Un angajat si-a dat firma la care a lucrat in judecata si a obtinut decizia asteptata. Judecatorul i-a dat dreptate: Munca peste program si cea din weekend trebuie remunerata, daca nu se compenseaza cu timp liber platit.
Prin cererea inregistrata sub nr. …., reclamantul … a solicitat instantei obligarea paratei SC …… SRL la plata aferenta orelor suplimentare neplatite, pentru perioada 20.06.2013 - 23.11.2015 in cuantum de 28.900 lei.
Motivandu-si in fapt actiunea, reclamantul arata ca in fapt, a fost angajat al societatii parate, cu norma intreaga, in perioada 20.06.2013-23.11.2015, avand functia de Director filiala, din 20.06.2013 pana in 28.02.2015 si agent comercial, din 01.03.2015 pana in 23.11.2015 desfasurandu-si activitatea conform CIM si ale actele aditionale ulterioare.
Precizeaza ca in CIM nr. 3656/20.06.2013, art. H, pct. 1, durata unei norme intregi era de 8 ore/zi, respectiv 40 ore/saptamana. insa, in realitate, programul sau de lucru era total diferit trebuind ca, in mod constant, sa ramana peste programul de lucru astfel ca orele de munca efectuate zilnic depaseau permanent norma de lucru.
Mentioneaza ca programul filialei ….. Vaslui era de luni pana vineri, intre orele 08 – 18,30 iar sambata intre 09 - 14 suprafata magazinului fiind de 850 mp. si pentru functionarea filialei schema de personal era gandita cu un director de filiala, 3 posturi de lucratori comerciali, 2 posturi de agent comercial si un post de referent tehnic insa in realitate schema de personal a diferit in perioada iulie 2013 – noiembrie 2015.
Sustine ca nu era asigurata paza umana de catre o firma de specialitate (in conformitate cu prevederile legale), suprafata de magazin ce trebuia acoperita (intretinere si paza) de personalul angajat era foarte mare si s-a mai solicitat in mod indirect, prin intermediul DER6, ca tot personalul sa asigure functionarea magazinului (intretinere si paza interioara) conform orarului de functionare dar, la fel, fara a se preciza modalitatea de compensare a orelor efectuate suplimentar, prin recuperare sau plata contravalorii acestora.
Mai arata ca in perioada in care a fost angajat, au fost doar 3 momente in care conducerea a solicitat verbal, in mod expres, lucrul peste program pentru AM si DF (inclusiv Sambata), mai exact in lunile august din 2013 si 2014 respectiv, septembrie 2015 si aceasta solicitare a fost motivata de faptul ca, in perioadele mentionate, cei plecati la munca in strainatate revin in tara pentru concedii si ca exista posibilitatea ca acestia sa faca achizitii si a vizat si pe cei angajati ca LC si IVM.
Mai adauga faptul ca cei din conducere nu au precizat niciodata modalitatea de recuperare a acestor ore si, nici nu a compensat (in bani sau zile libere) orele efectuate in plus. Doar pentru orele lucrate sambata (in afara perioadelor mentionate mai sus) a fost emisa promisiunea de a se plati doar comisioanele de vanzare „pe user la facturare", nicidecum plata orelor efectuate suplimentar, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
Mai sustine ca au fost nenumarate zile de sambata in care vanzarile au fost de 0 (zero) lei precum si zile in care, desi s-au realizat vanzari, comisioanele rezultate au fost sub nivelul tarifului orar.
Arata ca inca de la inceput (august 2013) a adus la cunostinta directorului euro regional ca atat el cat si cei din subordinea sa, sunt nemultumiti de programul de lucru impus si ca solicita fie plata orelor suplimentare, fie recuperarea acestora iar seful ierarhic i-a comunicat ca „acesta este programul in R….. si ca trebuie sa se adapteze acestui regim." dar a mai spus ca se va incerca acordarea de libere doar in exclusiv in perioada de activitate considerata ca fiind „extra-sezon", mai exact ianuarie februarie insa acest lucru nu s-a intamplat niciodata datorita structurii de personal sub-dimensionata.
Reclamantul prezinta situatia existenta in sucursala aratand ca si alti colegi erau nemultumiti de programul de lucru, unul dintre ei, „mai vocal”, fiind concediat datorita faptului ca a cerut respectarea dispozitiilor legale.
Invedereaza ca, urmare a programului de lucru supra-incarcat, a avut probleme medicale, pentru al caror tratament a necesitat internarea in spital, in repetate randuri, iar dupa ce-a de-a doua internare l-a informat din nou pe directorul euro regional, despre faptul ca din acel moment (mai 2015) va efectua doar programul de lucru asa cum era prevazut in contractul individual de munca iar cu aceasta ocazie i s-a comunicat ca se va discuta cu DVOR pentru a vedea daca ii poate obtine reducerea temporara a programului de lucru.
Subliniaza faptul ca nu a avut asigurat repausul saptamanal legal de doua zile consecutive deoarece programul magazinului era de luni pana vineri, intre orele 08 – 18,30 iar sambata intre 09 – 14 si in aceste conditii, atat el cat si ceilalti colegi au fost nevoiti sa lucreze sub presiunea conducerii (exercitata mai mult sau mai putin direct), fara a fi platiti sau a li se asigura posibilitatea recuperarii acestor ore lucrate suplimentar.
Mai arata ca datorita problemelor de sanatate, care au revenit in forma agravata, in 12 octombrie 2015 a fost nevoit sa se interneze in spital, pentru a 3-a oara iar dupa externare si concediul medical, a solicitat efectuarea concediului de odihna dupa care, a decis sa-si inainteze demisia solicitand, totodata, efectuarea lichidarii la zi (avand in vedere si orele suplimentare efectuate in perioada cat a fost angajat).
Arata ca lichidarea a fost efectuata, primind doar drepturile salariale aferentei ultimei luni insa, fara a primi si contravaloarea orelor suplimentare si ca urmare a acestui fapt in data de 22.01.2016 s-a adresat conducerii societatii, cu o cerere in vederea recalcularii drepturilor salariale, cu luarea in considerare si a orelor suplimentare efectuate la societate.
Tot atunci, a mai solicitat punerea la dispozitie a fiselor de pontaj colectiv.
Invedereaza ca prin adresa nr. 130/28.01.2016, societatea i-a comunicat faptul ca in opinia sa, solicitarea nu este justificata intrucat nu i s-a solicitat lucrul peste programul legal de 8 ore si intrucat activitatea prestata, fiind „lejera", el a fost cel care a ales lucrul peste program iar in ce priveste solicitarea vizand eliberarea de copii ale fiselor de pontaj colectiv aceasta a fost ignorata.
Referitor la afirmatia angajatorului legat de faptul ca nu i s-a impus lucrul peste program, invedereaza ca este o afirmatie mincinoasa din moment ce DER a mentionat in referatul sau „verificand GPS am identificat stationari in locuri izolate (ex. padure, cf. fotografie GPS) de peste 1 ora. Ex. in data de 01.10.2015 aproximativ intre 16-17, in data de 02.10.2015 aproximativ intre ora 16 si 18,30. Ovidiu nu a dorit sa-mi spuna ce a facut in respectivele intervale orare." iar in urma solicitarii sale, i-a comunicat ca in data de 01.10.2015 in intervalul orar mentionat intentiona sa se deplaseze la un santier insa, pe drum, urmare a oboselii si stresului, a inceput sa ameteasca datorita fluctuatiei nivelului glicemiei si a decis sa stationeze pentru a evita vreun accident. Referitor la celalalt interval orar, din 02.10.2015, l-a informat ca fusese la un santier pentru a colecta un echipament specializat pentru montajul unui sistem de tevi si ca a mai discutat cu instalatorul si cu clientul sau.
Precizeaza ca angajatorul a permis tuturor AM si DF din cadrul societatii sa foloseasca si in interes personal autoturismele de serviciu, conditionat de plata unei cote de 20% din cheltuielile ocazionate de intretinerea autoturismului, de plata taxei de drum si a asigurarii RCA iar una dintre activitatile sale, ca DF era ca saptamanal sa efectueze analiza GPS a activitatii AM intervalul orar monitorizat fiind 08-18,30 iar mai mult, trebuia monitorizata si viata personala a acestora, verificand daca AM au „viata de noapte". Referitor la acest aspect, precizeaza ca pentru un AM de la Calarasi, unul din motivele de concediere a fost faptul ca avea „viata de noapte".
Sustine ca in perioada 07.08.2013 - 04.07.2015 a efectuat peste 1.290 ore suplimentare din care 1.045 ore efectuate in zilele de luni pana vineri si 245 ore efectuate in zilele de sambata, duminica si sarbatori legale (03 si 04.01.2015) acest calcul fiind realizat dupa un extras din „condica electronica de prezenta", o aplicatie instalata pe unul dintre calculatoarele aflate in imediata vecinatate a usii principale de acces iar in cadrul acestei aplicatii, fiecare angajat trebuia sa "dea click" atat la inceperea cat si la sfarsitul programului. La sfarsitul lunii, datele astfel colectate fiind transferate intr-o alta aplicatie -„pontaj electronic", accesibila doar directorului de filiala care trebuia sa le valideze si sa prezinte explicatii, in scris, pentru abaterile de la programul de 10:30 ore din zilele de luni pana vineri respectiv cel de 5 ore, de sambata.
Subliniaza faptul ca aceasta aplicatie nu permitea tiparirea, in filiala, a pontajului cu orele real lucrate si ca nu a avut acces la vreo fisa colectiva de prezenta, pentru a vedea numarul de ore declarate oficial in contabilitate sau la ITM.
Mai arata ca prin intermediul reprezentantilor sai, DER si DVOR, societatea a exercitat presiuni directe si indirecte, atat asupra sa cat si a celorlalti angajati ai filialei Vaslui, cu scopul clar de a ii determina sa lucreze peste programul legal de lucru de 8 ore/zi, fara a beneficia de drepturile dobandite prin munca efectuata si conferite atat de Contractul Individual de Munca cat si de
Codul Muncii.
Solicita admiterea actiunii asa cum a fost formulata.
In sustinerea actiunii, solicita administrarea probei cu inscrisuri (depunand in acest sens un set de inscrisuri referitoare la activitatea desfasurata), expertiza contabila, interogatoriu si martori.
In drept, invoca prevederile art. 112 si urmatoarele din Legea 53/2003, cu modificarile si actualizarile ulterioare art. 194, art. 250 si art. 297 din Codul de Procedura Civila.
Din intreg materialul probator existent la dosarul cauzei, instanta constata urmatoarea situatie de fapt si de drept:
Conform contractului individual de munca nr. ….. depus in copie la filele 12-15 din vol. I dosar, ……. a fost angajat pe perioada determinata, respectiv 25.06.2013-01.01.2014, ca director Sucursala in cadrul SC ……….. SRL.
Prin actul aditional nr. 2/01.01.2014 (in copie la fila 18 dosar, vol. I), partile convin sa modifice durata contractului de munca din determinata in nedeterminata, cu un salariu de baza brut in cuantum de 3700 lei.
Ulterior, prin actul aditional nr. 4/01.03.2015, incepand cu 01.03.2015, reclamantului i se modifica functia in agent de vanzari si salariul de baza lunar la 2500 lei.
Felul muncii reclamantului a mai fost modificat prin actul aditional nr. 5/01.09.2015 din agent de vanzari acesta devenind reprezentant tehnic, iar prin actul aditional nr. 6, incepand cu 01.09.2015, ……. revine la meseria de agent vanzari.
Raporturile juridice de munca cu societatea parata s-au derulat pana pe data de 23.11.2015, cand ….. a formulat cerere de demisie, fiind astfel emisa Decizia nr. 550/23.11.2015 de incetare a contractului individual de munca.
Nemultumit de faptul ca in perioada in care a prestat activitate 25.05.2013-23.11.2015 nu i-au fost calculate si acordate orele suplimentare, zilele de sambata si duminica si sarbatorile legale lucrate, reclamantul s-a adresat instantei de judecata cu o cerere privind obligarea paratei la plata acestora. Arata in cuprinsul cererii de chemare in judecata ca aceste ore se regasesc in extrasele din „condica electronica de prezenta”, o aplicatie instalata pe unul din calculatoarele aflate in vecinatatea usii principale de acces.
Din analiza Regulamentului intern, respectiv a art. 71.8, instanta constata ca programul punctului de lucru unde a prestat activitate reclamantul a fost stabilit astfel: de luni pana vineri in intervalul orar 08.00-18.30, iar sambata in intervalul orar 09.00-18.00.
Pentru a stabili corect situatia de fapt si de drept rezultata din actele depuse de ambele parti, respectiv foile colective de prezenta apartinand societatii si pontajele matrice intocmite lunar si depuse de reclamant, instanta, la termenul din 17.11.2016, a dispus efectuarea unei expertize contabile.
Prin Incheierea de sedinta din 07.09.2017, s-a dispus refacerea raportului de expertiza conform obiectivelor stabilite initial de instanta ,in cele doua variante mentionate mai sus.
S-a dispus refacerea expertizei si cu privire la includerea pauzei in programul de lucru si in a doua varianta fara includerea acesteia in programul de lucru.
Potrivit definitiei data la art. 159 alin. 1
Codul muncii, „salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.”, iar acesta, potrivit dispozitiilor art. 160 Codul muncii, cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri.
Reglementarea duratei normale a timpului de lucru se regaseste in Codul muncii la art. 112: „(1) Pentru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana.
2) In cazul tinerilor in varsta de pana la 18 ani durata timpului de munca este de 6 ore pe zi si de 30 de ore pe saptamana.”
Munca suplimentara este definita la art. 120
Codul muncii, respectiv, fiind acea activitate „prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal (…)”
Potrivit art. 122 Codul muncii „(1) Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia.
(2) In aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru.
(3) In perioadele de reducere a activitatii angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere platite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate in urmatoarele 12 luni.”
Articolul 123 alin. 1 al aceluiasi Cod stabileste:
„(1) In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 122 alin. (1) in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia.”
Astfel, la calculul orelor suplimentare de luni pana vineri, expertul contabil a avut in vedere dispozitiile articolului 123 Codul muncii sus mentionat, stabilind ca diferenta inregistrata in plus in pontajul matrice fata de totalul orelor lucrate inregistrate in foile colective de prezenta este de 845 de ore lucrate.
Pentru perioada analizata, respectiv august 2013 - iulie 2014 si noiembrie 2014 - noiembrie 2015, cele 845 de ore se defalca astfel: 765.5 ore suplimentare (fara pauza de masa rezultand un numar de 736.79 ore) si diferenta orelor lucrate in totale de sambata inregistrata in Pontajul Matrice fata de orele totale de sambata inregistrate in foile colective de prezenta ale societatii fiind de 79.5 ore.
Prevederile art. 123 alin. 2
Codul muncii dispun: „Sporul pentru munca suplimentara, acordat in conditiile prevazute la alin. (1), se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza.”
Analizand dispozitiile contractului individual de munca nr. 3656/20.06.2013 la lit. J punctul 3 din acesta se mentioneaza: „Orele suplimentare prestate in afara programului normal de lucru sau in zilele in care nu se lucreaza ori in zilele de sarbatori legale se compenseaza cu ore libere platite sau se platesc cu un spor la salariu conform contractului colectiv de munca aplicabil sau Legii nr. 53/2003 – Codul muncii.”
Din calculul efectuat de expertul contabil reiese ca valoarea orelor suplimentare si a sporului pentru orele suplimentare fiind inclusa si pauza de masa este in cuantum de 17326.78 lei.
La stabilirea orelor suplimentare efectuate de reclamant, instanta va avea in vedere si dispozitiile art. 75.4 din Regulamentul Intern depus in copie la filele 162 - 168 din dosarul cauzei, vol. II al societatii care prevad: „Toti angajatii societatii beneficiaza zilnic de o pauza de masa de 30 de minute, care nu se include in durata zilnica normala a timpului de munca.”
Astfel, din raport de expertiza depus, se poate constata ca valoarea neta a orelor suplimentare (100%) si a sporului pentru orele suplimentare (75%) aferenta celor 736.79 ore suplimentare prestate de reclamant in perioada de referinta, calculate fara pauza de masa, conform pontajelor matrice este in cuantum de 16677.16 lei. La calculul orelor suplimentare , expertul contabil nu a avut in vedere perioada iunie si iulie 2013, august-octombrie 2014 deoarece pentru perioada respectiva nu exista pontaje matrice.
Toate aceste ore prestate de reclamant nu au fost platite de societatea parata in conformitate cu dispozitiile legale. Mai mult, foile colective de prezenta intocmite nu corespund situatiei de fapt, deoarece conform pontajelor matrice, programul de lucru al salariatilor de la punctul de lucru din Vaslui depasea 8 ore zilnic .
Potrivit dispozitiilor art. 119 Codul muncii „Angajatorul are obligatia de a tine la locul de munca evidenta orelor de munca prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidentierea orei de incepere si a celei de sfarsit al programului de lucru, si de a supune controlului inspectorilor de munca aceasta evidenta, ori de cate ori se solicita acest lucru.”
Angajatorul, in perioada analizata, a tinut o evidenta zilnica a orelor lucrate de salariatul Iacob Ovidiu Marius in sensul intocmirii acelei condici electronice de prezenta in care salariatul semna la sosire si la plecare.
Potrivit art. 270 sarcina probei, in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat de a face dovada in orice moment a numarului de ore de munca prestate de fiecare salariat, inclusiv sub aspectul orei de incepere si de terminare a programului de munca, iar condica electronica de prezenta are tocmai acest scop.
Este de retinut ca obligatia salariatilor de a se ponta zilnic revenea conform prevederilor Regulamentului intern cat si Notei nr. 2979 /25.06.2012.
Astfel, instanta constata ca ,potrivit Notei nr. 2979 /25.06.2012 in copie la fila 12 dosar, modalitatea de evidenta a prezentei la serviciu si la plecarea de la serviciu era pontarea personala prin accesarea butoanelor „venire” si „plecare” la inceputul si sfarsitul programului de lucru in aplicatia Oracle.
Astfel, se precizeaza expres in nota sus mentionata faptul ca „Pentru inregistrarea orei de inceput si de sfarsit a programului de lucru se utilizeaza aplicatia Oracle instalata pe statia unic nominalizata la fiecare punct de lucru.”
Instanta retine ca salariatilor le-a fost atrasa atentia asupra faptului ca: „programul de lucru trebuie respectat si se desfasoara conform programarilor stabilite de Directorul de Filiala /Magazin.”
De asemenea, in aceasta nota se prevede: „In situatia in care nu exista eveniment de intrare sau de iesire pentru una din zilele in care salariatul a fost la serviciu, sistemul in mod automat inregistreaza o intrare/iesire sintetizata, la ora de inceput sau de sfarsit a programului.
In aceasta situatie este obligatoriu ca managerul care valideaza raportul matrice din aplicatia Time Management cu centralizarea pontajului la sfarsitul lunii, sa certifice sau sa modifice daca este cazul numarul orelor calculate automat de sistem, prin reintroducerea pontajului in ziua respectiva conform imaginii…”
Din dispozitiile acestei note, instanta retine ca directorul magazinului avea responsabilitatea reala de a verifica si de a modifica datele privind pontajele introduse de salariatii din cadrul respectivului magazin.
De asemenea, potrivit art. 76 din Regulamentul intern al societatii „Fiecare angajat este obligat sa se ponteze inainte si dupa terminarea orelor de program, precum si la parasirea sediului in timpul programului (in interes personal sau in interes de serviciu) fac exceptie punctele de lucru deoarece softul nu permite decat inregistrarea unei singure operatiuni de „venire” respectiv „plecare” pe zi. La punctele de vanzare, fiecare angajat se va ponta personal prin introducerea marcii in softul de prezenta. Salariatii care lucreaza in zilele de sambata beneficiaza de zi libera platita in ziua de luni, vor figura prezenti in pontajul saptamanal inaintat de directorul filialei, pentru ca aceasta sa poata fi platita la sfarsitul saptamanii.”
La sfarsitul fiecarei luni, aceste pontaje matrice rezultate din aplicatie se inaintau de catre directorul de magazin dupa centralizare si eventuale modificari Serviciului resurse umane pentru a fi valorificate.
Din inscrisurile depuse la dosarul cauzei si chiar sustinerile paratei, rezulta ca reclamantul trimitea lunar aceste pontaje matrice insa erau ignorate de societatea parata, aceasta emitand pontaje cadru pentru toti angajatii societatii, care lucrau invariabil 8 ore/zi si 40 ore/saptamana.
Desi programul de lucru al reclamantului era de 8 ore/zi si de 40 de ore/pe saptamana, instanta constata ca acesta a prestat ore suplimentare evidentiate de raportul matrice .
In aceste conditii, instanta va avea in vedere calculele efectuate de expert conform condicii electronice de prezenta, respectiv a pontajului matrice depus de reclamant la dosarul cauzei.
Din verificarea foilor colective de prezenta ale societatii (pontajul societatii) si Pontajele matrice ,se constata ca pentru perioada de referinta 20.06.2013 - 23.11.2015, ……… nu a beneficiat de zile libere in compensare pentru orele inregistrate suplimentar in Pontajul Matrice si nici nu a beneficiat de spor la salariu pentru aceste ore suplimentare efectuate. De asemenea, nu au fost inregistrate ore suplimentare in foile colective de prezenta-pontajul societatii, reclamantul nebeneficiind de vreun spor pentru acestea.
Instanta apreciaza ca in speta nu pot fi retinute apararile paratei conform carora munca suplimentara se putea efectua numai la solicitarea expresa a angajatorului, formulata in scris. De astfel, societatea recunoaste ca au fost trei momente cand s-a solicitat efectuarea de ore suplimentare, august 2013 si 2014, septembrie 2015.
In acest context, din probele dosarului reiese ca exista o solicitare cel putin implicita a angajatorului in sensul prezentei la serviciu a reclamantului, peste durata normala a timpului zilnic de 8 ore, dedusa din modul de desfasurare a activitatii unitatii si din condica electronica de prezenta.
Instanta apreciaza ca aceasta munca efectuata suplimentar peste programul normal de lucru de 8 ore pe zi si 40 de ore pe saptamana nu a fost remunerata de angajator, si nici nu a fost compensata prin acordarea de ore libere platite in termen de 60 de zile dupa efectuarea muncii suplimentare.
Este evident ca fata de natura serviciului, angajatorul cunostea despre prestarea activitatii de catre salariati peste programul normal de munca, dar fara a li se asigura plata sau compensarea orelor in mod corespunzator.
Cum compensarea orelor suplimentare nu mai este posibila, parata este tinuta de acordarea sporului prevazut de art. 123 din Codul muncii .
Raportat celor expuse mai sus , instanta va dispune obligarea paratei la plata sumei de 16677.16 lei reprezentand valoarea neta a sporului pentru orele suplimentare prestate de reclamant.
Din pontajele matrice si din foile colective de prezenta depuse de ambele parti pentru efectuarea expertizei in prezenta cauza, reiese ca reclamantul nu a fost inregistrat cu ore lucrate in zilele de duminica si sarbatori legale astfel ca solicitarea acestuia privind acordarea sporului aferent acestora este neintemeiata.
In ce priveste cererea reclamantului privind acordarea sporului pentru zilele de sambata lucrate de reclamant, instanta constata ca dispozitiile art. 137
Codul muncii prevad:
„(1) Repausul saptamanal este de 48 de ore consecutive, de regula sambata si duminica.
(2) In cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.
(3) In situatia prevazuta la alin. (2) salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca.
(4) In situatii de exceptie zilele de repaus saptamanal sunt acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor.
(5) Salariatii al caror repaus saptamanal se acorda in conditiile alin. (4) au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art. 123 alin. (2).”
Expertul, din analiza actelor puse la dispozitia sa, a concluzionat ca, pentru perioada 20.06.2013 - 23.11.2015, respectiv in perioadele august 2013 - iulie 2014 si noiembrie 2014-noiembrie 2015, …… nu a beneficiat de cel putin doua zile de repaus saptamanal sau de alte zile libere in compensarea zilelor lucrate de sambata asa cum prevad dispozitiile mai sus aratate. Pentru orele lucrate in zilele de sambata, parata nu a aplicat reclamantului sporul cuvenit.
Or, Tribunalul reaminteste ca, in privinta platii orelor lucrate in zilele de repaus saptamanal, respectiv orele prestate in zilele de sambata, prevederile legale de la art. 137 din Codul muncii , in conformitate cu care perioada de repaus saptamanal lucrata efectiv NU SE COMPENSEAZA cu timp liber platit, ci, angajatorul este tinut de plata orelor efectuate in aceste zile cu un spor la salariu si de acordarea in alte zile a repausului saptamanal, astfel incat salariatul care lucreaza in aceste conditii sa beneficieze atat de repausul saptamanal acordat in alte 2 zile consecutive cat si de plata orelor efectuate in zilele de sambata prin adaugarea sporului prevazut de lege, spre deosebire de restul orelor suplimentare care pot fi compensate cu timp liber platit, acordat in compensare in urmatoarele 60 zile calendaristice dupa efectuarea acestora, potrivit art. 122 din Codul muncii.
In acest context, instanta retine ca si atunci cand, in anumite conditii,
repausul saptamanal se poate acorda si in alte zile decat sambata si duminica, acordarea sa este intotdeauna obligatorie.
---
Este foarte greu sa identificati la o simpla lectura subtilitatile care se ascund in spatele formularilor seci din lege, subtilitati care de obicei devin “evidente” la primul control ITM.
De aceea va oferim aceasta lucrare –
Totul despre pontaj si programul de lucru – realizata pe baza problemelor concrete semnalate de omologii dvs. din alte firme.
Probleme cum ar fi:
1. “Cum trecem in REVISAL timpul de munca al unui salariat care lucreaza 12 cu 24 – program de zi, de noapte sau inegal?”
2. “Mai este valabila reducerea programului de lucru de la 8 la 6 ore pentru salariata care se intoarce din concediul pentru cresterea copilului inainte ca acesta sa implineasca 2 ani?”
3. “Cum pot fi corectate retroactiv erorile de inregistrare din pontaj? Care este cadrul legal?”
4. “Exista vreo forma legala pentru stabilirea unui program de lucru de 4 zile/saptamana, 8 ore/zi, ca o solutie pentru a evita reducerea de personal?”
Sunt doar cateva exemple de intrebari care isi gasesc raspunsurile in
lucrarea „Totul despre pontaj si programul de lucru”.
---
Totodata, salariatii vor beneficia si de un spor la salariul stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca.
In acest context, rezulta in mod cert ca acordarea decalata a repausului saptamanal se cumuleaza cu sporul stabilit la art. 137 alin. 3 din Cod.
Tribunalul constata asadar ca parata nu a acordat salariatului reclamant sporul cuvenit in zilele de repaus saptamanal si ca atare, va dispune obligarea SC ….. SRL sa-i achite fostului salariat ……… suma de 1885,91 lei reprezentand valoarea neta a sporului pentru orele de sambata asa cum reiese din raportul de expertiza contabila efectuat in prezenta cauza.
Art. 168 alin.(1) Codul muncii prevede: „Plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit.”
Statele de plata depuse de societatea parata la dosarul cauzei, respectiv la filele 114 - 188 vol. I dosar, nu fac dovada platii sporului pentru orele suplimentare, respectiv a sporului pentru orele de sambata prestate de reclamant.
Alin. 4 al art. 4 Codul muncii stabileste ca „Intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.”
Potrivit dispozitiilor art. 1 alin. 3 din OG nr. 13/2013 „Dobanda datorata de debitorul obligatiei banesti pentru neindeplinirea obligatiei respective la scadenta este denumita dobanda penalizatoare”, iar potrivit art. 3 alin. 2 rata acesteia „se stabileste la nivelul ratei dobanzii de referinta plus patru puncte procentuale."
E-JURIDIC.RO
