatii cetatenilor in fata legii si, implicit, cel al echitatii fiscale", mai arata Administratia Prezidentiala in comunicatul publicat miercuri.

Vezi si: Cine beneficiaza de scutirea platii impozitului pe venit acum?

In continuare, se cere si reverificarea prevederilor de la pct. 2 din legea trimisa spre promulgare.

Pachet Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul primar - INVATATORI 2 culegeri

Vezi AICI detalii

Proiecte Didactice pentru succesul la Titularizare sau Definitivat Educatori

Vezi AICI detalii

Teste REZOLVATE pentru examenul de titularizare Limba si Literatura engleza

Vezi AICI detalii

Modele de texte pentru nota 10 la Evaluarea Nationala clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

"Echitatea, proportionalitatea, rezonabilitatea si nediscriminarea sunt criterii minimale ce trebuie avute in vedere de legiuitor atat la stabilirea prin lege a unui impozit, cat si cu ocazia acordarii unor scutiri de la executarea obligatiilor fiscale. Astfel, stabilirea impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat intra, potrivit Legii fundamentale, in competenta exclusiva a legiuitorului, acesta avand dreptul de a stabili cuantumul impozitelor si al taxelor si de a acorda exceptari sau scutiri de la plata acestora in favoarea anumitor categorii de contribuabili, pentru anumite perioade de timp, in functie de situatiile conjuncturale, dar, evident, si in raport cu situatia economico-financiara a tarii in perioadele respective. Insa, in raport cu aceasta competenta, Curtea Constitutionala a statuat ca „fiscalitatea trebuie sa fie nu numai legala, ci si proportionala, rezonabila, echitabila si sa nu diferentieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetateni” (Decizia nr. 3/1994,  Decizia nr. 176/2003, Decizia nr. 940/2010, Decizia nr. 1.394/2010 si Decizia nr. 39/ 2013).

In opinia noastra, orice politica fiscala/regim fiscal ce cuprinde tratamente diferite pe baza criteriului categoriei de contribuabil trebuie sa fie sustinuta/sustinut de o justificare adecvata si obiectiva, fundamentata economic si social. Numai in acest mod, reglementarile ce instituie regimuri juridice derogatorii de la cadrul general aplicabil tuturor cetatenilor se pot constitui in instrumente necesare pentru punerea in aplicare a solutiilor de dezvoltare economica si sociala, ce raspund unei nevoi sociale reale", mai arata institutia.

In consecinta, presedintele Romaniei cere reexaminarea actului normativ adoptat de Parlament.

Avand in vedere aceasta decizie, avem doua scenarii posibile: fie parlamentarii aproba din nou legea intr-un termen relativ scurt, o retrimit sefului statului si acesta este obligat sa o promulge in vederea aplicarii sau o modifica respectand indicatiile Administratiei Prezidentiale si termenul de adoptare va fi mai mare.

Vom reveni cu actualizari imediat ce acestea vor fi disponibile.