Newsletter Infojuridic
Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "7 Modele de Contracte - actualizate conform GDPR"
Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "7 Modele de Contracte - actualizate conform GDPR"
Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in InboxPrin Decizia civila nr. 1262 Tribunalul Galati a decis ca indemnizatia pentru concediu crestere copil trebuie sa nu fie acordata si nu poate fi incasata de mama care a obtinut, totusi, venituri pentru care s-a platit impozit. Acestea nu pot fi luate in calcul la stabilirea platii lunare facute pentru ingrijirea copilului.
Inainte de toate, retinem, pe scurt, ca indemnizatia pentru concediu crestere copil (CCC) se acorda persoanelor care in ultimele 24 de luni anterior datei nasterii copilului, au realizat timp de 12 luni consecutiv venituri profesionale* supuse impozitului pe venit potrivit Codului Fiscal si care beneficiaza de concediu pentru cresterea copilului. Aceasta va fi in cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate in ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nasterii copilului. Cele 12 luni pot fi constituite si din perioade asimilate in care persoana indreptatita:
In speta judecata de magistratii Tribunalului Galati, este indeplinita conditia ca in ultimii doi ani anteriori datei nasterii copilului sa fie realizate venituri timp de cel putin 12 luni. Reclamanta a aratat ca, la data de 11.01.2017, a dat nastere unui copil, ca a avut concediu medical pana la data de 31.03.2017 si ca in termenul legal de 60 de zile a depus la sediul AJPIS Galati o cerere insotita de documentele aferente in vederea acordarii indemnizatiei lunare de crestere copil conform OUG nr.111/2010.
AJPIS Galati, insa, a respins cererea cu motivarea ca nu are 12 luni lucrate in ultimii 2 ani anteriori nasterii copilului.
Proaspata mama s-a adresat instantei si a demonstrat cu inscrisuri ca a realizat venituri impozabile in anul 2016, venituri realizate in SUA, in cuantum de 39.299 lei, din profesii liberale, drepturi de proprietate intelectuala, astfel cum rezulta din decizia de impunere anuala nr.251/11.05.2017 emisa de AJFP Galati.
In schimb, AJPIS a aratat ca mama nu a facut dovada faptului ca in ultimii 2 ani anteriori nasterii copilului a realizat timp de cel putin 12 luni venituri din salarii si asimilate salariilor, venituri din activitati independente, venituri din activitati agricole, silvicultura, piscicultura, in Romania ori intr-un stat UE, nefiind, astfel, intrunite conditiile impuse de lege pentru acordarea concediului si indemnizatiei. A aratat ca, din adeverinta nr.22/30.03.2017 depusa la dosar, rezulta ca reclamanta a realizat venituri salariale in perioada 17.05.2016-14.01.2017, insumand in total 9 luni, iar potrivit declaratiei 201/28.03.2017 depusa la ANAF, reiese ca aceasta a realizat in strainatate, respectiv in SUA, venturi din drepturi de proprietate intelectuala in perioada 01.01.2016-31.12.2016, venituri despre care a sustinut ca sunt impozabile. In sustinerea solutiei de respingere a cererii reclamantei, a invocat dispozitiile art. 2 alin.1 si 6 din OUG nr.111/2010.
Analizand inscrisurile administrate in cauza si sustinerile partilor, Tribunalul retine urmatoarele:
Consilier - Codul Muncii abonament 12 actualizari
Cartea verde a contabilitatii
Evaluarea Nationala - Teste rezolvate de matematica pentru clasa a VIII-a
Portal Codul Muncii
In drept, conform dispozitiilor art. 2 din OUG 111/2010, in forma in vigoare la data formularii cererii:
(1) Persoanele care, in ultimii 2 ani anteriori datei nasterii copilului, au realizat timp de cel putin 12 luni venituri din salarii si asimilate salariilor, venituri din activitati independente, venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, denumite in continuare venituri supuse impozitului, beneficiaza de concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani, respectiv 3 ani, in cazul copilului cu handicap, precum si de o indemnizatie lunara.
(6) In vederea acordarii drepturilor prevazute la alin. (1), persoanele care au realizat activitati profesionale in statele membre ale Uniunii Europene sau in alte state care aplica prevederile Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European si al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate sociala si ale Regulamentului (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere in aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate sociala, denumit in continuare Regulament, beneficiaza de totalizarea perioadelor de activitate realizate in aceste state in conditiile prevazute de acesta.
Iar potrivit art. 3 din OUG 111/2010:
(1) In sensul prezentei ordonante de urgenta, veniturile din salarii si asimilate salariilor, din activitati independente si din activitati agricole, silvicultura si piscicultura prevazute la art. 2 alin. (1) sunt cele definite la art. 67, art. 76 alin. (1) si (2) si art. 103 din Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, si reprezinta valoarea obtinuta dupa aplicarea cotei de impozitare asupra venitului impozabil stabilit conform legii, corespunzator fiecarei categorii de venit.
(2) Veniturile care se iau in considerare pentru stabilirea nivelului indemnizatiei pentru cresterea copilului reprezinta, dupa caz:
a) suma incasata de persoana indreptatita, rezultata dupa aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul al impozitului determinate ca diferenta intre venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni si a deducerii personale acordate pentru luna respectiva si contributiile la fondurile de pensii facultative, precum si cotizatia sindicala platita in luna respectiva pentru veniturile din salarii, la locul unde se afla functia de baza;
b) suma incasata de persoana indreptatita, rezultata dupa aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul al impozitului determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora, pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri;
c) suma incasata de persoana indreptatita, calculata potrivit legii de catre platitorul acesteia, pentru perioadele prevazute la art. 2 alin. (5) si (6);
d) suma incasata de persoana indreptatita care realizeaza venituri supuse impozitului pe venit, dar care, potrivit legii, sunt scutite de plata acestuia sau sunt considerate neimpozabile;
e) suma rezultata dupa aplicarea cotei de impozitare asupra venitului net din activitati independente determinat in conditiile legii;
f) suma rezultata dupa aplicarea cotei de impozitare asupra venitului net din activitati agricole determinat in conditiile legii.
Tribunalul retine deci ca, pentru acordarea indemnizatiei de crestere a copilului, singura conditie ce se cere a fi indeplinita consta in realizarea de venituri supuse impozitului pe venit, astfel cum sunt acestea prevazute la art.3 din OUG nr.111/2010, ori aflarea in una dintre perioadele asimilate prevazute la art.2 alin. 5 si 6 din acest act normativ.
Astfel, potrivit art. 21 alin. (1) si (5) din HG 52/2011, de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, (1) la stabilirea bazei de calcul al indemnizatiei pentru cresterea copilului se iau in considerare toate veniturile realizate de persoana indreptatita, obtinute in conditiile art. 3 din ordonanta de urgenta, precum si veniturile aferente perioadelor asimilate prevazute la art. 2 alin. (5) si (6) din ordonanta de urgenta.
(5) Actele doveditoare privind realizarea de venituri, precum si nivelul lunar, trimestrial sau anual al acestora, eliberate de angajator sau de organele competente, sunt, dupa caz, urmatoarele:
a) dovada eliberata de angajator sau de entitatile asimilate angajatorului, care au calitatea de platitori de venituri supuse impozitului, ori, dupa caz de autoritatile fiscale din care sa rezulte ca persoana indreptatita a realizat timp de 12 luni in ultimii 2 ani anterior nasterii copilului venituri din salarii si asimilate salariilor sau de autoritatea competenta, in caz de dizolvare, faliment ori lichidare judiciara a angajatorului;
b) dovada privind veniturile realizate in anii fiscali anteriori celui in care s-a nascut copilul, corespunzatori perioadei prevazute la art. 2 alin. (1) din ordonanta de urgenta sau, dupa caz, dovada privind venitul calculat in vederea platii anticipate a impozitului, eliberata de autoritatile competente, in cazul persoanelor care realizeaza venituri din activitati independente, venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura;
(…)
g) copia contractului de munca sau, dupa caz, dovada eliberata de angajatori ori de autoritatile competente straine sau romane, tradusa si legalizata, care sa ateste perioadele in care au fost realizate activitati profesionale si care sunt totalizate conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European si al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate sociala, denumit in continuare Regulamentul nr. 883/2004 si ale Regulamentului (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere in aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate sociala, precum si veniturile aferente acestor activitati, inclusiv cele provenite din perioadele de somaj si concedii medicale. Aceste prevederi se aplica si persoanelor care au realizat activitati salariale ori independente in statele care aplica prevederile Regulamentului (CEE) nr. 1.408/1971 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate sociala in raport cu lucratorii salariati si cu familiile acestora, care se deplaseaza in cadrul Comunitatii, pentru situatiile prevazute la art. 90 alin. (1) din Regulamentul nr. 883/2004.
Rezulta, deci, ca nu orice venit impozabil poate fi luat in considerare, ci doar cele expres mentionate de lege, respectiv cele prevazute la art.3 din OUG nr.111/2010, prevederi care fac trimitere, printre altele, la art.67 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal.
Or, potrivit acestui din urma text legal, in forma in vigoare la data cererii de acordare a indemnizatiei:
(1) Veniturile din activitati independente cuprind veniturile din activitati de productie, comert, prestari de servicii, veniturile din profesii liberale si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere, inclusiv din activitati adiacente.
(2) Constituie venituri din profesii liberale veniturile obtinute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor normative speciale care reglementeaza organizarea si exercitarea profesiei respective.
(3) Veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala provin din drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor, brevete de inventie, desene si modele, marci si indicatii geografice, topografii pentru produse semiconductoare si altele asemenea.
Pe de alta parte, se constata ca pentru aceasta categorie de venituri impozitul nu se plateste ulterior, cum este cazul reclamantei, ci prin retinere la sursa, astfel cum rezulta din prevederile art. 72 si 73 Cod fiscal, potrivit carora:
Art. 72 - Retinerea la sursa a impozitului reprezentand plati anticipate pentru veniturile din drepturile de proprietate intelectuala
(1) Pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, platitorii veniturilor, persoane juridice sau alte entitati care au obligatia de a conduce evidenta contabila au si obligatiile de a calcula, de a retine si de a plati impozitul corespunzator sumelor platite prin retinere la sursa, reprezentand plati anticipate, din veniturile platite.
(2) Impozitul care trebuie retinut se stabileste prin aplicarea cotei de impunere de 10% la venitul brut.
(3) Impozitul care trebuie retinut se plateste la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul.
(4) Platitorii de venituri prevazuti la alin. (1) nu au obligatia calcularii, retinerii la sursa si platii impozitului reprezentand plata anticipata din veniturile platite daca efectueaza plati catre asocierile fara personalitate juridica, precum si catre entitati cu personalitate juridica, care organizeaza si conduc contabilitate proprie, potrivit legii, pentru care plata impozitului pe venit se face de catre fiecare asociat, pentru venitul sau propriu.
Art. 73 - Optiunea pentru stabilirea impozitului final pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuala
(1) Contribuabilii care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala in conditiile mentionate la art. 72 pot opta pentru stabilirea impozitului pe venit ca impozit final. Optiunea de impunere a venitului brut se exercita in scris in momentul incheierii fiecarui raport juridic/contract si este aplicabila veniturilor realizate ca urmare a activitatii desfasurate pe baza acestuia.
(2) Impozitul pe venit se calculeaza prin retinere la sursa la momentul platii veniturilor de catre platitorii veniturilor, persoane juridice sau alte entitati care au obligatia de a conduce evidenta contabila, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut din care se deduce cota forfetara de cheltuieli, dupa caz, si contributiile sociale obligatorii retinute la sursa potrivit prevederilor titlului V - Contributii sociale obligatorii.
(3) Impozitul calculat si retinut reprezinta impozit final.
(4) Impozitul astfel retinut se plateste la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut.
(5) Contribuabilii nu au obligatii de completare a Registrului de evidenta fiscala si de conducere a evidentei contabile.
Avand in vedere aceste prevederi legale, se constata ca in cazul reclamantei este vorba de venituri incadrate in categoria celor obtinute din strainatate, prevazute de art.130, astfel cum se mentioneaza, de altfel, si in cuprinsul deciziei de impunere anuala nr. 1730141392250/11.10.2018(f.89), cat si in adeverintele de venit nr.1730138037197/21.08.2017 si nr.1730138037183 (f.18 si 19) , ceea este firesc si logic, atata timp cat nu se face nicio dovada ca venitul declarat este provenit din drepturi de proprietate intelectuala, astfel cum au fost ele declarate.
Reclamanta a sustinut ca veniturile obtinute din SUA sunt provenite din drepturi de proprietate intelectuala, fara a produce, insa, nicio dovada in acest sens, venitul incasat de reclamanta putand fi, de exemplu, cu titlu de participare la profitul unei afaceri, situatie necuprinsa, insa, in enumerarea legala. Aceste venituri nu fac, deci, parte dintre cele expres prevazute de art. 3 din OUG 111/2010, care, in cazul celor provenite din drepturi de proprietate intelectuala se impoziteaza cu 10% prin retinere la sursa, ci sunt incluse in categoria veniturilor prevazute la art.117, conform caruia: Orice venituri constatate de organele fiscale, in conditiile Codului de procedura fiscala, a caror sursa nu a fost identificata se impun cu o cota de 16% aplicata asupra bazei impozabile ajustate. Prin decizia de impunere organele fiscale vor stabili cuantumul impozitului si al accesoriilor.
Tribunalul mai retine si ca singurele venituri obtinute in strainatate care se iau in considerare la stabilirea indemnizatiei de crestere a copilului, prin recunoasterea perioadelor in care acestea au fost realizate, sunt cele obtinute in statele UE, care se impoziteaza prin retinere la sursa in aceste state.
Rezulta din cele anterior aratate ca, pe de o parte, reclamanta nu a facut dovada ca venitul provenit din SUA si pentru care a platit impozit provine din drepturi de proprietate intelectuala, iar, pe de alta parte ca, chiar daca s-ar fi facut o astfel de dovada, acest venit nu se incadreaza in categoria celor care se iau in considerare prevazute de OUG 111/2010, nefiind venitul din drepturi de proprietate intelectuala prevazut de Codul fiscal, pentru care impozitul se calculeaza, astfel cum s-a aratat, prin retinere la sursa, iar nu ulterior.
Florin Amariei scrie pentru E-Juridic.ro din anul 2018, explicand noutatile legislative si prezentand cele mai relevente stiri din domeniu. Si-a inceput activitatea la 9AM.ro, a continuat la legestart.ro si a acoperit dintotdeauna cele mai relevante subiecte din domeniile politica, social si justitie. In prezent, scrie pentru dumneavoastra despre tot ceea ce inseamna domeniile legislativ, justitie si politico-social, cu accent pe explicarea detaliata a ce este important de retinut, cum ne afecteaza aceste informatii si de ce este bine sa aplicam legea in forma ei la zi.
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri
E-JURIDIC.RO
