CCR: Banii in plus dati profesorilor in pandemie, beneficiu nejustificat

Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) arata ca banii in plus (stimulentul financiar) dati profesorilor in pandemie reprezinta un beneficiu nejustificat, daca nu exista o justificare obiectiva.

Guvernul Romaniei a sesizat CCR in decembrie cu privire la legea adoptata de Parlament prin care profesorii primeau bani in plus pe durata pandemiei, iar magistratii constitutionali au acceptat punctul de vedere al Executivului.

Judecatorii constitutionali explica in motivare ca situatiile in care se afla anumite categorii de persoane trebuie insa sa difere in esenta pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar aceasta deosebire de tratament trebuie sa se bazeze pe un criteriu obiectiv si rational.

"Cand criteriul in functie de care isi gaseste aplicarea un regim juridic sau altul are caracter obiectiv si rezonabil, si nu subiectiv si arbitrar, fiind constituit de o anumita situatie prevazuta de ipoteza normei, si nu de apartenenta sau de o calitate a persoanei, privitor la care isi gaseste aplicare, asadar intuitu personae, nu exista temei pentru calificarea reglementarii deduse controlului ca fiind discriminatorie, deci contrara normei constitutionale de referinta", se arata in document.

Aplicand aceste considerente de principiu in prezenta cauza, Curtea constata ca legea criticata nu este de natura sa evidentieze vreo deosebire fundamentala de situatie juridica intre cadrele didactice si alte categorii de personal platit din fonduri publice, care sa sustina tratamentul diferit instituit de legiuitor.

Potrivit CCR, asa cum rezulta din expunerea de motive a legii, stimulentul ce se doreste a fi acordat personalului din invatamant are in vedere "inceperea noului an scolar 2020-2021 in plina evolutie epidemiologica, ca urmare a riscului raspandirii coronavirusului-COVID 19" si "circumstantele exceptionale create de amenintarea cu infectia COVID-19, precum si de faptul ca atat cadrele didactice, cat si personalul didactic auxiliar si personalul nedidactic din invatamantul de stat vor fi implicati direct in lupta cu pandemia si vor fi extrem de expusi".

"Motivarea generala referitoare la inceperea/desfasurarea activitatii in 'plina evolutie epidemiologica' poate fi aplicata, mutatis mutandis, si altor categorii profesionale care isi continua activitatea si care, prin prisma unor considerente similare, ar putea sa invoce 'expunerea' in contextul pandemiei. Nu rezulta din niciun act de fundamentare a legii criticate de ce doar categoria profesionala vizata, respectiv 'personalul didactic, personalul didactic auxiliar si personalul nedidactic din invatamantul preuniversitar si universitar de stat', ar fi expusa unui risc semnificativ mai mare decat alte categorii profesionale care, de exemplu, lucreaza cu publicul, pentru a putea justifica o solutie de compensare in sensul actului normativ criticat. Prin urmare, nu este motivat 'criteriul obiectiv si rational', in sensul jurisprudentei citate, de natura sa sustina masura legislativa criticata", spun judecatorii.

In motivare se mai precizeaza ca, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, sintagma "fara privilegii si fara discriminari" din cuprinsul art.16 alin.(1) din Constitutie "priveste doua ipoteze normative distincte, iar incidenta uneia sau alteia dintre acestea implica, in mod necesar, sanctiuni de drept constitutional diferite".

Astfel, spune Curtea, discriminarea se bazeaza pe notiunea de excludere de la un drept, iar remediul constitutional specific, in cazul constatarii neconstitutionalitatii discriminarii, il reprezinta acordarea sau accesul la beneficiul dreptului. In schimb, privilegiul se defineste ca un "avantaj" sau "favoare nejustificata" acordata unei persoane/categorii de persoane.

In acest caz, neconstitutionalitatea privilegiului nu echivaleaza cu acordarea beneficiului acestuia tuturor persoanelor/categoriilor de persoane, ci cu eliminarea sa, respectiv cu eliminarea privilegiului nejustificat acordat, mentioneaza CCR.