Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Statutul personalului feroviar, intors in Parlament

Statutul personalului feroviar a fost intors, joi, de Klaus Iohannis in Parlament. Seful statului semnaleaza trei mari erori.

Redam integral mai jos cererea de reexaminare a Statutului personalului feroviar.

In forma transmisa la promulgare, legea mentionata - ce inlocuieste Decretul nr. 360/1976 privind aprobarea Statutului disciplinar din unitatile de transporturi - se impune, insa, a fi reanalizata de catre Parlament atat sub aspectul impactului pe care aceasta il are asupra sectorului feroviar in ansamblul sau, cat si al modului in care noile dispozitii se coreleaza cu alte acte normative. In contextul in care legea urmeaza sa se aplice practic incepand cu anul 2020, reanalizarea acestei reglementari, inclusiv sub aspectul impactului economic, este absolut necesara pentru a nu fi in situatia prorogarii succesive a aplicarii legii sau, mai grav, in imposibilitatea materializarii tuturor drepturilor si beneficiilor instituite pentru personalul feroviar.

1. Potrivit art. 3 alin. (1) lit. a) din lege, dispozitiile acesteia se aplica unitatilor cu specific feroviar care sunt reprezentate de orice entitate cu personalitate juridica, inregistrata sub una dintre urmatoarele forme: institutie publica, regie autonoma, companie nationala, societate - organizata conform Legii societatilor nr. 31/1990 - si care desfasoara activitatile expres prevazute de lege (transport feroviar sau cu metroul, exploatare, intretinere si reparare a mijloacelor de transport feroviar sau cu metroul, exploatare, intretinere si reparare a infrastructurii feroviare sau de metrou, comunicatii si informatica feroviara sau de metrou, monitorizare, autorizare, control, supraveghere de siguranta, licentiere, investigare si certificare de siguranta, formare-calificare, perfectionare-certificare periodica a competentelor profesionale si autorizare a personalului feroviar). Asadar, dispozitiile Legii privind statutul personalului feroviar vizeaza atat companiile nationale si societatile cu capital integral sau majoritar de stat, cat si societatile cu capital majoritar sau integral privat.

Legea transmisa la promulgare instituie o serie de drepturi salariale, drepturi de natura extra salariala si o serie de facilitati pentru personalul feroviar (dispozitiile capitolelor III, V si VI referitoare la „Drepturile personalului feroviar”, „Salarizarea personalului feroviar” si „Recompense si distinctii”), fara o analiza fundamentata a impactului economic al acestor masuri in piata serviciilor feroviare de transport. Astfel, mentionam dispozitiile art. 11 alin. (1) din legea trimisa la promulgare, ce prevede in cuprinsul a 20 de puncte un numar important de beneficii sau facilitati acordate intregului personal feroviar: asistenta si servicii medicale si psihologice gratuite, in caz de boala sau de accidente, de medicamente, locuinte de interventie, de serviciu, sociale sau de protocol, decontarea o data pe an a 50% din cheltuielile ocazionate de concediul de odihna, indemnizatie de instalare, ajutoare materiale de sarbatorile de Paste si Craciun, de Ziua Feroviarilor, la nasterea unui copil sau la casatorie, vouchere de vacanta, tichete de masa, tichete cadou, tichete de cresa, asigurare gratuita de viata, de sanatate, zile libere platite cu ocazia unor evenimente familiale, stabilite prin contractul colectiv de munca. Totodata, precizam ca acelasi art. 11 instituie o serie de derogari de la Codul Muncii - aplicabil in prezent personalului feroviar - in timp ce art. 12 reglementeaza o serie de beneficii pentru membrii familiei personalului feroviar: asistenta medicala si medicamente gratuite, legitimatii de calatorie gratuite.

Or, din expunerea de motive a legii transmise la promulgare nu rezulta ca a fost evaluat impactul pe care aceste dispozitii il au in piata serviciilor feroviare ori ca au fost identificate sursele de sustinere a acestor drepturi si beneficii. In acest sens, chiar in expunerea de motive se mentioneaza ca „aprobarea acestui act normativ ar putea determina unele cheltuieli suplimentare pentru unitatile cu specific feroviar, indiferent de tipul capitalului”, iar „costurile relativ suplimentare datorate unor drepturi si recompense datorate personalului feroviar pot determina unele costuri diferentiate, dar acestea nu pot fi calculate decat printr-o analiza economica interna la nivelul fiecarei unitati cu specific feroviar urmat de un studiu comparat al acestor rezultate”.

In acest context, semnalam ca inclusiv in jurisprudenta sa referitoare la art. 138 alin. (5) din Constitutie, Curtea Constitutionala a retinut ca respectarea acestor dispozitii impune stabilirea concomitenta atat a alocatiei bugetare - ce are semnificatia unei cheltuieli - cat si a sursei de finantare - ce are semnificatia venitului necesar pentru suportarea ei - spre a evita consecintele negative, pe plan economic si social, ale stabilirii unei cheltuieli bugetare fara acoperire. Astfel, in legatura cu obligatia de stabilire/indicare a sursei de finantare, Curtea a retinut ca textul constitutional implica utilizarea unor referinte dincolo de cea generala privind „asigurarea resurselor necesare de la bugetul de stat”, intrucat cerinta „se refera la caracterul obiectiv si efectiv al sursei de finantare si opereaza cu elemente de certitudine si previzibilitate bugetara, pentru ca, in caz contrar, si-ar pierde ratiunea existentei sale normative si, in mod evident, ar exprima un truism, anume ca orice cheltuiala bugetara se suporta din bugetul de stat” (Decizia Curtii Constitutionale nr. 22/2016, pct. 56-60).

Insa, dincolo de necesitatea unei fundamentari reale a impactului unei legi - care sa asigure o implementare adecvata si o corelare a dispozitiilor acesteia cu realitatea sociala – prevederile art. 30 - 32 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa instituie o serie de cerinte referitoare la continutul instrumentului de motivare, in sensul ca acesta trebuie sa cuprinda si prezentarea concluziilor studiilor, lucrarilor de cercetare sau evaluarilor statistice care sustin masurile propuse sau impactul socioeconomic (efectele asupra mediului macroeconomic, ale mediului de afaceri, social, evaluarea costurilor si beneficiilor, impactul financiar asupra bugetului general consolidat), compatibilitatea cu reglementarile comunitare in materie, consultarile derulate in vederea elaborarii proiectului de act normativ.

Avand in vedere cele aratate, apreciem ca efectele dispozitiilor mentionate sunt reprezentate de o crestere semnificativa a cheltuielilor de personal (atat de natura salariala, cat si de natura extra salariala) atat in cazul companiilor de stat, cat si al operatorilor privati, cu potential de a afecta mediul concurential si de a perturba activitatea de transport feroviar din Romania.

In lipsa unui studiu de impact al masurilor adoptate, consideram ca noile costuri financiare ale operatorilor privati, ocazionate de noile drepturi ale personalului, risca a fi transferate catre consumatorul final prin majorarea tarifelor. Totodata, noile drepturi salariale si de natura salariala prevazute de legea transmisa spre promulgare vor avea un impact diferit asupra operatorilor privati, comparativ cu companiile de stat. Cu privire indeosebi la acest ultim aspect, informatiile publicate pe pagina de internet asociata parcursului legislativ al legii supuse reexaminarii nu permit identificarea unui punct de vedere avizat din partea Consiliului National de Supraveghere din Domeniul Feroviar - structura fara personalitate juridica in cadrul Consiliului Concurentei, direct responsabila, in aplicarea art. 56 alin. (1) din Legea nr. 202/2016 privind integrarea sistemului feroviar din Romania in spatiul feroviar unic European, cu aplicarea Legii concurentei in domeniul transportului feroviar si deci, implicit, si cu indeplinirea atributiei prevazute la art. 25 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 21/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Mentionam ca politica europeana in domeniul transporturilor feroviare vizeaza crearea unui spatiu feroviar unic european, iar prin cel de-al patrulea pachet legislativ feroviar adoptat de Uniunea Europeana se urmareste completarea acestei piete unice feroviare. Obiectivul pachetului legislativ care cuprinde trei regulamente si trei directive este acela de a revitaliza sectorul feroviar si de a-l face mai competitiv. Pilonul tehnic adoptat in luna aprilie 2016 cuprinde Regulamentul (UE) 2016/796 al Parlamentului European si al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agentia Uniunii Europene pentru Caile Ferate si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 881/2004, Directiva (UE) 2016/797 a Parlamentului European si a Consiliului din 11 mai 2016 privind interoperabilitatea sistemului feroviar in Uniunea Europeana si Directiva (UE) 2016/798 a Parlamentului European si a Consiliului din 11 mai 2016 privind siguranta feroviara.

„Pilonul de piata” al acestui pachet legislativ, adoptat in decembrie 2016, cuprinde Regulamentul (UE) 2016/2338 al Parlamentului European si al Consiliului din 14 decembrie 2016 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1370/2007 in ceea ce priveste deschiderea pietei pentru serviciile de transport feroviar intern de calatori, Directiva (UE) 2016/2370 a Parlamentului European si a Consiliului din 14 decembrie 2016 de modificare a Directivei 2012/34/UE in ceea ce priveste deschiderea pietei pentru serviciile de transport feroviar intern de calatori si guvernanta infrastructurii feroviare si Regulamentul (UE) 2016/2337 al Parlamentului European si al Consiliului din 14 decembrie 2016 de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1192/69 al Consiliului privind standardizarea conturilor intreprinderilor feroviare.

Alaturi de pilonul tehnic, pilonul pachetului care tine de piata serviciilor de transport feroviar vizeaza finalizarea procesului de deschidere graduala a pietei inceputa prin primul pachet feroviar adoptat de Uniunea Europeana. Aceste masuri sunt menite sa incurajeze competitia in domeniul transportului feroviar de pasageri, cu un impact direct asupra calitatii serviciilor si eficienta a cheltuielilor si, nu in ultimul rand, cu economii importante de bani publici.

In aceasta ordine de idei, revitalizarea si cresterea competitivitatii sectorului feroviar nu se pot face in lipsa incurajarii concurentei si a liberei initiative pe piata transportului feroviar. Or, asa cum am aratat mai sus, Legea privind statutul personalului feroviar, prin riscurile cu privire la denaturarea concurentei si a liberei initiative pe piata transportului feroviar, ar putea afecta inclusiv capacitatea statului de a-si indeplini in mod corespunzator obligatii asumate atat in contextul politicii europene in domeniul transportului feroviar, cat si in cel al politicilor nationale (a se vedea in acest sens prevederile Legii nr. 202/2016 privind integrarea sistemului feroviar din Romania in spatiul feroviar unic european si, in special, cele ale Capitolului II - Dezvoltarea cailor ferate in Romania).

In aceste conditii, apreciem ca se impune reanalizarea legii transmise la promulgare sub aspectul impactului diferit pe care acest act normativ il are la nivelul pietei feroviare din Romania (asupra operatorilor publici - al caror buget este construit din fonduri publice – dar si asupra operatorilor privati – ale caror bugete se construiesc diferit), cu analizarea sustenabilitatii economice a masurilor propuse. De asemenea, cu ocazia derularii procedurii de reexaminare, apreciem ca fiind necesara consultarea ampla si reala a tuturor actorilor din piata de transport feroviar din Romania, in vederea asigurarii unei depline concordante a dispozitiilor adoptate cu reglementarile europene si cu tendinta de liberalizare a acestei piete.

2. Potrivit art. 6 lit. b) din legea transmisa la promulgare: „Personalul feroviar beneficiaza de protectia legii, a organizatiilor profesionale si/sau sindicale si a autoritatii de stat in transportul feroviar, in cazul: (..) b) desfasurarii de anchete sau cercetari cu caracter administrativ ori penal, atunci cand acestea sunt generate de acte sau fapte produse ori savarsite in timpul exercitarii atributiilor de serviciu.” Consideram ca dispozitiile art. 6 lit. b) sunt neclare, intrucat nu rezulta fara echivoc daca sintagma „beneficiaza de protectia legii” vizeaza garantiile din procesul penal si din cadrul procedurii disciplinare oferite persoanei cercetate sau instituie o imunitate pentru personalul feroviar, caz in care devin incidente dispozitiile art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie.

3. Capitolul IX din Legea privind statutul personalului feroviar cuprinde dispozitii referitoare la incetarea raporturilor de munca si pensionarea personalului feroviar.

Astfel, potrivit art. 34 din lege: „(1) Personalul feroviar se poate pensiona, la cerere, daca indeplineste conditiile privind stagiul minim de cotizare si varsta standard de pensionare prevazute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare. (2) Personalul feroviar, care a realizat stagiul complet de cotizare, potrivit legii, din care cel putin 30 de ani in activitatile prevazute la art. 35, are dreptul la reducerea varstei standard de pensionare cu 5 ani fara aplicarea procentului de diminuare a cuantumului pensiei stabilit de lege. (3) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, personalul feroviar beneficiaza, prin cumul, de reducerea prevazuta la alin. (2) si de reducerea varstei standard de pensionare pentru activitatea desfasurata in locurile de munca incadrate in grupele I si a II-a de munca, respectiv in conditii deosebite sau speciale de munca. (4) Reducerea cumulata prevazuta la alin. (3) nu poate fi mai mare de 13 ani. (5) Membrii de familie ai personalului feroviar beneficiaza de pensie de urmas in conditiile prevazute de legislatia privind sistemul public de pensii. De asemenea, conform art. 35 din legea transmisa la promulgare: „(1) De la data intrarii in vigoare a prezentei legi, pot fi incadrate in conditii speciale locurile de munca ale personalului feroviar cu responsabilitati in siguranta circulatiei feroviare sau cu metroul din: a) activitatea de circulatie a trenurilor; b) activitatea de exploatare, revizie si intretinere material rulant; c) activitatea de exploatare, revizie si intretinere linii; d) activitatea de exploatare, revizie si intretinere instalatii, telecomenzi feroviare, control si telecomunicatii feroviare; e) activitatea de instruire teoretica si practica de serviciu a personalului cu responsabilitati in siguranta circulatiei feroviare, pentru functia de instructor; f) activitatea de revizie, intretinere, exploatare si reparatii la metrou. (2) Metodologia si criteriile de incadrare a locurilor de munca in conditii speciale potrivit alin. (1) se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Transporturilor si Ministerului Muncii si Justitiei Sociale.”

Consideram ca se impune reexaminarea legii transmise la promulgare in scopul corelarii dispozitiilor art. 34 si art. 35 cu cele ale noii Legi privind sistemul public de pensii (Pl-x 725/2018), aflata in procedura parlamentara de reexaminare, in temeiul art. 147 alin. (2) din Constitutie, ca urmare a pronuntarii Deciziei nr. 138/13.03.2019, prin care Curtea Constitutionala a admis o obiectie de neconstitutionalitate. Avand in vedere ca propunerea legislativa amintita abroga Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si actele subsecvente emise in baza acesteia, apreciem necesara corelarea acestor interventii legislative si adoptarea unor solutii legislative clare si coerente.

Fata de argumentele expuse mai sus si avand in vedere competenta legislativa exclusiva a Parlamentului, va solicitam reexaminarea Legii privind statutul personalului feroviar.

de

Data aparitiei: 20 Iunie 2019
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Votati articolul "Statutul personalului feroviar, intors in Parlament":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 3 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
©2019 RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate.
SATI
Atentie, Juristi!
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016