Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager
E-JURIDIC.ROE-JURIDIC.RO » Noutati Juridice 2020 

Criteriile de ierarhizare salariala, anulate de CCR. Legea e neconstitutionala

Criteriile de ierarhizare salariala, anulate de CCR. Legea e neconstitutionala
Criteriile de ierarhizare salariala care ar fi dus la o crestere a salariilor din sectorul privat au fost anulate de CCR. Magistratii au hotarat ca legea e neconstitutionala.


La finele anului trecut, E-Juridic va transmitea ca vom avea criterii de ierarhizare salariala care se vor aplica pentru toti salariatii. Astfel, urma sa aiba loc o crestere a veniturilor pentru cei care erau mentinuti fara motiv la un prag salarial incorect.

Proiectul de lege a fost adoptat de Parlament la inceputul lunii iunie 2020 prin votul decizional dat de Camera Deputatilor si a fost trimis spre promulgare, insa PNL si USR au decis sesizarea CCR. Actul a fost, asadar, oprit din a deveni lege.

Majoritatea parlamentarilor fusesera de acord cu introducerea de reguli minime pentru avansarea celor aflati in activitate, dar alianta PNL-USR nu.

Autorii au sustinut ca Legea privind stabilirea coeficientilor minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului la nivel national incalca prevederile art. 1 alin. (3) si alin. (5) din Constitutie, coroborate cu dispozitiile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative. In sustinerea acestei critici de neconstitutionalitate arata ca in avizul Consiliului Legislativ referitor la propunerea legislativa pentru stabilirea indicatorilor minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului din economia nationala s-a subliniat necesitatea eliminarii dispozitiilor art. 1 si art. 2 din initiativa legislativa pentru a se evita paralelismul legislativ. In acest document, Consiliul Legislativ a aratat ca art. 1 din actul normativ criticat se refera la garantarea dreptului salariatilor la plata unui salariu de baza minim, care este reglementata deja atat in Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, in Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cat si in Hotararea Guvernului nr. 937/2018 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata. De asemenea, ipoteza art. 2 din legea analizata este similara atat cu prevederile Legii nr. 53/2003, cat si cu cele ale Legii-cadru nr. 153/2017 in ceea ce priveste stabilirea cuantumului salariului de baza minim prin aplicarea unui coeficient raportat la salariul minim brut pe tara garantat in plata. In plus, aceasta ipoteza este reluata in cuprinsul art. 3 din aceeasi lege.

PNL si USR mai legiuitorul a ignorat aceste recomandari si a adoptat reglementarea in forma propusa de autorii initiativei, cu o modificare formala, care nu evita paralelismul legislativ, prin inlocuirea sintagmei "plata unui salariu de baza minim" cu sintagma "plata unui salariu brut lunar". A rezultat astfel o reglementare cu un continut neclar si echivoc, susceptibil de mai multe intelesuri, care ar produce efecte juridice contrare.

Un alt aspect de neconstitutionalitate invocat priveste faptul ca Legea privind stabilirea coeficientilor minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului la nivel national nu respecta dispozitiile art. 1 alin. (3) si alin. (5) din Constitutie deoarece incalca principiul securitatii juridice in componenta sa privind calitatea actului normativ, asa cum a fost dezvoltat in jurisprudenta Curtii Constitutionale prin Decizia nr. 150 din 17 martie 2016, paragraful 20. In concret, autorii obiectiei arata ca sintagma "la plata unui salariu brut lunar" utilizata de legiuitor in art. 1 si art. 2 din legea critica nu este suficient de clara pentru a se putea determina daca norma are in vedere un drept general la salariu brut ca element esential al contractului individual de munca - ceea ce este deja reglementat prin dispozitiile Legii nr. 53/2003, situatie care ar accentua paralelismul legislativ antereferit - sau sintagma are in vedere garantarea dreptului la un salariu minim brut lunar - ceea ce ar face norma inutila, deoarece acest aspect este reglementat prin dispozitiile art. 3 si art. 4 din acelasi act normativ. De asemenea, legiuitorul a continuat sa pastreze in continutul actului normativ exprimari tautologice semnalate ca atare de Consiliul Legislativ. Este cazul sintagmei continute in art. 3 "coeficienti minimali de ierarhizare salariala pentru sectoare de activitate pentru care nu au fost incheiate contracte colective de munca aplicabile la nivelul intregului sector de activitate" despre care Consiliul Legislativ a aratat: "cu privire la sintagma «pentru sectoarele pentru care au fost incheiate contracte colective de munca aplicabile la nivelul intregului sector de activitate», in primul rand semnalam exprimarea tautologica, fiind necesara revederea si reformularea acesteia."

In critica de neconstitutionalitate formulata, PNL si USR arata si faptul ca Legea privind stabilirea coeficientilor minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului la nivel national nu respecta dispozitiile art. 108 alin. (1) si alin. (2) din Constitutie, deoarece este incalcata competenta de reglementare a Guvernului Romaniei stabilita prin acte normative in vigoare, respectiv Legea nr. 53/2003. In acest sens, invoca cele retinute de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 531 din 18 iulie 2018 referitoare la exercitarea de catre Parlament a competentei sale de autoritate legiuitoare. Autorii sesizarii arata ca, potrivit art. 164 alin. (11) din Legea nr. 53/2003, "Prin hotarare a Guvernului se poate stabili o majorare a salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata prevazut la alin. (1), diferentiat pe criteriile nivelului de studii si al vechimii in munca." Or, legea supusa criticii de neconstitutionalitate nu contine nicio norma de modificare, completare sau de abrogare a dispozitiilor art. 164 alin. (11) din Legea nr. 53/2003. In aceasta situatie, in eventualitatea intrarii in vigoare a Legii privind stabilirea coeficientilor minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului la nivel national, va exista o dispozitie cu caracter primar care stabileste expres care sunt coeficientii de ierarhizare pentru stabilirea salariului minim brut in anumite sectoare de activitate si, pe de alta parte, o alta norma, de asemenea, cu caracter primar, care stabileste competenta Guvernului de a modifica prin act infralegal aceiasi coeficienti de ierarhizare. Norma supusa criticii de neconstitutionalitate are insa caracter ordinar, pe cand norma primara care instituie competenta Guvernului de a modifica indicii de ierarhizare, fiind cuprinsa in Codul muncii, are caracter organic si, prin urmare, este o norma de nivel superior legii criticate in ierarhia actelor normative. Inexistenta abrogarii exprese a normei cuprinse in art. 164 alin. (11) din Legea nr. 53/2003, coroborata cu forta juridica superioara a acesteia in raport cu normele cuprinse in Legea privind stabilirea coeficientilor minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului la nivel national, mentine competenta Guvernului de a proceda, in temeiul legii in vigoare, la modificarea unei norme imperative stabilite la nivel primar, prin lege ordinara de catre Parlament. De altfel, abrogarea expresa a unei norme juridice de nivel superior printr-un act normativ de nivel inferior ar fi contrara dispozitiilor art. 64 alin. (1) din Legea nr. 24/2000.



Magistratii constitutionali au decis ca Legea privind stabilirea coeficientilor minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului la nivel national este neconstitutionala, in ansamblul sau.

Printre concluziile Curtii se numara si faptul ca toate "textele de lege criticate greveaza asupra bugetului de stat, asadar adoptarea lor ar fi fost posibila doar dupa stabilirea sursei de finantare in conditiile Legii fundamentale si dupa solicitarea informarii Parlamentului de catre Guvern".

Finalmente, Curtea reaminteste faptul ca nu deputatul sau senatorul trebuie sa intocmeasca fisa financiara, ci Guvernul, art. 15 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 stabilind expres ca "In cazul propunerilor legislative, Guvernul va transmite Camerei Deputatilor sau Senatului, dupa caz, fisa financiara prevazuta la alin. (1), in termen de 45 de zile de la data primirii solicitarii". Prin urmare, pentru a respecta procedura constitutionala de adoptare a unui act normativ care implica o cheltuiala bugetara, este suficient ca initiatorii actului normativ sa faca dovada ca, in temeiul dispozitiilor legale anterior mentionate, au solicitat Guvernului fisa financiara. Netransmiterea fisei financiare in termenul legal de catre autoritatea publica care are obligatia de a intocmi acest document nu poate constitui un impediment in continuarea procedurii de legiferare. Sub acest aspect, prin Decizia nr. 767 din 14 decembrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 131 din 21 februarie 2017, paragraful 59, Curtea a stabilit ca "a ridica aceasta competenta a Guvernului la nivel de regula constitutionala implicit admisa de art. 138 alin. (5) din Constitutie ar echivala cu o conditie potestativa pura in sensul ca orice lege ce are implicatii bugetare ar putea fi adoptata numai daca Guvernul a intocmit si a transmis Parlamentului fisa financiara. Or, daca Guvernul nu sustine initiativa legislativa/nu este de acord cu ea si, prin urmare, nu transmite fisa financiara, nu poate bloca procesul legislativ printr-o atitudine omisiva".
de Florin Amariei

Data aparitiei: 23 Septembrie 2020
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Votati articolul "Criteriile de ierarhizare salariala, anulate de CCR. Legea e neconstitutionala":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
©2020 RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate.
SATI
Atentie, Juristi!
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016