CCR: Politistul subaltern n-ar trebui atentionat de superiori

Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) arata in motivarea unei decizii ca politistul subaltern n-ar trebui atentionat de superiori, intrucat un astfel de procedeu ar duce la "presiune psihologica".

Curtea Constitutionala a publicat motivarea deciziei prin care a admis, pe 17 decembrie anul trecut, sesizari ridicate in cadrul a doua procese aflate pe rolul Curtii de Apel Craiova si Tribunalului Bacau in legatura cu dispozitiile art. 58 indice 1 din Legea 360/2002 privind Statutul politistului.

Curtea constata in motivare ca, desi potrivit dispozitiilor legale, atentionarea nu reprezinta o sanctiune disciplinara si nu produce efecte asupra raportului de serviciu, in fapt, aplicarea acestei masuri este atasata ideii de interventie cu rol in disciplinarea conduitei politistului atunci cand a avut loc o abatere disciplinara de o gravitate redusa.

Totodata, Curtea observa ca dispozitiile art. 58^1 din Legea 360/2002, prin modul lor de reglementare, nu limiteaza aplicarea atentionarii doar la situatiile mai sus descrise, cand a existat o abatere disciplinara.

Astfel, spun judecatorii constitutionali, asa cum reiese din textul de lege, atentionarea poate fi dispusa "pentru prevenirea savarsirii de abateri disciplinare" chiar si atunci cand nu au existat abateri disciplinare anterioare.

"De asemenea, nu este prevazuta nicio conditie cu privire la existenta unor indicii clare ca politistul este pe cale sa-si incalce atributiile de serviciu. Dispozitiile art. 58 indice 1 din Legea 360/2002 nu fac nicio precizare in acest sens. Prin urmare, persoanele prevazute la art.59 alin.(2) din Legea 360/2002 - respectiv persoana care are competenta de numire in functie a politistului cercetat sau seful unitatii ierarhic superioare, seful unitatii sau al institutiei de invatamant din Ministerul Afacerilor Interne la care politistul este delegat sau detasat ori la care urmeaza cursuri sau sustine examene de cariera, seful institutiei subordonate Ministerului Afacerilor Interne care exercita competente de coordonare si control metodologic al serviciilor publice comunitare sau ministrul afacerilor interne, pentru politistii din cadrul serviciilor publice comunitare sau detasati la aceste servicii - au libertatea de a dispune atentionarea politistului in orice situatie cand considera ca este necesar 'pentru prevenirea de abateri disciplinare', independent de conduita politistului. Masura nu produce efecte juridice, astfel ca atacarea sa in instanta este, de principiu, lipsita de interes", se mentioneaza in document.

Cu toate acestea, Curtea apreciaza ca, desi lipsita de efecte juridice, masura atentionarii poate avea un impact psihologic semnificativ.

"Astfel, asa cum s-a aratat si mai sus, masura poate fi aplicata atunci cand a avut loc o abatere disciplinara. Dispozitiile art. 58 indice 1 din Legea 360/2002 nu fac insa nicio distinctie fata de ipoteza cand masura este aplicata doar in scop preventiv, fara a fi avut loc nicio abatere disciplinara, fapt ce poate genera confuzii si nasterea unor prezumtii ca in conduita profesionala a politistului au existat abateri si in aceasta ipoteza. Simpla interventie preventiva, prin atentionare a politistului, contribuie la crearea unei imagini despre acesta ca este susceptibil de a incalca indatoririle de serviciu, chiar daca nu exista dovezi in acest sens, fapt ce contrazice prezumtia de nevinovatie consacrata in art.58 indice 2 lit.a) din Legea 360/2002, potrivit caruia 'prezumtia de nevinovatie - politistul cercetat este considerat nevinovat pentru fapta sesizata ca abatere disciplinara atat timp cat vinovatia sa nu a fost dovedita'", arata instanta constitutionala.

Potrivit CCR, chiar daca atentionarea nu produce efecte juridice, ea contribuie, in mod evident, la crearea unei imagini despre conduita profesionala a politistului, avand un impact incontestabil asupra aprecierii subiective ce are loc cu prilejul dispunerii unor masuri cu privire la cariera acestuia.

In plus, chiar daca raportul de serviciu al politistului presupune subordonarea acestuia fata de sefii ierarhic superiori, Curtea apreciaza ca aceasta subordonare trebuie clar circumscrisa indeplinirii sarcinilor de serviciu si nu trebuie sa creeze posibilitatea generarii unor situatii abuzive ori sicanatorii din partea superiorului ierarhic asupra subalternului, de natura sa afecteze demnitatea acestuia.

"Or, faptul ca textul de lege nu conditioneaza atentionarea de existenta unor situatii concrete, obiective, care sa justifice aceasta masura a sefului ierarhic, poate constitui terenul manifestarii unor actiuni care au ca simplu temei doar dorinta de exercitare a autoritatii fata de o persoana aflata intr-o pozitie subordonata si care nu dispune de un mijloc eficient de aparare. Este usor de imaginat ca textul de lege criticat poate genera situatii in care subalternul este supus unei atitudini sicanatorii, de natura sa exercite o presiune psihologica asupra acestuia si sa afecteze demnitatea sa. Or, chiar daca politistul subaltern doreste sa conteste in justitie masura dispusa potrivit art.58 indice 1 din Legea 360/2002, este dificil de conceput cum instanta de judecata va aprecia temeinicia unei asemenea masuri si efectele juridice concrete, de vreme ce textul de lege subliniaza ca 'nu produce consecinte asupra raportului de serviciu", explica judecatorii.