(1) In lipsa de stipulatie contrara, cand imputernicirea priveste vanzarea sau cumpararea unor titluri de credit circuland in comert sau a altor marfuri cotate pe piete reglementate, comisionarul poate sa procure comitentului la pretul cerut, ca vanzator, bunurile pe care era imputernicit sa le cumpere sau sa retina pentru sine la pretul curent, in calitate de cumparator, bunurile pe care trebuia sa le vanda in contul comitentului.
(2) Comisionarul care se comporta el insusi ca vanzator sau cumparator are dreptul la comision.
(3) Daca in cazurile mai sus mentionate comisionarul, dupa indeplinirea insarcinarii sale, nu face cunoscuta comitentului persoana cu care a contractat, comitentul are dreptul sa considere ca vanzarea sau cumpararea s-a facut in contul sau si sa ceara de la comisionar executarea contractului.
Art. 2.050 are drept corespondent in vechea legislatie:
Articolul 411 din Codul Comercial:
"Cand comisionarul este insarcinat sa vanda sau sa cumpere cambii, obligatiuni sau efecte ale Statului ori alte titluri de credit, circuland in comert sau marfuri, avand pret la bursa ori in piata, daca comitentul nu a dispus intr-altfel, el insusi poate sa-i procure pe pretul cerut, ca vanzator, lucrurile ce trebuia sa cumpere sau sa retina pentru sine, dupa pretul curent, ca cumparator, lucrurile ce trebuia sa vanda in socoteala comitentului, deosebit de dreptul sau la proviziune.
Daca, in cazurile mai sus aratate, comisionarul, dupa indeplinirea insarcinarii sale, nu face cunoscut comitentului persoana cu care a contractat, comitentul are dreptul sa considere ca cumpararea sau vanzarea s-a facut pe contul sau si sa ceara de la comisionar executarea contractului"
(EUROLEX- soft pentru documentare corespondenta coduri)
1. Denumirea marginala a art. 2050 Cciv este doar partial corespondenta continutului sau. In mod esential, textul se refera la posibilitatea comisionarului de a incheia pe seama comitentului un contract cu sine insusi, obiectul acestui contract fiind exclusiv vinzarea sau cumpararea unor titluri de credit circulind in comert sa a altor mafuri cotate pe piete reglementate. De precizat ca textul legal nu se refera la orice titlu de valoare; spre exemplu, nu sunt cuprinse in enumerare instrumentele financiare care circula pe piata de capital; circulatia juridica a acestora, inclusiv prin intermediul contractelor de comision sau al contractelor similare, este supusa reglementarii Legii pietei de capital nr. 297/2004.
Contractul cu sine insusi nu-i este permis comisionarului in prezenta unei clauze exprese in contract care ii interzice un astfel de contract.
Comisionarul care incheie un contract cu sine insusi pe seama comitentului nu este un simplu broker (intermediar care nu are el titluri, marfuri sau bani pe care sa le tranzactioneze pe pietele reglementate, lucrind doar pe contul clientilor), ci un trader (intermediar care are titluri, marfuri sau bani si care face tranzactii cu acestea pe pietele reglementate, pe cont propriu).
Chiar si in caz de contract cu sine insusi, comisionarul are dreptul si la comision; dispozitia legala (art. 2050 alin. 2 Cciv) este paradoxala, avind in vedere ca, practic, acest autocontract transforma comisional in vinzare sau, dupa caz, cumparare, cistigul “comisionarului” fiind mai degraba rezultatul (emolumentul) acestor contracte decit al contractului de comision in sine.
2. Comisionarul poate ca cumpere el astfel de bunuri (in loc sa gaseasca un tert cumparator) de la comitent, ceea ce inseamna ca el este si vinzator si cumparator in cadrul aceluiasi act juridic; in acest caz, comisionarul va plati pretul cerut de comitent, fiind exclusa posibilitatea negocierii in minus a pretului.
3. Comisionarul poate sa vinda el (in loc sa gaseasca un tert vinzator) catre comitent, ceea ce inseamna ca el este si cumparator si vinzator in cadrul aceluiasi act juridic; in acest caz, va plati comitentului pretul curent al titlurilor sau marfurilor cotate, fiind exclusa posibilitatea negocierii in plus a pretului.
4. Contractul cu sine insusi, desi nu este interzis, are totusi un mare potential de conflicte de interese sau de manipulare a pietei reglementate de marfuri cotate si de aceea ar trebui privit cu circumspectie, pentru evitarea conflictelor juridice ce ar putea decurge din el. Pe de alta parte, comisionarul care incheie cu sine insusi un contract pe seama comitentului detine informatii pe care alti comisionari sau intermediari de pe piata reglementata pe care actioneaza nu le cunosc, de unde un potential mare de concurenta neloiala si de delict de initiat (tranzactii cu informatii priviliegiate). Miza personala a comisionarului trece dincolo de interesul legitim de a incasa emolumentul contractului de comision (remuneratia), patrunzind intr-o zona a hazardului moral unde comisionarul poate cistiga ruinind comitentul, afectind concurenta sau distrugind credibilitatea pietei reglementate.
Conflictul de interese este reglementat in materia reprezentarii (art. 1303 Cciv), situatia dind dreptul reprezentatului la anularea contractului cu tertul astfel incheiat, cu conditia ca acest conflict sa fi fost cunoscut sau sa fi trebuit sa fie cunoscut de tertul contractant la data incheirii contractului. De asemenea, contractul cu sine insusi este anulabil la cererea reprezentatului, cu exceptia cazului in care reprezentantul a fost in mod expres imputernicit in contract sa incehei contractul cu sine insusi sau cuprinsul contractului a fost determinta de o asemenea maniera incit este exclusa posibilitatea unui conflict de interese (art. 1304 Cciv). Desi comisionul este un mandat fara reprezentare, pentru identitate de ratiune (comisionarul se reprezinta pe sine insusi in acest “autocontract”), textul respectiv se aplica si contractului de comision. Evident, intrucit nu este implicat un tert contractant, nu se cere proba cunoasterii de catre acesta a conflictului de interese.
In doctrina aferenta Codului civil de la 1864 s-a admis ca un astfel de “autocontract” poate fi anulat pentru dol prin reticenta sau pentru incalcarea obligatiei de loialitate fata de mandant, dar ca el este valabil daca mandantul se afla in cunostinta de cauza sau daca clauzele mandantului sunt atit de precise si concrete, incit este exclusa lezarea intereslor mandantului (a se vedea Fr. Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, ed. a III-a, Ed. Univesrul Juridic, Bucuresti, 2001, p. 322).
5. Comitentul va putea considera ca vinzarea sau cumpararea s-a facut in contul sau si va cere de la comisionar executarea contractului, daca, dupa indeplinirea insarcinarii sale, comisionarul nu face cunoscuta comitentului persoana cu care a contractat. Aceasta exceptie de la regula nu se poate extinde prin analogie la contractele de comision care nu au ca obiect titluri de credit sau marfuri cotate pe pietele reglementate.
(Gheorghe Piperea - "Autocontractul", 2012, www.juridice.ro)
Reglementarea anterioara.
C. com.: Art. 411. (1) Cand comisionarul este insarcinat sa vanda sau sa cumpere cambii, obligatiuni sau efecte ale statului ori alte titluri de credit, circuland in comert sau marfuri avand pret la bursa ori in piata, daca comitentul nu a dispus intr-altfel, el insusi poate sa-i procure, pe pretul cerut ca vanzator, lucrurile ce trebuia sa cumpere, sau sa retina pentru sine, dupa pretul curent, ca cumparator, lucrurile ce trebuia sa vanda in socoteala comitentului, deosebit de dreptul sau la proviziune.
(2) Daca in cazurile mai sus aratate, comisionarul, dupa indeplinirea insarcinarii sale, nu face cunoscut comitentului persoana cu care a contractat, comitentul are dreptul sa considere ca cumpararea sau vanzarea s-a facut pe contul sau si sa ceara de la comisionar executarea contractului.
(Mona Maria Pivniceru, Noul Cod Civil si reglementarile anterioare. Prezentare comparativa: legea de punere in aplicare, legislatia conexa, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2012)
