Curtea de Apel Bucuresti explica incadrarea juridica corecta a refuzului de a se colecta proba de sange suplimentara pentru determinarea alcoolemiei.
Curtea de Apel Bucuresti (CAB) arata intr-o decizie recenta modul in care se realizeaza incadrarea juridica corecta a refuzului de a se colecta proba de sange suplimentara pentru determinarea alcoolemiei. Iata ce trebuie sa retinem si sa avem in vedere de fiecare data cand ne confruntam cu o astfel de situatie, indiferent de care parte a "baricadei" ne aflam.
Retinem, insa, din start ca prelevarea a doua probe este necesara pentru determinarea alcoolemiei, dupa cum prevede si textul Ordinul ministrului sanatatii nr. 277/2015, in vigoare incepand cu data de 18.03.2015.
Este refuzul de a se supune recoltarii celei de a doua probe de sange suficient pentru retinerea infractiunii prevazute de art. 337 din Codul penal? Aflam in randurile de mai jos.
Prin Sentinta penala nr. 172 din 28.06.2019 pronuntata de Judecatoria T.M., in temeiul art.337 C.pen. a fost condamnat inculpatul A.A. la pedeapsa de 1 (un) an si 6 (sase) luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii privind refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice.
In temeiul art. 91 C.pen. s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, pe un termen de supraveghere stabilit in conditiile art. 92 C.pen., de 2 ani, calculat de la data ramanerii definitive a hotararii, cu impunerea masurilor prevazute de art. 93 alin. (1) C.pen., a obligatiei prevazute de art. 93 alin. (2) lit. b) C.pen. si a obligatiei de a presta o munca neremunerata in folosul comunitatii, in cadrul unei institutii ce va fi individualizata de Serviciul de Probatiune Teleorman, pe o perioada de 70 de
zile lucratoare.
S-a facut aplicarea art. 583 C.pr.pen. raportat la art. 96 C.pen.
In temeiul art. 274 alin. (1) C.pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, in cuantum de 500 lei (100 lei in cursul urmaririi penale si 400 lei in fata instantei).
Instanta de fond a retinut ca, prin rechizitoriul nr. X, al Parchetului de pe langa Judecatoria T.M., a fost trimis in judecata, in stare de libertate, inculpatul A.A. pentru savarsirea infractiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, fapta prevazuta si pedepsita de art. 337 C.pen.
Prin incheierea din 22.01.2018, judecatorul de camera preliminara, in temeiul dispozitiilor art. 346 alin. (2) C.pen., a constatat legalitatea sesizarii instantei, cu rechizitoriul nr. X, al Parchetului de pe langa Judecatoria T.M., a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala.
Analizand materialul probator administrat, instanta de fond a retinut ca, in seara de 17.03.2018, inculpatul A.A. a consumat bauturi alcoolice, la domiciliul sau.
In jurul orei 00,00, desi consumase bauturi alcoolice, inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului marca Peugeot 406, cu nr. de inmatriculare Y, pe care l-a condus pe raza mun. T.M., jud. T., iar pe strada Z a fost oprit pentru control de catre organele de politie, aflate in exercitarea atributiilor de serviciu.
Inculpatul a refuzat testarea cu aparatul etilotest, asa cum a rezultat din declaratia data de inculpat, in calitate de martor, la data de 8.03.2018, invocand ca sufera de astm bronsic, coroborata cu cererea de analiza si declaratiile martorilor B.B. si C.C. pe care acestia au precizat, in fata instantei, ca si le mentin.
Ca urmare, a fost condus la Spitalul Municipal T.M., unde i-a fost recoltata o singura proba biologica de sange, in vederea determinarii alcoolemiei, inculpatul refuzand recoltarea celei de-a doua probe.
Din adresa nr. A12-71/431/2018 din 22.03.2018, intocmita de S.M.L. T. a rezultat ca sangele recoltat de la inculpatul A.A. continea: proba I - 1.70 g %o alcool pur in sange.
A mai aratat prima instanta ca faptul ca inculpatul a refuzat recoltarea celei de a doua probe de sange rezulta din procesul verbal de depistare, semnat de acesta, in calitate de martor, in cursul urmaririi penale, din procesul verbal de recoltare mostre biologice, semnat de inculpat, si declaratiile martorilor B.B. si C.C.
Instanta de fond a constatat ca, in drept, fapta inculpatului A.A., constand in aceea ca, in noaptea de 17/18.03.2018, in jurul orei 00,30, a condus un autoturism, pe drumurile publice, si, fiind sub influenta bauturilor alcoolice, a refuzat recoltarea probelor biologice de sange, pentru stabilirea alcoolemiei, intruneste elementele constitutive ale infractiunii privind refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice, fapta prevazuta si pedepsita de art. 337 alin.1 C.pen.
Instanta se fond a retinut ca, potrivit art. 337 alin. (1) C.pen., „Refuzul ori sustragerea conducatorului unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere ori a instructorului auto, aflat in procesul de instruire, sau a examinatorului autoritatii competente, aflat in timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, de a se supune prelevarii de mostre biologice necesare in vederea stabilirii alcoolemiei… se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani.”
Sub aspect obiectiv, infractiunea analizata presupune, ca element material, o actiune de sustragere ori de refuzare a subiectului activ de a se supune prelevarii de mostre biologice necesare in vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezentei unor substante psihoactive.
Potrivit art. 10 alin. (1) din Ordinul ministrului sanatatii nr. 1512/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice privind recoltarea, depozitarea si transportul mostrelor biologice in vederea probatiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezentei in organism a substantelor psihoactive in cazul persoanelor implicate in evenimente sau imprejurari in legatura cu traficul rutier, astfel cum a fost modificat prin Ordinul ministrului sanatatii nr. 277/2015, in vigoare incepand cu data de 18.03.2015 (data faptei fiind 17/18.03.2018) „pentru determinarea alcoolemiei se recolteaza doua mostre de sange la interval de o ora una fata de cealalta, fiecare mostra fiind reprezentata de o cantitate de 10 ml”.
Conform art. 102 din acelasi Ordin, „in cazul in care nu au fost recoltate doua mostre de sange, la un interval de o ora una fata de cealalta, nu se va putea efectua estimarea retroactiva a alcoolemiei ”.
Potrivit art. 7 alin. (1) lit. a) din acelasi ordin, „Mostrele biologice ce pot fi recoltate de la persoanele implicate in evenimente sau imprejurari in legatura cu traficul rutier, in vederea determinarii alcoolemiei sau a prezentei in organism a substantelor psihoactive, sunt reprezentate prin: sange, pentru determinarea alcoolemiei […].”
Prima instanta a mai retinut ca acelasi Ordin, in forma in vigoare la data faptei, de altfel, si forma actuala, nu mai prevede nicio situatie de exceptie in care recoltarea celei de-a doua mostre de sange sa nu mai aiba loc si, implicit, in care determinarea alcoolemiei sa poata fi efectuata numai in temeiul unei singure astfel de mostre, cum acelasi act normativ prevedea anterior modificarilor ce i-au fost aduse prin Ordinul ministrului sanatatii nr. 1192/2014.
Anterior modificarilor mentionate, art. 12 din Ordin prevedea ca ”(1) In cazul in care nu au fost recoltate doua probe de sange, la un interval de o ora una fata de cealalta, nu se va putea efectua estimarea retroactiva a alcoolemiei. (2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) situatiile medicale grave in care, prin recoltarea celei de-a doua probe de sange, s-ar pune in pericol iminent viata persoanei respective.”
Acelasi Ordin nu mai prevede nicio situatie in care determinarea alcoolemiei sa poata fi efectuata in temeiul probelor de urina, cum prevedea Ordinul ministrului sanatatii nr.376/10.04.2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind prelevarea probelor biologice in vederea stabilirii intoxicatiei etilice si a starii de influenta a produselor ori substantelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora asupra comportamentului conducatorilor de autovehicule si tramvaie, abrogat prin Ordinul ministrului sanatatii nr. 1512/2013, cu trimitere la art. 7 alin. (1) si (2) din acesta („in situatiile medicale speciale, in care nu putea fi efectuata cea de-a doua prelevare”).
Ordinul nr. 376/10.04.2006 prevedea prin articolul sau 8 ca „in cazul refuzului de prelevare a celei de-a doua probe, de regula, nu se efectueaza calculul retroactiv al alcoolemiei”.
Redarea modificarilor normelor in materie a fost considerata necesara pentru a sublinia evolutia reglementarii, pana la caracterul obligatoriu actual al recoltarii celei de-a doua mostre de sange, totodata, necesara in vederea stabilirii alcoolemiei si element in masura a oferi caracter cert concluziilor expertizei medico-legale efectuate pentru estimarea retroactiva a alcoolemiei.
Referitor la consecintele refuzului persoanei implicate in evenimente sau imprejurari in legatura cu traficul rutier de a accepta recoltarea mostrelor biologice, instanta a constatat, in acord cu art. 17 alin. (2) din Ordinul ministrului sanatatii nr. 1512/2013, ca acesta se pedepseste conform legii.
In acelasi sens, instanta de fond a retinut ca obiectul juridic special al infractiunii de refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice, prevazute de art. 337 C.pen., este dat de relatiile sociale privind infaptuirea actului de justitie prin impiedicarea organelor judiciare de a stabili existenta sau nu a infractiunii de conducere a unui vehicul de catre o persoana aflata sub influenta alcoolului sau a altor substante, ceea ce face ca incriminarea sa fie speciala in raport de cea de la art. 336 C.pen.
Scopul acestei incriminari este tocmai acela de a sanctiona orice refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, rolul acestei infractiuni fiind tocmai acela de a asigura probarea infractiunii prevazute de art. 336 C.pen., sens in care este necesara prelevarea a doua mostre biologice de sange.
In acelasi timp, infractiunea prevazuta de art. 337 C.pen. are o consumare instantanee care se produce la momentul refuzului de recoltare sau al sustragerii de la aceasta, independent de probarea infractiunii de conducerea unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante, prevazute de art. 336 C.pen.
Totodata, infractiunea ultim mentionata se epuizeaza in momentul in care conducatorul vehiculului este depistat sub influenta alcoolului, dar sub rezerva probarii imbibatiei alcoolice de peste 0,80 g‰ alcool pur in sange, aspect care este insa ulterior si conditionat de probele administrate in cauza.
S-a mai aratat ca, daca valoarea alcoolemiei la prima mostra este egala sau inferioara limitei de 0,80 g‰ alcool pur in sange, ar insemna sa nu se poata retine infractiunea prevazuta de art. 336 C.pen., fapta nefiind tipica sub aspect obiectiv, dar nici cea prevazuta de art. 337 C.pen., de vreme ce se considera ca aplicabilitatea acestui din urma text legal ar trebui limitata la situatiile in care persoana implicata in evenimente sau imprejurari in legatura cu traficul rutier refuza prezentarea la sediul unitatii de asistenta medicala autorizata ori al institutiei medico-legale, in vederea recoltarii mostrelor biologice sau, aflata la sediul unitatii de asistenta medicala autorizata sau al institutiei medico-legale, refuza sa accepte recoltarea ambelor mostre biologice, inainte de desigilarea trusei standard.
Sub aspect subiectiv, instanta de fond a constatat ca fapta inculpatului A.A. de a refuza recoltarea celei de-a doua probe de sange, necesare in vederea stabilirii alcoolemiei, a fost savarsita cu intentie directa, in acceptiunea dispozitiilor art. 16 alin. (3) lit. a) C.pen.
Potrivit art. 17 alin. (3) si (4) din Ordinul ministrului sanatatii nr. 1512/2013 „confirmarea refuzului persoanei implicate in evenimente sau imprejurari in legatura cu traficul rutier de a accepta deplasarea la sediul unitatii de asistenta medicala autorizate sau al institutiei medico-legale, in vederea recoltarii mostrelor biologice, se face de catre politistul rutier, prin intocmirea procesului-verbal de constatare a infractiunii . Dispozitiile se aplica in mod corespunzator in situatia in care persoana in cauza, aflata la sediul unitatii de asistenta medicala autorizata sau al institutiei medico-legale, refuza sa accepte recoltarea mostrelor biologice, inainte de desigilarea trusei standard”.
A mai aratat instanta ca, in cauza, dispozitiile legale precitate au fost respectate.
A mai constatat instanta de fond ca nu exista niciun caz din cele prevazute de art. 16 C.pr.pen., care sa constituie impedimente la exercitarea actiunii penale.
Prin urmare, avand in vedere ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 396 alin. (2) C.pr.pen., in sensul ca fapta deduse judecatii exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat, cu forma de vinovatie prevazuta de lege, s-a dispus condamnarea acestuia.
La stabilirea pedepsei, a duratei si a cuantumului acesteia, instanta de fond a avut in vedere criteriile generale de individualizare, prevazute de art. 74 C.pen., respectiv imprejurarile si modul de comitere a infractiunii [care a implicat refuzul de a se sustrage recoltarii de probe biologice, in scopul de a se sustrage de la urmarirea penala pentru infractiunea prevazuta de art. 336 alin. (1) C.pen.], dar si conduita procesuala, caracterizata pentru nerecunoasterea faptei savarsite.
Pentru aceste motive, in temeiul art. 337 C.pen., instanta de fond l-a condamnat pe inculpatul A.A., la pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii privind refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice.
Totodata, Judecatoria T.M. a constatat indeplinite conditiile prevazute de art. 91 C.pen. pentru a se dispune suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei, aratand ca pedeapsa stabilita este inferioara limitei prevazute de lege, inculpatul nu are antecedente penale, nu s-a sustras de la urmarirea penala ori judecata, astfel incat instanta si-a format convingerea ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea de catre acesta a pedepsei aplicate.
Impotriva acestei hotarari a formulat apel inculpatul A.A., cauza fiind inregistrata la Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a II-a Penala la data de 08.08.2019.
Apelantul inculpat A.A. a criticat hotararea instantei de fond sub aspectul gresitei condamnari pentru savarsirea infractiunii de refuz sau sustragere de la recoltare probe biologice, cu suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, in conditiile in care a recunoscut ca a consumat alcool si si-a insusit calculul rezultat din prima proba de sange si a renuntat la posibilitatea administrarii probei cu expertiza medico-legala de interpretare retroactiva a alcoolemiei, prin refuzul recoltarii celei de-a doua probe.
A considerat ca fapta de refuz la recoltarea celei de-a doua probe de sange nu intruneste conditiile de tipicitate obiectiva, deoarece s-a supus recoltarii mostrelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei, iar refuzul trebuie sa fie total si nu doar partial.
Apelantul inculpat a solicitat achitarea in temeiul art. 17 alin. (2) C.pr.pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I si lit. c) C.pr.pen. pentru savarsirea infractiunii de refuz de recoltare probe biologice, intrucat fapta nu este prevazuta de legea penala si nu exista probe ca ar fi savarsit infractiunea.
In subsidiar, apelantul inculpat a solicitat ca, daca se va aprecia ca exista infractiunea pentru care a fost condamnat, avand in vedere circumstantele in care a fost comisa, dar si circumstantele personale, sa se stabileasca o pedeapsa orientata catre minimul prevazut de legea penala, cu aplicarea dispozitiilor art. 83 C.pen.
Curtea, analizand apelul declarat in cauza in raport de criticile formulate, dar si sub toate aspectele de fapt si de drept, conform art. 417 alin. (2) C.pr.pen., a constatat ca acesta este nefondat.
Astfel, cu prioritate asupra situatiei de fapt, Curtea a constatat ca aspectele retinute de prima instanta sunt confirmate de probele administrate in cursul urmaririi penale si al cercetarii judecatoresti, respectiv procesul-verbal de depistare, proces-verbal de recoltare mostre biologice, fisa de examen clinic, buletin de analiza toxicologica nr. A12-71/431, declaratiile martorilor, declaratiile inculpatului.
Aceste probe dovedesc faptul ca, dupa depistarea sa la volanul autoturismului marca Peugeot 406, la data de 17/18.03.2018, in jurul orei 00:30, pe Sos. Z din localitatea T.M., inculpatul a refuzat sa fie testat cu aparatul etilotest si, fiind condus la Spitalul Municipal T.M., a refuzat recoltarea celei de a doua probe de sange.
Refuzul de recoltare a celei de a doua probe de sange este consemnat, sub semnatura inculpatului, in cuprinsul procesului-verbal de recoltare mostre biologice, si este atestat si de declaratiile martorilor (asistent medical in cadrul Spitalului T.M. si agent de paza la acelasi spital), astfel incat sustinerile inculpatului A.A., din fata primei instante, referitoare la faptul ca nu ar fi existat un refuz explicit de recoltare a acestei probe nu sunt credibile.
In ceea ce priveste incadrarea in drept a faptei inculpatului, Curtea a considerat, in acord cu prima instanta, ca aceasta intruneste conditiile de tipicitate ale infractiunii de „refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice”, fapta prevazuta si pedepsita de art. 337 C.pen. cu inchisoarea de la 1 la 5 ani.
In sustinerea incadrarii juridice mentionate, separat de cele aratate in motivarea primei instante, insusita de completul de apel, Curtea a constatat ca varianta inculpatului, potrivit careia s-ar fi impus cercetarea acestuia pentru infractiunea prevazute de art. 336 alin. (1) C.pen., nu poate fi primita.
Potrivit art. 336 alin. (1) C.pen., conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligatia obtinerii permisului de conducere de catre o persoana care, la momentul prelevarii mostrelor biologice, are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange, se pedepseste cu inchisoarea de la unul la 5 ani sau cu amenda.
Prin decizia nr. 732/2014 a Curtii Constitutionale a fost admisa exceptia de neconstitutionalitate si s-a constatat ca sintagma ”la momentul prelevarii mostrelor biologice” din cuprinsul art. 336 alin. (1) C.pen. este neconstitutionala. Curtea a retinut ca sintagma mentionata lipseste de previzibilitate norma de incriminare, textul nefiind suficient de clar pentru a fi aplicat si ca stabilirea gradului de imbibatie alcoolica si, implicit, incadrarea in sfera ilicitului penal in functie de momentul prelevarii mostrelor biologice, constituie un criteriu aleatoriu, exterior conduitei faptuitorului, in vederea tragerii la raspundere penala.
Aceasta decizie a Curtii Constitutionale a fost cea care a determinat revenirea la sistemul recoltarii a doua probe de sange si al recalcularii alcoolemiei pe temeiul acestora dispusa prin Ordinul ministrului sanatatii nr. 277/2015, dupa cum a retinut si judecatoria.
Este evident, raportat la considerentele de deciziei Curtii Constitutionale, ca, pentru a putea retine infractiunea prevazute de art. 336 alin. (1) C.pen., este necesar sa se determine existenta unei imbibatii alcoolice de peste 0,80 g/l alcool pur in sange la momentul conducerii vehiculului pe drumurile publice, iar nu alcoolemia la momentul prelevarii probelor biologice, aceasta fiind singura care poate fi determinata in cazul inculpatului A.A..
Ca regula generala, existenta unei imbibatii alcoolice de peste 0,80 g/l alcool pur in sange la momentul conducerii poate fi determinata doar pe temeiul prelevarii a doua probe de sange.
Doar in cazuri exceptionale, neaplicabile in prezenta speta, cand recoltarea primei probe are loc la un moment foarte apropiat celui al conducerii vehiculului, cand exista declaratii clare referitoare la consumul bauturilor alcoolice si la cel de alimente, atat sub aspectul continutului, cat si al perioadei in care acestea au avut loc, cand rezultatul primei probe se coroboreaza ca rezultatul aparatului etilotest, s-ar putea ajunge la o determinare a alcoolemiei si in lipsa celei de a doua probe de sange.
In toate celelalte cazuri, este opinia Curtii ca prelevarea a doua probe este necesara pentru determinarea alcoolemiei, dupa cum prevede si textul Ordinul ministrului sanatatii nr.277/2015, in vigoare incepand cu data de 18.03.2015, iar refuzul de a se supune recoltarii celei de a doua probe de sange, necesara pentru determinarea alcoolemiei, este suficient pentru retinerea infractiunii prevazute de art. 337 C.pen.
Conducerea vehiculelor pe drumurile publice este un domeniu specializat, ce presupune obtinerea de cunostinte practice si teoretice, inclusiv cu privire la legislatia in materie. In consecinta, atat timp cat obligatia de se supune recoltarii celei de a doua probe i-a fost adusa la cunostinta inculpatului, dupa cum rezulta din probele administrate, neaducerea la cunostinta acestuia a consecintelor nerespectarii acestei obligatii nu produce efecte cu privire la angajarea raspunderii penale.
Nu s-a retinut nici argumentul in sensul ca refuzul recoltarii celei de-a doua probe are o sanctiune proprie, aceea a pierderii de catre inculpat a dreptului de a solicita calculul retroactiv al alcoolemiei, cata vreme o astfel de proba nu se administreaza exclusiv la cererea inculpatului, ci se poate dispune si din oficiu, de catre organele judiciare. In plus, dupa cum s-a aratat si de Judecatoria T.M., exista situatii in care in lipsa calculului retroactiv nu poate sa fie stabilita valoarea alcoolemiei la momentul conducerii autovehiculului.
Nu a putut fi retinut nici argumentul rezultat din interpretarea gramaticala a textului articolului 337 C.pen., in sensul ca, atata vreme cat legiuitorul a utilizat pluralul, pentru existenta infractiunii este necesar refuzul recoltarii ambelor ”probe”. Un astfel de rationament contravine normelor traditionale de interpretare a actelor normative, potrivit carora pluralul presupune si singularul.
Nu in ultimul rand, a accepta o alta solutie ar insemna a da posibilitatea unor persoane sa evite tragerea la raspunde penala prin jonglarea nepermisa cu textele ce sanctioneaza cele doua infractiuni - art. 336 si art. 337 C.pen. si sa se faca imposibila stabilirea raspunderii penale in cazuri cum sunt cele evocate de prima instanta, legate de o prima proba cu un nivel al alcoolemiei in jurul limitei legale.
In consecinta, solicitarea inculpatului de pronuntare a unei solutii de achitare in temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I si lit. c) C.pr.pen. nu a fost primita.
In ceea ce priveste solicitarea subsidiara a inculpatului de reindividualizare a pedepsei aplicate, Curtea a constatat nefondate criticile formulate de inculpat.
Fata de aceste considerente, in temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) C.pr.pen., Curtea a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul A.A. cu privire la sentinta penala nr. 172/28.06.2019 pronuntata de Judecatoria T.M..