In functie de tipul de personal care este detasat in cadrul unei institutii publice, respectiv personal contractual sau functionar public, devin incidente prevederile Legii 53/2003 – Codul muncii, republicata sau, dupa caz, ale Legii 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
In ceea ce priveste personalul contractual acesta poate fi detasat in conformitate cu prevederile art. 46 din Codul muncii, republicat, care stabilesc ca detasarea poate fi dispusa pe o perioada de cel mult un an.
In mod exceptional, perioada detasarii poate fi prelungita pentru motive obiective ce impun prezenta salariatului la angajatorul la care s-a dispus detasarea, cu acordul ambelor parti, din 6 in 6 luni.
Astfel, conform prevederilor alin. (1) al art. 46 din Codul muncii, angajatorul poate dispune, fara a fi necesar acordul salariatului, detasarea acestuia pe o perioada de cel mult un an, urmand ca eventualele prelungiri ale detasarii sa poata fi realizate, in conditiile alin. (2) al aceluiasi articol, respectiv din 6 in 6 luni numai cu acordul ambelor parti.
Salariatul poate refuza detasarea dispusa de angajatorul sau numai in mod exceptional si pentru motive personale temeinice (art. 46 alin. (3) din Codul muncii).
In ceea ce priveste detasarea functionarului public, aceasta se realizeaza in conditiile stabilite de Legea 188/1999 si anume, in cadrul art. 89 si urm.
Conform acestor prevederi legale detasarea in interesul autoritatii sau institutiei publice in care urmeaza sa isi desfasoare activitatea functionarul public poate fi realizata pentru o perioada de cel mult 6 luni. In cursul unui an calendaristic un functionar public poate fi detasat mai mult de 6 luni numai cu acordul sau scris.
Asadar, in aceasta situatie legea stabileste doar durata initiala a detasarii, care poate fi realizata fara acordul functionarului public, respectiv 6 luni, pentru ca apoi sa lase la latitudinea partilor, in functie de interesul autoritatii sau institutiei publice in care urmeaza sa fie detasat functionarul public perioada pentru care se prelungeste detasarea respectiva.
Functionarul public poate refuza detasarea daca se afla in una dintre urmatoarele situatii:
a) graviditate;
b) isi creste singur copilul minor;
c) starea sanatatii, dovedita cu certificat medical, face contraindicata detasarea;
d) detasarea se face intr-o localitate in care nu i se asigura conditii corespunzatoare de cazare;
e) este singurul intretinator de familie;
f) motive familiale temeinice justifica refuzul de a da curs detasarii.
In concluzie, nici Codul muncii si nici Legea 188/1999 nu limiteaza la o anumita durata detasarea, insa in ambele situatii este reglementata expres durata detasarii pentru care un salariat (personal contractual sau functionar public) poate fi detasat, fara acordul prealabil al acestuia, de angajator, in cadrul altei institutii publice.