Traficul de influenta este una dintre cele mai raspandite forme de coruptie, prin care o persoana cere sau primeste bani ori alte avantaje pretinzand ca are relatii cu un functionar public si ca il poate convinge sa actioneze intr-un anumit fel. Legea sanctioneaza fapta chiar din momentul pretinderii sau acceptarii promisiunii, fara a fi nevoie ca influenta sa fie reala sau ca banii sa fie efectiv incasati.
Potrivit
art. 291 din Codul Penal, traficul de influenta:
"(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, savarsita de catre o persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar public si care promite ca il va determina pe acesta sa indeplineasca, sa nu indeplineasca, sa urgenteze ori sa intarzie indeplinirea unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau sa indeplineasca un act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscarii, iar cand acestea nu se mai gasesc, se dispune confiscarea prin echivalent."
Pe scurt, traficul de influenta apare atunci cand cineva
cere sau primeste bani ori alte beneficii (foloase), in schimbul promisiunii ca va convinge un functionar public (cum ar fi un primar, politist, judecator, angajat al unei institutii publice) sa faca sau sa nu faca ceva legat de atributiile sale de serviciu.
Aceasta persoana
nu trebuie neaparat sa aiba, in realitate, influenta. Este suficient sa spuna ca are influenta sau sa lase impresia ca are. Daca ia bani in acest scop, comite infractiunea de trafic de influenta. Traficul de influenta este o fapta grava pentru ca submineaza increderea in autoritatile publice si in functionarea corecta a institutiilor statului. Persoanele care se folosesc de relatii sau pretind ca pot influenta deciziile unor functionari contribuie la coruptie si afecteaza justitia, administratia publica si echitatea sociala.
Infractiunea de trafic de influenta se pedepseste cu inchisoare, conform legii, iar limitele pedepsei variaza in functie de calitatea functionarului asupra caruia se intervine sau de statutul persoanei care comite fapta, astfel:
- de la 2 la 7 ani de inchisoare in cazul in care traficul de influenta se produce asupra unui functionar public;
- limitele pedepsei sunt reduse cu o treime daca influenta se exercita asupra unui angajat al unei alte persoane juridice;
- limitele pedepsei sunt majorate cu o treime atunci cand traficul de influenta este comis de o persoana care:
- exercita o functie de demnitate publica;
- este judecator sau procuror;
- este organ de cercetare penala sau are atributii de constatare ori sanctionare a contraventiilor;
- este membru al unei instante de arbitraj.
Va recomandam
Literatura romana. Rezumatele textelor studiate in clasele V-VIII
Peste 100 de rezumate din programa scolara V-VIII, elaborate de profesori de limba romana, asigura acum pregatirea perfecta a copilului dvs.! Va prezentam acum lucrarea Literatura romana. Rezumatele textelor studiate in clasele V-VIII - material auxiliar in pregatirea copiilor la limba romana. Fie pentru orele de clasa, teme sau...
De asemenea, banii sau bunurile primite se confisca. Daca acestea nu mai pot fi gasite, in cazul in care au fost cheltuite, vandute sau altele, instanta va confisca echivalentul lor in bani.
O fapta de trafic de influenta se recunoaste atunci cand o persoana pretinde sau primeste bani sau alte bunuri, sau accepta promisiuni in acest sens, lasand sa se creada ca are influenta asupra unui functionar public pentru a-l determina sa faca sau sa nu faca un act din sfera sa de atributii. Practic, cineva promite ca, datorita influentei sale, va determina un functionar public sa actioneze intr-un anumit fel.
Pentru a recunoaste o astfel de fapta, fii atent la urmatoarele aspecte:
- Pretinderea sau primirea de foloase: o persoana solicita sau primeste bani, cadouri, promisiuni sau alte avantaje.
- Influenta asupra unui functionar: se insinueaza sau se pretinde ca are influenta asupra unei persoane care lucreaza in functii publice
- Determinarea unei actiuni a functionarului: se urmareste ca, datorita acestei "influente", functionarul sa faca sau sa nu faca un anumit lucru, indiferent ca este vorba de o actiune in atributiile sale sau una contrara lor.
Adesea, influenta este prezentata ca fiind rezultatul unei relatii de rudenie, prietenie sau subordonare fata de functionarul vizat.
Un aspect esential al acestei infractiuni este faptul ca nu este necesar ca persoana sa aiba, in mod real, influenta asupra functionarului public. Este suficient ca ea sa pretinda ca are aceasta influenta sau sa lase impresia ca are – fapta este considerata infractiune din momentul in care se solicita ori se primesc foloase in schimbul unei astfel de promisiuni.
Aceasta forma de coruptie exploateaza relatiile personale sau profesionale pe care o persoana sustine ca le are cu un functionar public si urmareste obtinerea unui avantaj prin mijloace nelegale, subminand astfel integritatea administratiei publice.
Ce se intelege prin functionar public
Potrivit
art. 175 alin. (1) din Codul penal, o persoana este considerata functionar public in sensul legii penale daca, in mod permanent sau temporar, cu sau fara remuneratie, indeplineste una dintre urmatoarele conditii:
- exercita atributii si responsabilitati stabilite prin lege, in scopul realizarii competentelor puterii legislative, executive sau judecatoresti.
- detine o functie de demnitate publica sau orice alt tip de functie publica.
- indeplineste atributii intr-o regie autonoma, un operator economic sau o persoana juridica de stat (cu capital integral sau majoritar de stat), atributii legate de obiectul de activitate al acesteia.
Totodata, este considerat functionar public si acea persoana care indeplineste un serviciu de interes public, desemnata de autoritatile publice si supusa controlului sau supravegherii acestora.
Printre persoanele care se incadreaza clar in aceasta definitie se numara:
- senatorii si deputatii,
- presedintele Romaniei,
- membrii Guvernului,
- judecatorii si procurorii.
Totusi, nu sunt considerati functionari publici in sensul legii penale angajatii din aparatul Senatului, al Camerei Deputatilor, al Guvernului si al ministerelor, precum si cei din cadrul instantelor si parchetelor care au atributii care nu sunt legate de prerogativele specifice puterii in stat, cum ar fi:
- conducatorii auto,
- ingrijitorii,
- muncitorii,
- paznicii.
Mai jos puteti regasi cateva exemple de trafic de influeta.
- "Am cunostinte la primarie, pot rezolva problema cu actele tale." - aici se pretinde ca persoana are influenta asupra functionarilor responsabili cu actele si va poate rezolva problema mai repede. Chiar daca nu cunoaste functionarul sau nu are nicio influenta reala asupra lui, fapta este tot trafic de influenta.
- "Daca imi dai o suma de bani, pot face sa se urgenteze lucrarea asta." - aici se ofera o suma de bani in schimbul unei actiuni urgente, bazata pe presupusa influenta asupra unui functionar. Chiar daca actiunea finala nu se mai produce, simplul fapt ca s-au cerut sau primit bani in acest scop este infractiune.
- "Daca ma ajuti cu aceasta problema, te ajut si eu cu cealalta situatie." - aici se face o intelegere bazata pe reciprocitate, unde se presupune ca se poate folosi influenta pentru a obtine anumite favoruri.
In dreptul penal, prescriptia raspunderii penale inseamna ca,
dupa trecerea unei anumite perioade de timp de la comiterea unei infractiuni, persoana vinovata nu mai poate fi trasa la raspundere. Termenele sunt prevazute in art. 154 Cod penal si variaza in functie de gravitatea faptei.
Pentru infractiunea de trafic de influenta (art. 291 Cod penal), ca si pentru luare sau dare de mita, s-a discutat indelung de la ce moment incepe sa curga termenul de prescriptie: de la solicitarea banilor sau de la primirea lor efectiva.
Prin
Decizia ICCJ nr. 1/2025, Inalta Curte a stabilit clar ca termenul de prescriptie curge din momentul pretinderii sau acceptarii promisiunii, nu din momentul in care se primesc efectiv banii sau foloasele.
Aceasta interpretare se bazeaza pe doua idei din Codul penal:
- art. 154 alin. (2) – termenul curge „de la data savarsirii infractiunii”;
- art. 174 – o infractiune se considera savarsita prin oricare dintre faptele prevazute de lege ca infractiune consumata.
In cazul traficului de influenta, infractiunea este considerata consumata chiar din momentul pretinderii sau acceptarii promisiunii, fara sa fie nevoie ca influenta sa fie exercitata sau banii sa fie primiti efectiv.
Ce inseamna practic
Daca cineva solicita bani „pentru a interveni pe langa un functionar”, infractiunea este deja comisa, chiar daca banii vor fi primiti peste cativa ani. Termenul de prescriptie va curge din ziua solicitarii, ceea ce inseamna ca fapta se poate prescrie mai repede decat s-ar fi crezut inainte.
Criticii deciziei au atras atentia ca aceasta ar putea facilita strategii prin care faptele sa fie acoperite de prescriptie. Pe de alta parte, ICCJ a considerat ca legea ocroteste prestigiul institutiilor si integritatea functionarilor inca din momentul pretinderii, iar prejudiciul social se produce imediat.
Diferenta dintre luarea de mita si traficul de influenta este subtila, dar esentiala din punct de vedere juridic. Ambele infractiuni sunt legate de coruptie, insa ele presupun acte diferite in ceea ce priveste modul in care se realizeaza schimbul de foloase.
Luarea de mita presupune ca un functionar public sau o persoana aflata intr-o functie publica sa accepte bani sau alte bunuri pentru a lua o decizie sau a indeplini o atributie de serviciu intr-un anumit fel, in favoarea celui care a oferit mita. Practic, mita este data direct persoanei care trebuie sa indeplineasca actul administrativ sau decizia solicitata.
Pe de alta parte, traficul de influenta implica o situatie in care o persoana primeste bani sau foloase pentru a convinge un functionar public sa ia o decizie sau sa indeplineasca o atributie intr-un anumit fel. Diferenta majora este ca in traficul de influenta, banii nu sunt dati direct functionarului care trebuie sa actioneze. In acest caz, persoana care primeste banii sau foloasele nu are neaparat atributii directe in procesul decizional, ci doar influenteaza decizia altcuiva.
Astfel, in timp ce mita presupune o tranzactie directa intre cel care da si cel care primeste favoruri pentru indeplinirea unei atributii, traficul de influenta se bazeaza pe promisiunea unei persoane de a interveni asupra unui functionar, fara a fi neaparat implicata direct in decizia finala. Banii sau foloasele sunt date pentru a influenta actiunea unui alt functionar public, nu pentru a o executa direct.
Aceasta distinctie este importanta din punct de vedere juridic, pentru ca pune accentul pe modul indirect in care se produce influenta asupra autoritatilor publice in cazul traficului de influenta, spre deosebire de mita, unde schimbul este clar si direct intre oferitor si persoana care ia decizia.
1. Cine poate sesiza instanta atunci cand exista suspiciuni de trafic de influenta?
In general, aceasta infractiune poate fi dovedita cu orice tip de proba, in functie de cum a fost comisa. Cel mai frecvent, instanta foloseste flagrantul – atunci cand persoana este surprinsa in timp ce cere, primeste sau accepta bani sau alte foloase de la cineva care incearca sa o influenteze.
Pe langa flagrant, infractiunea poate fi dovedita si prin alte mijloace, cum ar fi:
- denunturi ale celor care au informatii despre fapta,
- martori directi sau indirecti care au fost martori la actul de trafic de influenta,
- documente care atesta faptele,
- inregistrari audio/video ale unor discutii sau intalniri,
- inregistrari ale convorbirilor telefonice.
Astfel, nu doar flagrantul poate dovedi comiterea infractiunii, ci si alte dovezi care pot fi aduse in fata instantei.
2. Care sunt consecintele legale ale comiterii traficului de influenta?
Persoanele gasite vinovate de trafic de influenta risca inchisoare intre 2 si 7 ani, in fucntie de cine a savarsit fapta. De asemenea, acestea pot pierde dreptul de a ocupa functii publice si pot suferi daune majore asupra reputatiei si carierei lor. In plus, bunurile obtinute prin traficul de influenta pot fi confiscate de autoritati.
3. Se poate aplica denuntul pentru reducerea pedepsei?
Da. Persoana care denunta fapta inainte ca organul de urmarire penala sa fie sesizat beneficiaza de reducerea limitelor de pedeapsa la jumatate (art. 290 alin. 3 aplicabil si la art. 291 Cod penal).
Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Cadrul Legal: Art. 291 Cod Penal 
E-JURIDIC.RO
