Tribunal: Un procuror din Bucuresti va primi 400 de euro in plus la salariu

Un procuror angajat la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti a obtinut o victorie importanta in instanta. Acesta a cerut daune pentru ultimii trei ani pe care i-a petrecut in conditii improprii pentru demnitatea functiei la locul de munca si a obtinut pentru sine o plata unica de 14.400 de euro si inca 400 de euro lunar pana la rezolvarea de catre Parchet a situatiei. Sentinta civila nr. 2627/2019 a Tribunalului Bucuresti stipuleaza toate aceste detalii.

"Prin actiunea inregistrata la data de 15.01.2019 pe rolul Tribunalului Bucuresti – Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, sub nr. 1023/3/2019, reclamantul D.C.E. a chemat in judecata paratii Parchetul de pe langa Inalta Curte de casatie si Justitie si Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti pentru ca, prin hotararea ce se va pronunta, sa se constate incalcarea de catre angajator a dispozitiilor legale privitoare la conditiile de munca ce trebuie asigurate personalului angajat – prin raportare la conditiile concrete in care reclamantul este obligat sa isi desfasoare activitatea profesionala – si obligarea angajatorului la plata de daune morale in suma de 14.400 EUR pentru repararea prejudiciului moral pe care i l-a cauzat constant, pentru ultimii 3 ani anterior depunerii actiunii, precum si la plata de daune morale in suma de 400 EUR, pentru repararea prejudiciului moral cert, pe care angajatorul ii va cauza reclamantului in viitor, in perioada de la data depuneri actiunii si pana la asigurarea efectiva a conditiilor de munca conforme cu normativele prevazute de reglementarile in vigoare, sume ce urmeaza a fi achitate in echivalent lei, la cursul leu/EUR al BNR, de la data platii.

In motivarea actiunii se arata ca reclamantul are calitatea de procuror in cadrul parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti, si incepand cu anul 2013 isi desfasoara activitatea profesionala in spatiul situat in Bucuresti sector 4, str. Danielopol nr. 2-4, parter, camera (…), in conditii total improprii, subumane, periculoase pentru sanatate si injositoare, nu numai pentru un magistrat, ci si pentru orice fiinta umana. In mod efectiv, aceste conditii i-au cauzat sau agravat afectiuni ireversibile si care ii provoaca suferinte permanente.

Camera (…) are o suprafata de cca 18 mp si in ea sunt amplasate 12 birouri, 12 scaune, cabluri diverse, plasate direct pe podea, 9 unitati calculator, 9 monitoare, 2 imprimante multifunctionale, rutere, 1 dulap pentru depozitare documente, 1 cuier fix, care reduc suprafata libera, la mai putin de 9 mp.

Scaunele sunt neergonomice, spatiile de depozitare a documentelor sunt insuficiente, birourile inconfortabile, cu dimensiuni mici, insuficiente pentru plasare tuturor instrumentelor de munca si a dosarelor, ceea ce obliga la depunerea dosarelor, de catre toti cei care folosesc incaperea, direct pe podea, cu consecinta nu numai a incalcarii normelor elementare de igiena, ci si a obstacularii suplimentare a spatiului pentru circulatie si miscare.

In spatiul descris isi desfasoara activitatea, concomitent, un numar de 12 procurori, 5 din parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 4 si 7 din parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1, ceea ce inseamna ca pentru fiecare persoana revine in medie o suprafata totala de 1,5 mp si o suprafata libera de 0,75 mp.

Se mai precizeaza ca in incaperea respectiva sunt prezente, in acelasi timp, in afara de procurori si alte persoane (avocati, parti, martori), in medie 4 persoane. Practic, orice deplasare a unei persoane in interiorul incaperii presupune repozitionarea scaunelor celorlalte pentru eliberarea traseului. Totodata, distantele excesiv de mici intre posturile de lucru, in conditiile in care fiecare procuror discuta cu alte persoane prezente sau la telefon si desfasoara diferite activitati, fac imposibila desfasurarea normala a activitatii, fiecare persoana, prin activitatea desfasurata deranjandu-le pe celelalte.

Reclamantul face aprecierea ca persoanelor detinute in penitenciare li se asigura conditii superioare (minim 4 mp pentru fiecare persoana) conditiilor de lucru din biroul sau.

Se precizeaza ca situatia necorespunzatoare de la locul de munca a fost adusa la cunostinta conducerii parchetelor chemate in judecata, fara ca demersul sa aiba vreo consecinta practica, invocandu-se, constant, lipsa resurselor materiale sau financiare si faptul ca exista si alti procurori care isi desfasoara activitatea in conditii similare. Singurele masuri efective luate au fost ca in urma cu 3 luni, cele 10 birouri existente au fost inlocuite cu 12 birouri mai mici, deoarece 2 din cei 12 procurori nu aveau birouri proprii si s-a zugravit jumatate din birou", este aratat in textul sentintei.

Pachet Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul prescolar - EDUCATORI 2 culegeri

Vezi AICI detalii

Modele de texte pentru nota 10 la Evaluarea Nationala clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

Compuneri perfecte pentru clasele III-IV

Vezi AICI detalii

Fiind vorba de un litigiu de munca, devin aplicabile dispozitiile art. 270 din Codul muncii.

Argumentarea deciziei luate de magistrati

"Analizand actele si lucrarile dosarului, Tribunalul retine urmatoarele:

Reclamantul DCE are calitatea de procuror in cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 4, din anul 2013, si din acel moment si pana in prezent isi desfasoara activitatea in biroul nr. (…) situat in cladirea Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti din str. Danielopol nr. 2-4, parter, biroul in care isi desfasoara activitatea atat procurorii din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti (in medie 5 procurori), cat si procurorii din Compartimentul Judiciar din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, asa cum rezulta din adresa nr. 4648/VI/2018 din 04.01.2019.

Potrivit adresei (…), inspectorul specialist in securitatea muncii si evaluator riscuri profesionale in cadrul serviciului extern de prevenire si protectie T.I. instiinteaza Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti de efectuarea unei constatari in data de 10.12.2015. Se precizeaza ca, in locatia Judecatoriei Sector 4, str. Danielopol nr. 2-4, este repartizata camera (…), parter, pentru grupul de procurori care lucreaza in cadrul Parchetelor de pe langa Judecatoriile Sector 1 si 4. Potrivit constatarilor, camera are o dimensiune de 5m/3,5 m, spatiu in care lucreaza permanent 11 persoane, iar din ianuarie 2016 urmeaza sa fie 12 persoane. Inspectorul mentioneaza ca, nu se mai pune problema daca spatiul de lucru asigura volumul de aer necesar (minim 10 mc de persoana), dar lucratorii nu au spatiu sa treaca unul pe langa altul, nu au unde sa puna o geanta sau lucruri personale si au batut chiar cuie direct in perete ca sa poata agata o haina. Dosarele sunt asezate pe dusumea deoarece din lipsa de spatiu au scos dulapul ce il aveau in acest scop. Biroul este intesat de tehnica electronica si care prin functionare continua sporeste tensiunea si gradul de disconfort, iar prelungitoarele de alimentare electrica sunt intinse peste tot. Personalul ce lucreaza in acest spatiu este format din femei si barbati, diferentiati ca varsta, dar nu si in conditiile de lucru, stresati psihic si fara conditiile minime necesare realizarii unor analize profesionale de substanta. In continuare inspectorul enumera persoanele care lucreaza in acest birou, printre care si reclamantul.

In opinia inspectorului, in biroul descris, nu pot lucra mai mult de 5 persoane, astfel ca in temeiul art. 6 si urmatoarele (art. 7-15) din Legea nr. 319/2016, adreseaza Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti rugamintea de a se interveni pentru rezolvarea situatiei.

La distanta de circa 2 ani, o noua evaluare se realizeaza de catre evaluator de riscuri profesionale ing. A.I. din cadrul SC A.E. SRL – societate specializata in consultanta in domeniul securitatii si sanatatii in munca, situatii de urgenta, protectie civila.

Astfel, prin Raportul de vizita nr. 637/12.01.2018, se constata ca suprafata biroului nr. (…), parter din str. Danielopol nr. 2-4, este de aproximativ 20 mp, iar numarul de procurori care isi desfasoara activitatea in aceasta camera este de 12 (procurori din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Sector 4 si din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Sector 1). La acest numar se adauga vizitatori sau cei chemati la audieri care pot fi, in medie 4-5 persoane. Mobilierul este invechit, neergonomic si necorespunzator pentru munca prestata si pentru necesitatile de lucru, respectiv birourile sunt mici, neputand satisface cerintele de depozitare a documentelor si a echipamentelor de lucru curente, scaunele sunt neergonomice, nepotrivite pentru lucrul la calculator. Sunt necesare scaune cu reglaj pe verticala, cu sprijin pe antebrate si cu posibilitatea de rotire. Exista un singur corp cu rafturi pentru depozitarea documentelor, dar este insuficient pentru necesitatile avute.

Pentru suprafata camerei, exista multa aparatura electronica: monitoare, calculatoare, imprimante care genereaza atat campuri electromagnetice cat si o viciere a aerului. De asemenea, cablurile electrice de alimentare si prizele lor se afla insirate pe podea, iar oamenii calca pe ele si/sau picioarele scaunelor sunt asezate pe ele, existand riscul deteriorarii lor si producerea de scurtcircuite electrice, electrocutari sau incendii.

Cantitatea de hartie existenta, de asemenea, este prea mare, ceea ce conduce la cresterea cantitatii de particule de praf in aer, in plus, aceste documente pot contine bacterii si alte microorganisme care pot afecta sanatatea personalului din incapere. Procurorii, din lipsa dulapurilor, pun dosarele direct pe podea, existand riscul de a se umple de praf, de a se distruge documentele si in momentul manipularii lor, cand se apleaca sa ridice dosarele, pozitia fiind fortata, exista riscul de a se produce afectiuni musculo – scheletale, in special in zona lombara.

Lumina este naturala si artificiala, dar lumina naturala este suficienta doar pentru cei care lucreaza in imediata apropiere a ferestrei. Aparatul de aer conditionat este functional si suficient pentru volumul camerei, insa filtrele de aer nu au mai fost schimbate de cativa ani.

Evaluatorul propune cateva masuri care sa fie luate, precum:
– suplimentarea spatiului de lucru cu cel putin o camera de minim 20 mp;
– personalul care lucreaza la calculator trebuie sa fie dotat cu mobilier ergonomic in special scaunele trebuie sa aiba posibilitatea de a se regla pe verticala, de a se roti si de a avea sprijin ajustabil pe verticala pentru antebrat;
– fiecare post de lucru trebuie sa fie dotat cu un dulap pentru documente, astfel incat procurorii sa nu mai fie nevoiti sa puna dosarele direct pe podea;
– schimbarea filtrelor aparatului de aer conditionat cel putin o data pe an.

Tribunalul retine ca, in conformitate cu art. 6 alin. 1 din Codul muncii, „Orice salariat care presteaza o munca beneficiaza de conditii de munca adecvate activitatii desfasurate, de protectie sociala, de securitate si sanatate in munca, precum si de respectarea demnitatii si a constiintei sale, fara nicio discriminare”.

De asemenea, art. 39 alin. 1 lit. f din Codul muncii recunoaste salariatului dreptul la securitate si sanatate in munca.

Acest drept, are o obligatie corelativa in sarcina angajatorului, si anume obligatia acestuia de a asigura permanent conditiile corespunzatoare de munca, potrivit art. 40 alin. 2 lit. b din Codul muncii.

Asa fiind, dispozitiile art. 6 alin. 1 din Legea nr. 319/2006 – Legea securitatii si sanatatii in munca, prevad ca „angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate de munca”, legea stabilind principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii si securitatea lucratorilor, eliminarea factorilor de risc si accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrata potrivit legii, instruirea lucratorilor si a reprezentantilor lor, precum si directiile generale pentru implementarea acestor principii.

Art. 7 alin. 1 lit. a si b din Legea nr. 319/2006 – Legea securitatii si sanatatii in munca, instituie obligatia angajatorului de a lua masurile necesare pentru asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor, precum si pentru prevenirea riscurilor profesionale.

Apararea Parchetului, inlaturata de Tribunal

Ca atare, Tribunalul va inlatura apararile facute de Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti in sensul ca reclamantul nu a facut nicio sesizare cu privire la situatia conditiilor sale de lucru, atata vreme cat obligatia de asigura conditiile corespunzatoare de munca revin angajatorului, nefiind necesara o sesizare prealabila a angajatului.

In conformitate cu pct. 19 din Anexa 2 din HG nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca, (hotarare care transpune Directiva 1989/654/CEE privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locuri de munca, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 393/1989), cerintele minime de securitate si sanatate pentru locurile de munca aflate deja
in folosinta, dupa cum se mentioneaza in art. 7 din hotarare cu privire la principii ergonomice, se precizeaza:

„19.1. Dimensionarea locului de munca se realizeaza in functie de particularitatile anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman, precum si de dimensiunile si caracteristicile echipamentului de munca, ale mobilierului de lucru, de miscarile si deplasarile lucratorului in timpul activitatii, de distantele de securitate, de dispozitivele ajutatoare pentru manipularea maselor, ca si de necesitatea asigurarii confortului psihofizic.

19.2. Eliminarea pozitiilor fortate, nenaturale, ale corpului lucratorului si asigurarea posibilitatilor de modificare a pozitiei in timpul lucrului se realizeaza prin amenajarea locului de munca, prin optimizarea fluxului tehnologic si prin utilizarea echipamentelor de munca care respecta prevederile reglementarilor in vigoare.

19.3. Locurile de munca la care se lucreaza in pozitie asezat se doteaza cu scaune concepute corespunzator caracteristicilor antropometrice si functionale ale organismului uman, precum si activitatii care se desfasoara, corelandu-se inaltimea scaunului cu cea a planului de lucru.

19.5. Echipamentele de munca, mesele si bancurile de lucru trebuie sa asigure spatiu suficient pentru sprijinirea comoda si stabila a membrelor inferioare in timpul activitatii, cu posibilitatea miscarii acestora.

19.6. Inaltimea planului de lucru pentru pozitia asezat sau ortostatica se stabileste in functie de distanta optima de vedere, de precizia lucrarii, de caracteristicile antropometrice ale lucratorului si de marimea efortului membrelor superioare.

19.7. Pentru evitarea miscarilor de rasucire si aplecare ale corpului, precum si a miscarilor foarte ample ale bratelor, trebuie luate masuri de organizare corespunzatoare a fluxului tehnologic, de manipulare corecta a materiilor prime si a produselor la echipamentele de munca la care lucratorul intervine direct..”

Nu pot fi retinute apararile Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti in sensul ca spatiul situat in str. Danielopol nefiind in administrarea sa, nu pot fi aplicabile dispozitiile HG nr. 866/1996 pentru actualizarea normativelor privind spatiile cu destinatia de birou sau pentru activitati colective ori de deservire ce pot fi utilizate de ministere, alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, de institutiile publice din subordinea acestora, precum si de prefecturi. Aceasta intrucat, nu are relevanta cui apartine in drept imobilul sau in administrarea carei institutii se afla acesta, angajatorul, (in speta ordonatorii de credite tertiar si principal) are obligatia de asigura salariatului (in speta reclamantului) conditiile corespunzatoare de munca, prin alocarea unui spatiu/incapere de lucru care sa respecte normativele in domeniul securitatii si sanatatii in munca.

Tribunalul retine ca, in lipsa unor dispozitii normative care sa indice conditiile de lucru in cadrul instantelor si parchetelor, devin aplicabile dispozitiile art. 2 din HG nr. 866/1996 pentru actualizarea normativelor privind spatiile cu destinatia de birou sau pentru activitati colective ori de deservire ce pot fi utilizate de ministere, alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, de institutiile publice din subordinea acestora, precum si de prefecturi, care prevad urmatoarele: „Calculul suprafetelor folosite ca birouri, pe ansamblul institutiei, se face in functie de numarul de personal si de suprafata medie de 5 m2/persoana, iar in cazul posturilor care utilizeaza calculatoare sau plansete, de 6 m2/persoana”.

Nu numai ca suprafata biroului este improprie pentru un numar de 12 procurori, dar acest spatiu nu poate fi dotat cu mobilierul necesar desfasurarii activitatii pentru angajatul care utilizeaza echipamente cu ecran de vizualizare definit ca fiind un ecran de vizualizare grafic sau alfanumeric, indiferent de procedeul de afisare folosit, potrivit art. 4 lit. a din HG nr. 1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare, de transpunere a Directivei 1990/270/CEE privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 156/1990.

Astfel, potrivit pct. 1 si 2 din Anexa la hotararea de Guvern citata, „Masa sau suprafata de lucru trebuie sa aiba o suprafata putin reflectanta, sa aiba dimensiuni suficiente si sa permita o amplasare flexibila a ecranului, tastaturii, documentelor si echipamentului auxiliar. Suportul pentru documente trebuie sa fie stabil si usor de reglat si trebuie pozitionat astfel incat sa diminueze miscarile incomode ale capului si ochilor. Trebuie sa existe spatiu suficient pentru a permite lucratorilor o pozitie confortabila.

Scaunul de lucru trebuie sa fie stabil si sa asigure operatorului libertate de miscare si o pozitie confortabila. Scaunul trebuie sa poata fi reglat pe verticala. Spatarul scaunului trebuie sa poata fi inclinat si reglat pe verticala. Un reazem pentru picioare trebuie pus la dispozitie celor care il doresc.

Prin dimensiunile si amenajarea sa, postul de lucru trebuie sa asigure utilizatorului un spatiu suficient, care sa ii permita sa isi schimbe pozitia si sa varieze miscarile.”

In lumina acestor norme, este evident ca fiecare dintre procurorii care isi desfasoara activitatea in cadrul biroului nr. (…), parter din str. Danielopol nr. 2-4, are alocat doar circa 1,6 mp, iar in acest spatiu de aproximativ 20 mp nu si-ar putea desfasura activitatea decat 3 procurori.

Spatiul foarte mic al biroului, impropriu pentru un numar atat de mare de procurori, face ca si dotarile necesare desfasurarii activitatii sa fie improprii.

Art. 253 din Codul muncii consacra obligatia angajatorului de a despagubi pe salariat, in situatia in care salariatul a suferit fie un prejudiciu material, fie un prejudiciu moral.

Raspunderea angajatorului este cea a raspunderii contractuale reglementate in art. 1350 din Codul civil.

Asadar, pentru ca raspunderea angajatorului sa fie antrenata trebuie indeplinite urmatoarele conditii cumulative:  salariatul sa fii suferit un prejudiciu moral sau material; prejudiciu sa fie cauzat din culpa angajatorului; prejudiciul sa fii intervenit in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul.

Desfasurarea activitatii intr-un astfel de mediu, nu numai ca pune angajatii intr-o situatie fizica neplacuta, prin aceea ca trebuie sa se repozitioneze ori de cate ori un coleg doreste sa se deplaseze, fiind astfel perturbati in activitatea de moment, dar este in acelasi timp cauzatoare de un prejudiciu fizic datorat mobilierului inadecvat, prin cauzarea unor afectiuni musculo scheletale in zona lombara, afectiuni incadrate in lista bolilor profesionale – Anexa 23 din HG nr. 1425/2006 Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006 – Legea securitatii si sanatatii in munca.

Tribunalul apreciaza ca nu este necesar ca reclamantul sa dovedeasca instalarea unor asemenea afectiuni (…), avand in vedere ca obligatia angajatorului de a asigura conditiile optime de lucru pentru angajatii sai are drept scop tocmai prevenirea instalarii unor astfel de afectiuni, iar ignorarea si incalcarea prevederilor legale in domeniu, desi avea cunostinta inca din cursul anului 2015 despre situatia biroului (…), fara a face dovada chiar si a faptului ca a facut minime demersuri pentru suplimentarea spatiului de lucru, conduce la concluzia ca acestuia apartine culpa in producerea unui eventual prejudiciu moral sau material.

Din chiar continutul actiunii, Tribunalul retine ca reclamantul si-a axat motivarea pe un prejudiciu moral suferit, iar din documentele intocmite de cei doi evaluatori de riscuri profesionale a rezultat ca reclamantul aste in permanenta supus unui disconfort psihic, stres, dar si unui pericol fizic prin insirarea cablurilor pe podea existand riscul producerii de scurtcircuite electrice, electrocutari sau incendii, dar si risc biologic, prin infectarea cu microorganisme datorita depozitarii dosarelor direct de podea si neschimbarii filtrelor de aer conditionat.

Nu in ultimul rand, Tribunalul apreciaza ca desfasurarea activitatii de catre un magistrat in astfel de conditii aduce atingere demnitatii umane si profesionale, prin aceea ca in activitatea sa un procuror audiaza invinuiti si martori, iar procurorul trebuie sa inspire autoritatea si puterea cu care a fost investit in functie si in nici un caz sa fie subestimat datorita conditiilor inumane in care lucreaza.

Demnitatea umana, inclusiv cea privind relatiile de munca, face parte din elementele de baza ale constructiei drepturilor fundamentale ale omului, fiind garantata de art.1 alin.(3) din Constitutia Romaniei.

Demnitatea in munca a salariatilor este un principiu fundamental, care alaturi de libertatea individuala constituie esenta insasi a Conventiei Europene a Drepturilor omului.

Subminarea puterii functiei sale ar putea avea repercusiuni si asupra actului de cercetare pe care il intreprinde procurorul, iar per ansamblu poate fi afectat intreg actul de justitie, cu consecinta pierderii increderii cetateanului in statul de drept.

Concluzionand si constatand ca sunt intrunite conditiile raspunderii civile contractuale ale angajatorului, prevazute de art. 253 din Codul muncii, Tribunalul va admite actiunea si va constata ca paratii au incalcat dispozitiile legale privitoare la conditiile de munca ce trebuie asigurate personalului angajat.

Avand in vedere ca au fost afectate valori personale precum demnitatea umana si profesionala care risca sa fie golita de substanta sa, aceasta situatie este suficienta pentru a da dreptul la plata unor despagubiri.

In privinta cuantificarii prejudiciului, Tribunalul apreciaza ca suma de 400 EUR/lunar solicitata de reclamant este acoperitoare pentru prejudiciul suferit, suma care urmeaza a fi acordata pentru 3 ani anterior introducerii prezentei cereri de chemare in judecata, dar si pe viitor pana la data asigurarii efective a conditiilor de munca conforme cu normativele prevazute de reglementarile in vigoare.

Sumele acordate se vor achita reclamantului in echivalentul in lei la cursul BNR la data platii", mai este stipulat in sentinta citata de Forumul Judecatorilor.