Laura Codruta Kovesi: Scopul acuzarii nu il reprezinta doar condamnarea persoanei dovedite

Doamna Laura Codruta Kovesi, Procuror General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, a participat la Forumul „Revizuirea Constitutiei Romaniei”.

In discurs domnia sa a subliniat faptul ca Ministerul Public a atins aceasta problematica si cu ocazia analizei activitatii institutiei, in cadrul prezentarii raportului de activitate pentru anul 2010, cand a sustinut necesitatea modificarii duratei retinerii la 48 sau 72 ore, dar si reglementarea in legislatia nationala a confiscarii extinse. Discurs Procuror General bilantul Ministerului Public  2010

Astfel, doamna procuror general a aratat ca perceptia publica referitoare la propunerea de modificare a duratei retinerii a fost considerata importanta de catre Ministerul Public, care a apelat la o cercetare sociologica. Aceasta a evidentiat  existenta unui  procent semnificativ de persoane care s-au exprimat in favoarea acestui demers de modificare in sensul mentionat. De asemenea, a precizat ca  analiza sociologica efectuata a avut o mare insemnatate, pentru ca propunerea vizeaza masuri de restrangere a drepturilor si libertatilor, fiind intemeiata pe argumente de natura activitatii judiciare a Ministerului Public, dar si pe argumente ce tin de modelul oferit de legislatiile europene.

Sub acest aspect,  Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a subliniat ca scopul acuzarii nu il reprezinta doar condamnarea persoanei dovedite a fi vinovate de comiterea infractiunii, ci si recuperarea bunurilor provenite din infractiuni, asa  incat procurorii au nevoie de instrumente eficiente. In absenta acestora, inculpatii isi vor atinge scopul infractional, deoarece isi vor asuma riscul de a petrece un timp in inchisoare, stiind ca bunurile infractiunii le raman. De aceea, a mai precizat domnia sa, se impune interventia legislativa, deoarece confiscarea extinsa nu are legatura cu oamenii onesti, ci se aplica persoanelor condamnate pentru comiterea unor infractiuni, expres reglementate, si care e firesc sa piarda toate bunurile dobandite nelegal. In acest context, necesitatea normelor, care sa rastoarne sarcina probei cu privire la caracterul licit al averii persoanelor condamnate, rezulta din preocuparea pentru recuperarea prejudiciilor cauzate statului, dar si pentru imbunatatirea increderii societatii in justitie. Aceasta isi va putea dovedi eficienta atunci cand persoanele condamnate vor pierde produsul infractiunii, in totalitate.