Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, vorbeste despre statul de drept

Dupa cum stiti, in presa au aparut o serie de informatii si comentarii legate de unele declaratii ale unor diplomati si oficiali olandezi, potrivit carora Romania nu ar indeplini criteriul statului de drept, din cauza unor probleme legate de reforma Justitiei.

As dori, in primul rand, sa clarific contextul acestor declaratii. Cea mai recenta, apartinand unui consilier din Reprezentanta Permanenta a Olandei la Uniunea Europeana, a fost facuta in cadrul COREPER II care a luat in discutie Concluziile privind completarea proceselor de evaluare Schengen ale Romaniei si Bulgariei.

Contextul acestor discutii a fost favorabil Romaniei, chiar diplomatul olandez mentionand faptul ca Olanda apreciaza eforturile Romaniei si Bulgariei pentru aderarea la Schengen. Diplomatul olandez a introdus in discutie „statul de drept deficitar” in cele doua state membre, precum si existenta Mecanismului de Cooperare si Verificare, factori de natura a nu genera o decizie politica favorabila aderarii la Schengen in perioada urmatoare.

De la bun inceput, doresc sa resping categoric astfel de aprecieri, care nu pot fi sustinute de realitate. Se face o confuzie evidenta intre statul de drept si reforma Justitiei, care sunt lucruri diferite.

Reforma Justitiei este in curs, tocmai pentru consolidarea statului de drept.

Romania a facut si continua sa faca eforturi fara precedent pentru eficientizarea sistemului judiciar si combaterea coruptiei. Oricine ne viziteaza tara poate constata acest lucru fara dificultati.
 
Raportul Comisiei Europene privind progresele in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare din februarie a consemnat trendul ascendent si accelerat al reformelor si combaterii coruptiei.

Sunt regretabile, nefondate si neavenite astfel de aprecieri, care prejudiciaza  imaginea unui stat membru al UE, stat partener al Olandei.

Suntem deschisi sa dialogam si sa primim oficialii si diplomatii olandezi sa viziteze Romania, sa se informeze la sursa privind starea reformelor in Romania.

Dupa cum am mai spus interlocutorilor olandezi, inclusiv ministrului afacerilor europene, Ben Knapen, care a vizitat recent Bucurestiul, suntem gata sa mergem in Parlamentul olandez pentru a ne expune argumentele pentru aderarea la Schengen si a le explica faptul ca Romania a respectat tratatele europene si trebuie sa intre in Schengen.

Criticile oficialilor olandezi care pun la indoiala statul de drept din Romania ignora nu numai realitatile, ci si consemnarea lor in documente oficiale europene.

Astfel, criteriul existentei statului de drept este unul evaluat de ani de zile de catre institutiile europene, in raport cu evolutia parcursului european al Romaniei. Acesta a fost o preconditie pentru aderarea la UE, fiind unul din criteriile de la Copenhaga, fara de care aderarea nu ar fi fost posibila.

Asa numitele Criterii de la Copenhaga, stabilite de Consiliul European in 1993, impun pentru statele candidate existenta unor institutii stabile, care sa garanteze democratia, statul de drept, drepturile omului, respectarea si protectia minoritatilor, o economie de piata functionala, precum si capacitatea de a face fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din cadrul Uniunii, capacitatea de a-si asuma obligatiile de stat membru si, in special, adeziunea la obiectivele uniunii politice, economice si monetare.

O prima evaluare cu privire la acest criteriu a avut loc inca din 1997, prin Opinia cu privire la cererea Romaniei de aderare la UE. Ulterior rapoartele anuale ale CE au statuat in mod constant ca Romania continua sa indeplineasca criteriile politice. De exemplu, in Raportul din 2004, la pg.15, Raportul din 2005, pg.3, Raportul din 2006.  In documentul strategic cu privire la procesul de extindere din 2004i, se afirma din nou ca Romania continua sa indeplineasca criteriile de aderareii. Este evident ca daca aceste criterii de la Copenhaga si implicit cerinta statului de drept,  nu ar fi fost indeplinite, negocierile de aderare nu ar fi putut fi finalizate in 2004, iar tratatul de aderare nu ar fi fost semnat in 2005.

Olanda, ca si celelalte SM a ratificat tratatul de aderare, in lipsa acestei ratificari aderarea fiind practic imposibila. Prin aceasta, Olanda a recunoscut explicit indeplinirea conditiilor de aderare si ca atare existenta statului de drept.

Chiar si inainte de aderare, in toate documentele de monitorizare ale CE se face referire la probleme punctuale din domeniul Justitiei cu privire la care se mai asteapta progrese, fara a fi pusa in discutie existenta statului de drept.

Aceeasi este si abordarea in cadrul Deciziei CE din 13 dec. 2006, de instituire a MCV, care enumera patru conditionalitati punctuale, fara a contesta insa existenta statului de drept.

In aceste conditii, apare legitima concluzia ca existenta si functionarea statului de drept in Romania este incontestabila si recunoscuta ca atare in rapoartele Comisiei Europene inca de la sfarsitul anilor ‘90.
In aceste circumstante, astfel de afirmatii apar ca deosebit de grave, mai ales ca argumentele amintite sunt bine cunoscute in contextul european in care a fost lansata aceasta apreciere. Practic, opinia diplomatului olandez vine in contradictie cu evaluarile din ultimii peste 10 ani ale Comisiei Europene.

Faptul ca Romania este supusa in continuare unui Mecanism de Cooperare si Verificare nu este si nu poate fi interpretat de niciun SM si de nicio institutie in sensul de mai sus.

Dealtfel, monitorizarea pe diverse teme de interes devine o practica orizontala a Europei de azi. Olanda insasi a lansat in 2008 o propunere de monitorizare a sistemelor judiciare din SM, sustinuta puternic de Romania.
Chiar ieri, Comisarul pentru Afaceri Interne Cecilia Malmstrom, a prezentat public, in cadrul unei conferinte de presa, pachetul global anti-coruptie adoptat de Comisie in cursul saptamanii trecute. A fost lansat astfel si un instrument general de monitorizare anticoruptie pentru toate Statele Membre. Putem trage, deci, concluzia ca in toate SM este intr-o oarecare masura afectat statul de drept?  Noi credem ca nu!

Comisarul Mallmstrom a mentionat ieri faptul ca toate statele membre UE sunt afectate de coruptie (in grade diferite insa). E o problema punctuala, cu privire la care a fost adoptat un instrument specific, dar care nu pune in discutie functionarea Justitiei si a statului de drept in statele membre UE.

In acelasi sens, pe parcursul mandatului am avut frecvente discutii cu omologi din multe state, membre sau nemembre UE, si am constatat ca fiecare dintre acestia se confrunta, intr-o masura mai mare sau mai mica, cu aspecte ce vizeaza buna functionare a Justitiei, organizarea sistemului, bunul management al instantelor si al resurselor, raspunderea si responsabilizarea magistratilor, formarea profesionala in diverse domenii, unificarea practicii etc.
Prin urmare, acestea sunt puncte inerente pe agenda ministrilor de Justitie, prioritati in diverse mandate sau diverse strategii, nicidecum indicii ale inexistentei statului de drept.

In acest context apreciem ca afirmatiile exagerate, care ignora in mod intentionat realitatile din Romania si preiau o serie de argumente care sunt vehiculate in cercuri eurosceptice, trebuie corectate, ceea ce ne dorim prin acest demers. 

Consideram inacceptabile aprecierile care ignora progresele Romaniei in domeniul Justitie si Afaceri Interne si ne exprimam speranta ca reprezentantii Comisiei,  dar si la cei ai altor SM,  vor tine cont de ele, asa cum este si firesc.

Suntem in permanent contact cu Ambasada Olandei la Bucuresti pe aceste teme. Am avut o discutie telefonica astazi de dimineata  cu doamna Ambasador Tanya van Gool si am invitat-o la Ministerul Justitiei pentru a discuta cele de mai sus. Doamna Ambasador cunoaste realitatile din Romania si sunt convins ca aceasta imprejurare va contribui la corectarea unor perceptii eronate ale unor oficiali olandezi.

Ministerul Justitiei va continua reformele alaturi de celelalte institutii din sistemul judiciar. Sustinem orice initiativa de natura sa imbunatateasca functionarea sistemelor judiciare in Europa, dar in egala masura vom respinge intotdeauna afirmatii si acuze fara temei, justificate exclusiv de ratiuni politice interne ale unor State Membre, care ignora munca judecatorilor, procurorilor si personalului auxiliar din Justitie si sistemul penitenciar.

Catalin Predoiu,
Ministrul Justitiei
Data aparitiei: 08 Iunie 2011
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Votati articolul "Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, vorbeste despre statul de drept":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
©2019 RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate.
SATI
Atentie, Juristi!
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016