Unul din cele patru obiective de referinta stabilite prin MCV, in functie de care se analizeaza progresele reformei sistemului judiciar, se refera la Combaterea coruptiei la nivel inalt (obiectivul nr 3).
La acest obiectiv, Raportul subliniaza importanta mentinerii independentei Directiei Nationale Anticoruptie, astfel incat sa poata uza de toate instrumentele de care dispune pentru a-si continua activitatea si insista asupra indeplinirii unei recomandari formulate anterior, si anume adoptarea unor criterii obiective la ridicarea imunitatilor parlamentarilor, spre a risipi orice suspiciuni ca imunitatea e folosita ca scut impotriva actiunii procurorilor.
Raportul avertizeaza ca orice presiuni negative asupra luptei impotriva coruptiei poate determina reevaluarea acestor concluzii.
Concret, prezentul Raport subliniaza ca o evaluare pozitiva a progreselor realizate in cadrul acestui obiectiv se bazeaza pe o Directie Nationala Anticoruptie independenta, care sa fie in masura sa isi desfasoare activitatile cu toate instrumentele pe care le are la dispozitie si sa continue sa inregistreze rezultate. in rapoartele anterioare, faptul ca Directia Nationala Anticoruptie a continuat sa inregistreze rezultate, in ciuda faptului ca s-a confruntat cu o presiune puternica, a fost mentionat drept un semn de sustenabilitate. Din acest motiv, Comisia nu a facut decat o singura recomandare in cadrul obiectivului de referinta nr. 3.
Recomandarea se refera la responsabilizarea Parlamentului, in deciziile sale referitoare la cererile din partea organelor de urmarire penala, de a autoriza masuri preventive, cum ar fi perchezitii sau arestari, si la cereri de autorizare a anchetarii parlamentarilor, atunci cand acestia ocupa sau au ocupat functia de ministru (denumita in continuare "ridicarea imunitatii"). Concret raportul recomanda Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea si motivarea deciziilor de ridicare a imunitatii parlamentarilor pentru a se asigura faptul ca imunitatea nu este folosita pentru a se evita cercetarea si urmarirea penala a infractiunilor de coruptie.
Amintim ca, in cursul anului 2017, DNA a inaintat catre Parlament trei cereri de incuviintare a urmaririi penale pentru ministri si fosti ministri care sunt si parlamentari, pentru presupuse fapte de coruptie, toate cererile fiind respinse.
Raportul insista insa ca, in cazul aparitiei unor presiuni cu efecte negative asupra luptei impotriva coruptiei, Comisia s-ar putea vedea obligata sa reevalueze aceasta concluzie.
In raportul anterior, publicat in luna ianuarie 2017, Comisia a aratat clar ca slabirea sau diminuarea domeniului de aplicare a coruptiei ca infractiune sau provocarile majore la adresa independentei si eficientei activitatii de urmarire penala ori trimitere in judecata a infractiunilor de coruptie, ar constitui un regres.
In prezentarea generala, Raportul comisiei Europene constata ca:
1. Progresul pozitiv si rezultatele bune ale institutiilor judiciare in lupta impotriva coruptiei au fost puse sub semnul intrebarii de anumite evenimente, cum ar fi:
Fise distractive pentru gradinita
Cartea verde a contabilitatii
Literatura romana Rezumatele textelor studiate in clasele V-VIII
Evaluarea Nationala - Teste rezolvate de matematica pentru clasa a VIII-a
2. Criticile impotriva sistemului judiciar si fata de deciziile instantelor raman o problema importanta in dezbaterea publica. Acceptarea si respectarea hotararilor judecatoresti definitive si faptul de a le permite magistratilor sa isi faca datoria in mod neingradit sunt esentiale, inclusiv pentru a satisface conditia prevazuta in raportul anterior, din ianuarie 2017. Ca exemplu, Raportul se refera la declaratii publice din partea autoritatilor conform carora intregul sistem judiciar este disfunctional sau status quo-ul trebuie sa fie "readus la normalitate".
Insistand asupra acestei teme, Raportul remarca faptul ca "De la ultimul raport MCV, criticile din mass-media la adresa sistemului judiciar si a magistratilor au fost deosebit de vehemente, prin urmare se reia o recomandare anterioara, in sensul de a se obtine o recunoastere institutionala a problemei, precum si a unei decizii de a lua masuri in vederea solutionarii sale. De exemplu, Comisia asteapta ca, ori de cate ori Consiliul Superior al Magistraturii condamna declaratiile unui parlamentar care critica un magistrat sau sistemul judiciar, sa existe o actiune subsecventa clara in cadrul Parlamentului pentru a evalua daca a fost incalcat Codul de conduita, adoptat de Parlament la 11 octombrie 2017.
Sursa: DNA
Redactia E-Juridic are un colectiv de 4 autori specializati din domeniul juridic cu toate ramificatiile sale. Zilnic aducem in atentia dvs. tot ce este nou legat de proiecte de legi, acte adoptate si noutati legislative. Va explicam in mod detaliat modificarile aparute si oferim solutii practice pentru orice dilema generata de noutatile cotidiene.
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri