Ce se va intampla cu dosarul DGASPC in care este deja condamnat Liviu Dragnea?

Presedintele PSD, Liviu Dragnea, s-a prezentat ieri la ICCJ pentru a fi audiat de magistrati in dosarul DGASPC. Majoritatea analistilor se asteptau ca instanta sa stabileasca data la care se va pronunta sentinta definitiva, insa un nou termen a fost stabilit pentru data de 20 mai. Analizam ce inseamna acest lucru pentru opinia publica, pentru viitorul lui Liviu Dragnea si care vor fi efectele politice.

Dosarul DGASPC. Scurt istoric

Intreaga poveste a inceput in decembrie 2013, cand procurorii DNA au inregistrat o sesizare din oficiu cu privire la faptul ca un director executiv de la Directia de Protectie a Copilului din Teleorman, „in schimbul unor foloase necuvenite”, mentinea ilegal in posturi doua angajate. Acest lucru s-ar fi intamplat in perioada 2006-2012. Cele doua angajate nu se prezentau la DGASPC, dar incasau salarii pentru ca lucrau la sediul PSD. Facem, insa, o scurta ocolire pana la noi precizari. 

Liviu Dragnea, presedintele PSD si al Camerei Deputatilor, a fost condamnat definitiv in anul 2016 la 2 ani de inchisoare cu suspendare in dosarul Referendumul. Sentinta ICCJ a dublat anii de inchisoare cu suspendare, in prima instanta liderul social-democratilor primind doar 1 an de intemnitare cu suspendare. Chiar si asa, politicianul a spus ca se considera nevinovat. 

Procurorii DNA au cerut magistratilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie pedeapsa cu executare pentru presedintele PSD Liviu Dragnea, pedeapsa minima solicitata de DNA fiind intre trei si cinci ani de inchisoare. In cererea procurorilor se arata ca liderul PSD ar fi tratat alegatorii ca pe niste obiecte, iar neprezentarea la vot a fost vazuta ca "un moft, nu ca un drept". In sentinta definitiva si irevocabila a ICCJ din dosarul Referendumul, magistratii arata ca Dragnea a ales sa isi foloseasca "abuziv autoritatea si influenta" in partid "pentru a denatura rezultatul scrutinului".

"Completul de 5 Judecatori considera ca anumite circumstante concrete de savarsire a faptei, ca si anumite date personale ce il caracterizeaza pe apelantul intimat inculpat Dragnea Liviu Nicolae, trebuie valorificate intr-o mai mare masura in procesul de individualizare a pedepsei. Astfel, avand in vedere ca apelantul intimat inculpat era coordonatorul la nivel national al campaniei electorale din partea PSD, dar si secretar general al acestui partid si presedinte al Uniunii Consiliilor Judetene din Romania, functii publice care impuneau un comportament ireprosabil, in spiritul respectului datorat normelor legale si morale, imprejurarea ca acesta a ales, in doua situatii distincte, sa isi foloseasca abuziv autoritatea si influenta de care se bucura in cadrul partidului pentru a denatura rezultatul scrutinului electoral prin recurgerea la mijloace nelegale a fost de natura a crea prejudicii serioase notiunii de exercitare libera a dreptului de vot in cadrul unei societati democratice, ceea ce a pus sub semnul intrebarii corectitudinea intregului proces electoral. De asemenea, actiunile apelantului intimat inculpat au determinat o stare de neincredere a opiniei publice cu privire la modul de desfasurare a procesului electoral si la modul de actiune al reprezentantilor clasei politice cu ocazia organizarii referendumului si al scrutinelor, in general", se arata in motivarea sentintei definitive si irevocabile a ICCJ in dosarul Referendumul.

Legatura directa intre dosarul Referendumul si dosarul DGASPC nu exista, insa e relevant pentru cititorii nostri sa inteleaga cum s-a ajuns la pedeapsa de inchisoare cu executare data in prima instanta in dosarul DGASPC.

Fiind condamnat definitiv deja in dosarul Referendumul la doi ani de inchisoare cu suspendare, Liviu Dragnea trebuia timp de 4 ani (perioada de probatiune stabilita de instanta) sa nu comita nicio infractiune sau vreo abatere de la normele legale in vigoare pentru a evita intrarea in inchisoare. Doi ani mai tarziu, in 2018, vine condamnarea in prima instanta in dosarul angajarilor fictive la DGASPC. Judecatorii au decis ca presedintele PSD trebuie sa petreaca 3 ani si 6 luni dupa gratii, avand in vedere ca deja avea o condamnare definitiva la inchisoare cu suspendare in dosarul Referendumului. 

"Inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, prin instigarea inculpatei Alesu Floarea de a-si incalca atributiile de serviciu, in sensul mentinerii in functie a celor doua angajate, Botorogeanu Adriana si Stoica Anisa Niculina, cunoscand ca acestea nu se prezinta la serviciu si isi incalca atributiile de serviciu prevazute in contractul individual de munca si fisa postului, nu a facut decat sa adopte o conduita nelegala, antisociala si imorala, in dezacord cu rangul demnitatii publice detinute, cu gradul de reprezentare si cu increderea oferita de cetateni in procesul electoral, fapt care a condus la o atingere a prestigiului functiei exercitate si a bunei desfasurari a relatiilor sociale din cadrul institutiilor publice", se arata in motivarea judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie la decizia de condamnare la 3 ani si 6 luni de inchisoare pentru Liviu Dragnea.

Atat DNA, cat si Liviu Dragnea nu au fost multumiti de hotararea luata de magistrati. Ambele parti au facut apel. 

Teste distractive pentru clasa pregatitoare

Vezi AICI detalii

Consilier - Codul Muncii abonament 12 actualizari

Vezi AICI detalii

Manual de politici contabile - Stick USB

Vezi AICI detalii

Presedintele PSD spunea in 2018 ca a fost condamnat la inchisoare cu executare "in baza unui studiu psihologic sau sociologic, nu pe probe". In realitate, judecatorii au facut referire la studii sociologice incercand sa arate ce inseamna influenta, el fiind in fapt condamnat la inchisoare pentru abuz in serviciu.

“CU UNANIMITATE:
1. In baza art.396 alin.5 rap. la art.16 alin.1 lit.c din Codul de procedura penala, achita inculpatul DRAGNEA NICOLAE LIVIU pentru infractiunea de fals intelectual sub forma instigarii, prev. de art.25 rap. la art.289 din Codul penal 1969 cu aplic art.5 din Codul penal.

CU MAJORITATE:
In baza art.25 din Codul penal 1969 rap. la art.132 din Legea nr.78/2000 in referire la art.248 din Codul penal 1969 cu aplic. art.5 din Codul penal, pentru comiterea infractiunii de abuz in serviciu sub forma instigarii, condamna inculpatul DRAGNEA NICOLAE LIVIU, fiul lui XXX si XXX, nascut la data de XXXXXX in XXXXXX jud. Teleorman, domiciliat in XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX, la pedeapsa principala de 3 ani si 6 luni inchisoare.
In baza art.65 alin.1 din Codul penal 1969, aplica inculpatului DRAGNEA NICOLAE LIVIU pedeapsa complementara a interzicerii exercitiului drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, b si c din Codul penal 1969 pe o durata de 3 ani.
In baza art.71 alin.1 si 2 din Codul penal 1969, aplica inculpatului DRAGNEA NICOLAE LIVIU, pe langa pedeapsa principala a inchisorii, pedeapsa accesorie a interzicerii exercitiului drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, b si c din Codul penal 1969.
3. In baza art.85 din Codul penal 1969, anuleaza suspendarea conditionata a executarii pedepsei principale de 2 ani inchisoare aplicata prin Sentinta penala nr.341/15 mai 2015 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia penala, definitiva prin Decizia penala nr.114/22 aprilie 2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Completul de 5 judecatori.
4. In baza art.33 lit.a, art.34 lit.b si art.35 alin.1 din Codul penal 1969, contopeste pedeapsa principala de 3 ani si 6 luni inchisoare stabilita prin prezenta sentinta cu pedeapsa principala de 2 ani inchisoare aplicata prin Sentinta penala nr.341/15 mai 2015 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia penala, definitiva prin Decizia penala nr.114/22 aprilie 2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Completul de 5 judecatori, urmand ca inculpatul Dragnea Nicolae Liviu sa execute pedeapsa principala cea mai grea de 3 ani si 6 luni inchisoare si pedeapsa complementara a interzicerii exercitiului drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, b si c din Codul penal 1969 pe o durata de 3 ani.
5. In baza art.71 alin.1 si 2 din Codul penal 1969, aplica inculpatului DRAGNEA NICOLAE LIVIU, pe langa pedeapsa principala a inchisorii, pedeapsa accesorie a interzicerii exercitiului drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, b si c din Codul penal 1969.

CU OPINIA SEPARATA: 
in sensul achitarii inculpatului, in temeiul art. 16 alin. 1 lit. c din Codul de procedura penala, pentru infractiunea de abuz in serviciu sub forma instigarii, prev. de art. 25 din Codul penal 1969 rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 in referire la art. 248 din Codul penal 1969 cu aplic. art. 5 din Codul penal", este aratat in motivarea sentintei. 

Eforturi constante in Justitie si jocuri politice 

Din 2018 si pana in prezent, opinia publica a fost indreptata in aproape 70% din timp asupra situatiei din Justitie. Schimbarile la Codul penal, Codul de procedura penala si Legile Justitiei apareau zilnic in ciclul de stiri. 

OUG nr. 13/2018, OUG nr. 7/2019, proiecte de OUG contestate chiar si inainte de a fi publicate in dezbatere publica, sesizari la CCR si alte acte normative pe care le stiu acum aproximativ jumatate din populatia Romaniei au dus la miscari sociale care nu pot fi ignorate. Situatia din Justitie a dus chiar si la reactii dure din partea oficialilor europeni. 

Proiectele de modificare a Codurilor penale pe care Tudorel Toader nu le-a introdus inca in sedinta Guvernului pentru aprobare si publicare in Monitorul Oficial sunt un alt set de modificari menite sa impacteze intr-un fel sau altul dosarul in care este implicat Liviu Dragnea. Motiunea simpla indreptata impotriva ministrului din Iasi este amanata in continuare in Senat, iar PSD a anuntat ca nu il mai sustine pentru ca nu introduce proiectele de OUG si tot amana modificarea Codurilor penale. ALDE (aliatii PSD), insa, nu au luat pozitia social-democratilor in aceasta situatie. Calin Popescu-Tariceanu, seful Senatului Romaniei si al ALDE, chiar s-a intalnit cu Tudorel Toader, in timp ce Liviu Dragnea era la ICCJ.

Motivul pentru care Tariceanu inca nu a luat o pozitie transanta in ceea ce priveste situatia juridica a presedintelui PSD este legat de faptul ca DNA asteapta avizarea urmaririi penale pe numele presedintelui Senatului. Tariceanu ar fi primit mita cateva sute de mii de euro. Comisia juridica a Senatului, cea care ar trebui sa dea avizul pentru inceperea urmaririi penale, este condusa de PSD. In ultimele luni nu au reusit sa stranga suficient cvorum in Comisie pentru a da avizul necesar inceperii urmaririi penale. Intre timp, Tariceanu a anuntat ca e pregatit sa candideze pentru functia de presedinte al Romaniei, desi PSD l-ar vrea pe Liviu Dragnea candidat. In acest moment, nu exista o pozitie comuna a PSD-ALDE asupra acestui lucru, formatiunile politice prezentandu-se separat la alegerile europarlamentare. 

Din punct de vedere politic, lucrurile par a se afla intr-o balanta juridica fragila. Liderul PSD este in asteptarea unei decizii definitive si irevocabile cu privire la libertatea sa, iar partenerul de alianta doreste sa ajunga presedintele tarii, insa il tine in sah pe liderul PSD prin nefortarea mainii lui Toader pentru introducerea noilor OUG de modificare a Codurilor penale. 

Cu toate ca nu ar avea niciun efect asupra judecarii dosarului lui Dragnea din prezent, cea mai importanta actiune in Justitie este legata de sesizarea lui Florin Iordache privind conflictul dintre Parlament si ICCJ. CCR a amanat oferirea unei decizii, tocmai pentru a nu influenta decizia ICCJ in dosarul DGASPC. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care analistii se asteptau ca ICCJ sa stabileasca data pronuntarii sentintei in dosar si nu un alt termen de judecata.

Prescriptia sau din amanare-n amanare pana la achitare

Prescriptia este un alt lucru care trebuie luat in seama in acest dosar si care face parte din modificarile pe care Tudorel Toader le-ar introduce prin OUG. De ce se amana? Practic, daca maine ar intra in vigoare proiectele de OUG pregatite de Tudorel Toader, atunci termenul de prescriptie, printre altele, ar scadea de la 16, la 12 ani. Pentru Liviu Dragnea asta ar insemna ca scapa de condamnarea la inchisoare cu executare ramanand doar cu cea cu suspendare din dosarul Referendumul, daca magistratii vor hotari sa aplice legea in vigoare, adica noile Coduri penale rezultate in urma adoptarii OUG-urilor. 

In momentul de fata, seful PSD are sansa sa scape de condamnare la inchisoare cu executare fara sa modifice ministrul Toader Codurile penale. Desi decizia CCR privind sesizarea lui Florin Iordache nu va afecta parcursul juridic al dosarului DGASPC, sansa ca politicianul sa amane judecarea apelului pana la implinirea termenului legal de prescriptie este una destul de mare. Conform prevederilor legale aplicabile in prezent, prescriptia in dosarul lui Liviu Dragnea s-ar aplica incepand cu 2022, avand in vedere ca fapta pentru care este acum judecat a inceput sa se petreaca in 2006. Daca ar intra in vigoare acele proiecte de OUG pe care le-a pregatit ministrul Toader, atunci prescriptia ar fi valabila inca din anul 2018. Depinde, insa, daca judecatorii vor accepta pentru sentinta definitiva si irevocabila noile Coduri penale rezultate prin adoptarea acelor OUG. 

Prescriptia, insa, pare a fi in acest moment o varianta indepartata pentru scaparea de condamnare. 

In timpul sedintei de luni de la ICCJ, avocatii lui Dragnea au incercat sa obtina o noua amanare pana la pronuntarea deciziei CCR cu privire la sesizarea lui Florin Iordache, insa procurorul DNA i-a acuzat de "tergiversarea dosarului". Culmea, la putin timp dupa acest lucru procurorul DNA a cerut introducerea a doua sesizari de neconstitutionalitate, lucru care a dus la amanarea dosarului. Magistratii ICCJ au hotarat ca pana pe 20 mai partile sa aiba timp sa-si pregateasca apararea, iar CCR sa ofere decizia privind cele doua sesizari ale procurorului de caz. 

Data de 20 mai este o veste buna pentru Liviu Dragnea. Pe 1 iunie, unul dintre judecatorii care face parte din completul ICCJ se va pensiona si va trebui inlocuit. Asta inseamna ca procesul se va relua de la zero, daca pana pe 1 iunie nu se ajunge la o sentinta definitiva si irevocabila. Scenariul este putin probabil a se intampla, asadar dosarul DGASPC ar putea fi amanat pana cand va intra prescriptia.

Concluzionand, putem spune ca situatia juridica a presedintelui PSD este complicata, insa dupa cele intamplate luni "astrele" ii sunt favorabile. Presedintele PSD ar putea sa scape de condamnarea la inchisoare cu executare de 3 ani si 6 luni, chiar daca DNA a schimbat incadrarea juridica si va cere o pedeapsa mai mare. 

Daca procesul nu se amana pe 20 mai pentru un termen ulterior, atunci poate forta introducerea OUG-urilor pentru modificarea Codurilor penale si termenul de prescriptie va scadea.

Daca procesul se amana pe 20 mai, atunci este evident ca reluarea de la zero a judecatii va dura cel putin doi, trei ani. 

Finalmente, ne amintim de o declaratie facuta de seful PSD la doar o luna dupa condamnarea la inchisoare cu executare primita in dosarul DGASPC in prima instanta: "Domne', faceti o teza de drept pe aceasta tema, daca aveti asa o obsesie. Eu nu vreau sa plec ca prostul din aceasta viata si din aceasta functie. V-o zic ca la noi la Teleorman. Vreau sa duc aceasta lupta pana cand fiecare roman va putea sa stie ca poate avea incredere in Justitie. Aveti o problema cu aceasta obsesie, eu nu am aceasta problema. Vreau macar cand am terminat aceasta functie sa stiu ca lasam o tara mai buna. Asta e obiectivul nostru si cred ca Dumnezeu ne va ajuta", a izbucnit Dragnea.