Caile extraordinare de atac in procesul penal

Legiuitorul roman a dat posibilitatea partilor implicate in procesul penal sa atace hotararile penale nelegale sau netemeinice, uzand de calea de atac a apelului sau a recursului. Practica ne-a demonstrat, de multe ori, faptul ca si dupa ce o hotarare a devenit definitiva pot sa apara situatii care pun la indoiala corectitudinea hotararii pronuntate. Din fericire, parghiile legale nu se opresc doar la apel si recurs, legea reglementand expres 3 cai extraordinare de atac impotriva hotararii penale definitive. Este vorba despre revizuire, contestatie in anulare, si recursul in interesul legii.

>>> Contestatia in anulare

Calea extraordinara de atac care se poate exercita pentru urmatoarele motive:

a. Cand procedura de citare a partii pentru termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs nu a fost indeplinita conform legii;

* Partea trebuie sa invoce neindeplinirea procedurii de citare din recurs fata de ea insasi iar nu fata de alta persoana. 

b. Cand partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs a fost in imposibilitatea de a se prezenta si de a incunostinta instanta despre aceasta impiedicare;

* Foarte important este ca, pe langa imposibilitatea de prezentare, partea sa nu poata sa incunostinteze instanta. Ex. Din cauza unei calamitati, partea este blocata iar comunicatiile sunt intrerupte.

c. Cand instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cauze de incetare a procesului penal dintre cele prevazute in art. 1 lit. f-i¹ cu privire la care existau probe in dosar;

Consilier - Codul Muncii abonament 12 actualizari

Vezi AICI detalii

Pachet Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul prescolar - EDUCATORI 2 culegeri

Vezi AICI detalii

Proiecte Didactice pentru succesul la Titularizare sau Definitivat Educatori

Vezi AICI detalii

Cartea verde a contabilitatii

Vezi AICI detalii

* Cauzele de incetare a procesului penal pentru acest motiv de constestatie sunt:

f) lipseste  plangerea  prealabila  a  persoanei  vatamate,  autorizarea  sau  sesizarea organului competent ori alta conditie prevazuta de lege, necesara pentru punerea  in  miscare a actiunii penale;
g) a  intervenit  amnistia,  prescriptia  ori  decesul  faptuitorului  sau,  dupa  caz,  radierea persoanei juridice atunci cand are calitatea de faptuitor;
h) a  fost  retrasa  plangerea  prealabila  ori  partile  s-au  impacat,  in  cazul  infractiunilor pentru care retragerea plangerii sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala;
i) s-a dispus inlocuirea raspunderii penale;
i¹) exista o cauza de nepedepsire prevazuta de lege;

** Instanta de recurs trebuie sa fi avut probe la dosar in legatura cu motivele de incetare amintite mai sus. 

d. Cand impotriva unei persoane s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeasi fapta;

e. Cand, la judecarea recursului sau la judecarea cauzei de catre instanta de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia era obligatorie potrivit art. 385 indice 14 alin. 1¹ ori art. 385¹⁶ alin. 1.

* art. 385 indice 14 alin 1¹ 

(1¹) Cu ocazia judecarii recursului, instanta este obligata sa procedeze la ascultarea inculpatului prezent, potrivit dispozitiilor cuprinse in Partea speciala, titlul II, capitolul II, atunci cand acesta nu a fost ascultat la instantele de fond si apel, precum si atunci cand aceste instante nu au pronuntat impotriva inculpatului o hotarare de condamnare.
 

** art. 385¹⁶ alin. 1

(1) Cand instanta de recurs caseaza hotararea si retine cauza spre rejudecare potrivit art. 38515 pct. 2 lit. d), se pronunta prin decizie si asupra probelor ce urmeaza a fi administrate, fixand termen pentru rejudecare. La termenul fixat pentru rejudecare, instanta este obligata sa procedeze la ascultarea inculpatului prezent, potrivit dispozitiilor cuprinse in Partea speciala, titlul II, capitolul II, atunci cand acesta nu a fost ascultat la instantele de fond si apel, precum si atunci cand aceste instante nu au pronuntat impotriva inculpatului o hotarare de condamnare.

> Cine poate sa invoce contestatia in anulare?

- pentru oricare din motivele prezentate – partile;
- pentru lit. c si d si procurorul poate sa faca uz de calea contestatiei in anulare.

> La ce instanta se depune cererea de contestatie?

- pentru cazurile prevazute la lit. a-c si e instanta competenta este cea de recurs care a pronuntat hotararea a carei anulare se cere;
- pentru lit. d instanta la care a ramas definitiva ultima hotarare.

> In ce termen se poate face contestatie?

- pentru cazul de la lit. d oricand;
- pentru celelalte cazuri:

* de catre persoana impotriva careia se face executarea, cel mai tarziu in 10 zile de la inceperea executarii;
** pentru celelalte parti in termen de 30 de zile de la data pronuntarii hotararii a carei anulare se cere.

> Alte aspecte cu privire la contestatia in anulare:

- in cazurile prevazute la lit. a-c si e, instanta examineaza admisibilitatea in principiu a cererii fara citarea partilor;

* Instanta ia in considerare daca cererea este facuta in termen, daca motivul este dintre cele prevazute de lege si daca se depun dovezi in sprijinul contestatiei.

* daca admite, in principiu instanta asculta la termenul fixat partile precum si pe procuror.

*  desfiinteaza hotararea atacata prin decizie in cazurile de la lit a-c si e.

-  in cazul de la lit. D, instanta desfiinteaza ultima hotararea prin decizie sau sentinta dupa caz.

> Poate fi atacata la randul ei si o hotarare pronuntata in contestatia in anulare?

- pentru motivul prevazut la lit. D, daca instanta solutioneza contestatia printr-o sentinta se poate exercita apelul. Decizia pronuntata in apel poate sa fie atacata cu recurs.

>>> Revizuirea

Cale extraordinara de atac care se poate exercita pentru urmatoarele motive:

a. s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei;

* numai daca pe baza faptelor descoperite se poate dovedi netemeinicia hotararii de achitare, de incetare a procesului penal ori de condamnare.

b. un martor, un expert sau un interpret a savarsit infractiunea de marturie mincinoasa in cauza a carei revizuire se cere;

c. un inscris care a servit ca temei al hotararii a carei revizuire se cere a fost declarat fals;

d. un membru al completului de judecata, procurorul, ori persoana care a efectuat acte de cercetare penala a comis o infractiune in legatura cu cauza a carei revizuire se cere;

* motivele prevazute la lit. b, c trebuie sa fi contribuit la darea unei hotarari  nelegale sau netemeinice.

e. cand doua sau mai multe hotarari judecatoresti definitive nu se pot concilia.

> Cine poate sa ceara revizuirea?

- oricare dintre partile implicate in proces in limitele calitatii procesuale avute;
- sotul si rudele apropiate ale condamnatului, chiar si dupa moartea acestuia;
- procurorul poate de asemenea din oficiu sa initieze procedura revizuirii;
- organele de conducere ale unitatilor, la care se refera art. 145 din Codul penal - care au cunostinta despre vreo fapta sau imprejurare care ar motiva revizuirea, sunt obligate sa il sesizeze pe procuror.

> In ce termen trebuie facuta cererea?

- oricand atunci cand cererea este facuta in favoarea condamnatului, iar in caz contrar se poate face in termen de un an.

* Termenul de un an cand cererea este facuta in defavoarea condamnatului curge:

- in cazul prevazut la lit. a, precum si in cazurile prevazute la lit. b, c si d cand nu sunt constatate prin hotarare definitiva, de la data cand faptele sau imprejurarile au fost cunoscute de persoana care face cererea;

- in cazurile de la lit. b, c si d cand sunt constatate prin hotarare definitiva, de la data cand hotararea a fost cunoscuta de persoana care face cererea.

> Cum poate partea sa dovedeasca motivele de revizuire?

- pentru lit. b, c si d prin hotarare judecatoreasca sau prin ordonanta procurorului, daca prin acestea s-a dispus asupra fondului;
- cand organele de mai sus nu pot sau nu au putut examina fondul cauzei, situatiile mentionate se constata in procedura de revizuire.

> Unde se adreseaza cererea de revizuire?

- procurorului de la parchetul de pe langa instanta care a judecat cauza in prima instanta.

* Termenul de efectuare a actelor de cercetare este de doua luni si curge de la data introducerii cererii de revizuire.

> Care este instanta competenta sa judece cererea de revizuire?

- instanta care a judecat cauza in prima instanta;
- cand revizuirea se face pentru motivul prevazut la lit. e – hotarari care nu se pot concilia – competenta este  aceeasi cu cea pentru indivizibilitate sau conexitate.

Astfel:

* daca competenta in raport cu diferitii faptuitori ori diferitele fapte apartine, potrivit legii, mai multor instante de grad egal, competenta de a judeca toate faptele si pe toti faptuitorii revine instantei mai intai sesizate.

** in cazul in care competenta, dupa natura faptelor sau dupa calitatea persoanelor, apartine unor instante de grad diferit, competenta de a judeca toate cauzele reunite revine instantei superioare in grad.

> Cererea se admite in principiu printr-o incheiere in cazul in care cererea este facuta in conditiile prevazute de lege si daca din probele stranse rezulta suficiente date care determina luarea acestei masuri.

> Sentintele instantei de revizuire sunt supuse acelorasi cai de atac ca si hotararile la care se refera revizuirea, iar deciziile date in apel sunt supuse recursului.

* Revizuirea se mai poate exercita si in cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat ca, prin hotarare definitiva, s-au incalcat drepturile prevazute de Conventia Europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

>>> Recursul in interesul legii

> Calea extraordinara de atac se face in scopul aplicarii si interpretarii unitare a legii.

> Cine poate face recurs in interesul legii?

- Procurorul general al parchetului de pe langa ICCJ;
- Ministrul Justitiei prin intermediul procurorul general al parchetului de pe langa ICCJ;
- Colegiile de conducere ale curtilor de apel si ale parchetelor de pe langa acesta.

> Care este instanta competenta sa judece recursul in interesul legii?

- Inalta Curte de Casatie si Justitie.