Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Lamuriri cu privire la anumite aspecte legate de competenta Inspectiei Judiciare

Domnului
Avocat CONSTANTIN PARASCHO,

Director coordonator - Secretar General al
Uniunii Nationale a Barourilor din Romania

Cu privire la memoriul dumneavoastra nr.3299/2010 si 3349/2010 din 4 februarie 2011, care au fost inregistrate la Consiliul Superior al Magistraturii sub nr.113306/1154/8 februarie 2011, ce au fost transmise la Inspectia Judiciara, va comunicam urmatoarele:

Din adresa transmisa reiese ca dumneavoastra ati sesizat Consiliul Superior al Magistraturii, in conformitate cu cele hotarate in cadrul sedintei Comisiei permanente din data de 28 februarie 2011, transmitand doua sesizari: una a domnului avocat C.I., iar o alta, a domnului avocat G.S.

Cu privire la cea de a doua petitie, va comunicam faptul ca anterior transmiterii celor doua sesizari, in mod separat, domnul avocat G.S. a formulat sesizare la Consiliul Superior al Magistraturii, ce a constituit obiect al lucrarii nr. 47/IJ/15/SIP/2011, care a fost solutionata, raspunsul fiind transmis domnului avocat. Fiindca in noua sesizare a dumneavoastra sunt reluate din nou aceleasi aspecte, petitia a fost clasata la nivelul Serviciului de Inspectie Judiciara pentru Procurori, avand in vedere ca erau reclamate aspecte de competenta exclusiva a acestui serviciu.

Cu privire la memoriul domnului avocat C.I., din examinarea continutului documentului transmis, reiese ca dumnealui reclama in concret doua aspecte principale referitoare la modul de efectuarea a activitatii de asistenta juridica in dosarele nr.42337/37/2010 al Tribunalului Bucuresti - Sectia 1 penala si nr. 38796/3/2010 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a II-a penala, iar in legatura cu primul dosar este reclamat si modul de aplicare de catre judecatorul cauzei a dispozitiilor legale referitoare la amenda judiciara.

Se arata ca aceste situatii pot fi considerate ca exemple ale unei situatii mai generale, mai ales la nivelul instantelor bucurestene.

Din analiza celor doua dosare la care se face referire se observa ca este vorba de dosare complexe, a caror dificultate provine nu numai din complexitatea situatiei de fapt, dar si din numarul mare de persoane participante la procedurile judiciare, care reclama luarea unor masuri suplimentare pentru judecatori in gestionarea acestora.

Astfel, referitor la posibilitatea numirii unui aparator din oficiu in conditiile in care inculpatul are un aparator ales in cauzele penale complexe este de mentionat ca, potrivit art. 97 alin. 1 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti (denumit si Regulament) "dosarele repartizate pe complete in mod aleatoriu vor fi preluate de catre presedintele ( ... ) completului de judecata, care va lua masurile necesare in scopul pregatirii judecatii, astfel incat sa se asigure solutionarea cu celeritate a cauzelor" (s.n.).

De asemenea, potrivit art. 293 teza I din Codul de procedura penala, judecata in cauzele in care sunt inculpati arestati preventiv se face si cu precadere.

La acestea se adauga dispozitiile art. 6 paragraf 1 din Conv.E.D.O., care prevad necesitatea solutionarii cauzelor intr-un termen rezonabil, dispozitie stabilita si in art.21 alin. (3) din Constitutie "partile au dreptul la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil", principiu reluat si in art. 10 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara: "Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil".

Si Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor stabileste acest principiu in art. 91 alin. (1): "Judecatorii sunt obligati sa rezolve lucrarile in termenele stabilite si sa solutioneze cauzele in termen rezonabil", dar in lege acest lucru este conditionat de complexitatea dosarelor ori a lucrarilor.

In doctrina, s-a aratat ca de fapt singurul element relevant in aprecierea termenului rezonabil al procedurii este comportamentul autoritatilor. [v. M. Udroiu, O. Predescu, Protectia europeana a drepturilor omului si procesul penal roman - Tratat, Editura C.R. Beck, Bucuresti, 2008, p. 642 si doctrina acolo citata].

In fapt, in cauzele complexe, in care sunt trimisi in judecata multi inculpati si in cazul carora sunt foarte multe dosare de urmarire penala, al caror studiu presupune uninterval foarte mare de timp, exista posibilitatea si probabilitatea, in acelasi timp, ca unul/unii dintre aparatorii alesi ai inculpatilor, din diverse motive mai mult sau mai putin obiective, sa nu se poata prezenta si nici sa isi asigure substituirea.

Daca s-ar aplica exclusiv si strict dispozitiile art. 171 alin. 5 din Codul de procedura penala, in asemenea cauze procesele penale s-ar amana practic succesiv, sine die, data fiind imposibilitatea in cazul lipsei nejustificate a aparatorului ales fara asi asigura substituirea a desemnarii unui (nou) aparator din oficiu care sa si cunoasca actele si lucrarile cauzei si sa poata acorda astfel o asistenta juridica efectiva inculpatului, tot in spiritul C.E.D.O.

De altfel, instanta este obligata sa ii dea aparatorului din oficiu nou-desemnat timpul necesar pregatirii apararii si potrivit art. 171 alin. 41 din Codul de procedura penala.

In cauza Oçalan contra Turciei s-a apreciat, spre exemplu, ca dreptul stipulat de art. 6 paragraf 3 lit. b) din Conventie a fost incalcat, in conditiile in care avocatii apararii au beneficiat de numai doua saptamani pentru a pregati apararea intr-un dosar cu 17.000 pagini (C.E.D.O., Hotararea din 12 martie 2003, in cauza Oçalan contra Turciei paragraf 177, apud. M. Udroiu, O. Predescu, Protectia europeana a drepturilor omului si procesul penal roman - Tratat, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008, p. 708).

Aparatorii din oficiu sunt trimisi de Barou potrivit programarii din ziua solicitarii, neputand fi rechemat acelasi aparator care a mai fost anterior desemnat si care cunoaste cauza. Se poate aprecia ca solutia nu este nici una economica, din moment ce constatarea succesiva a incetarii delegatiilor aparatorilor din oficiu, cu acordarea onorariului partial, ar duce cu siguranta (dat fiind ca numarul termenelor de judecata este foarte mare in cauzele complexe) la depasirea cuantumului onorariului cuvenit aparatorului din oficiu care se prezinta pe tot parcursul judecatii.

In cauza Sannino contra Italiei, C.E.D.O. a constatat incalcarea art. 6 paragraf 3 lit. c) din Conventie, in conditiile in care, dupa denuntarea de catre avocatul ales a contractului de asistenta juridica, reclamantul a fost asistat la fiecare termen de un alt avocat din oficiu si nici nu permite a se crede ca acestia din urma au avut cunostinta despre dosar (C.E.D.O., Hotararea din 27 aprilie 2006, in cauza Sannino contra Italiei, paragraf 50 - 53, apud. M. Udroiu, O. Predescu, Protectia europeana a drepturilor omului si procesul penal roman - Tratat, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008, p. 719).

Cand dispun numirea unui avocat, instantele trebuie sa aiba intr-o anumita masura in vedere dorintele acuzatului, dar poate sa treaca peste acestea cand sunt suficiente temeiuri pentru a considera ca aceasta masura este necesara pentru interesul justitiei (A se vedea: C.E.D.O., Hotararea din 14 ianuarie 2003 in cauza Lagerblom contra Suediei, paragraf 50 - 54, CEDO, hotararea din 25 septembrie 1992, in cauza Croisant contra Germaniei, paragraf 29, apud. M. Udroiu, O. Predescu, Protectia europeana a drepturilor omului si procesul penal roman - Tratat, Editura C.R. Beck, Bucuresti, 2008, p. 719).

Luarea acestei masuri procesuale prezinta doua avantaje majore:
- preintampinarea tergiversarii solutionarii cauzei prin lipsa nejustificata a aparatorilor alesi fara a asigura substituirea (sau denuntarea intempestiva a contractului de asistenta juridica, in sedinta de judecata, sau refuzul de a mai asigura apararea, ca reactie a unor aparatori la masurile dispuse de instanta, cu care nu sunt
de acord).

Intr-o cauza aflata pe rolul instantelor internationale, s-a apreciat ca nu se poate retine incalcarea dispozitiilor art. 6 paragraf 3 lit. b) din Conventia Europeana, in conditiile in care reclamantul a revocat contractul de asistenta judiciara cu avocatul ales, care avea cunostinta de obiectul cauzei, cu cateva zile inaintea termenului stabilit de instanta, fiind clar ca scopul acestui a fost acela de a-i obliga pe judecatori sa ii acorde un nou termen. (s.n.) [M. Udroiu, O. Predescu, Protectia europeana a drepturilor omului si procesul penal roman - Tratat, Editura C.R. Beck, Bucuresti, 2008, p. 709].

- posibilitatea asigurarii unei aparari efective a inculpatului chiar la termenul de judecata la care se constata ca acesta nu mai are aparator ales, de catre aparatorul din oficiu deja desemnat, care cunoaste actele si lucrarile cauzei si care a fost prezent la toate termenele de judecata anterioare.

Dovada ca in cazul acestei masuri (a "dubIarii" aparatorilor alesi cu unu desemnati din oficiu), aparatorii alesi isi gasesc intotdeauna timp sa se prezinte la termenul de judecata sau, cel putin, isi asigura substituirea, ceea ce nu se intampla de obicei in situatia in care nu sunt aparatori din oficiu.

Trebuie subliniat si ca aparatorii din oficiu sunt desemnati in conditiile stabilite de instanta, amintite anterior, chiar de catre Serviciul de Asistenta Judiciara organizat de catre Consiliul Baroului (caruia i se face cunoscut faptul ca vor ramane in cauza chiar la prezentarea aparatorilor alesi si prin urmare accepta aceasta situatie) si raman in cauza, prezentandu-se la fiecare termen, iar cei care protesteaza impotriva acestei masuri sunt uneori aparatorii alesi.

Prin urmare, aprecierea instantelor judecatoresti ca aparatorii din oficiu, odata desemnati, sa fie pastrati in cauza, nu reprezinta o neaplicare a dispozitiilor art. 171 alin. 5 din Codul de procedura penala, privind incetarea delegatiei aparatorului desemnat din oficiu la prezentarea aparatorului ales, ci o interpretare a acestui articol asupra caruia prevaleaza dispozitiile art. 6 Conv.E.D.O., pe baza principiului ca actele trebuie interpretate sistematic si in lumina scopului in vederea caruia au fost edictate.

Acesta este si cazul dosarului nr. 42337/3/2010 aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia 1 Penala, in care au fost trimisi in judecata 22 de inculpati (din care, initial, 12 arestati preventiv, in prezent - numai unul), si are un dosar de urmarire penala de 42 volume. Nu este prima situatie de acest fel si nici singurul complet care are o asemenea practica, dovada fiind si alte incheierile de sedinta ale unor complete prezidate de catre alti judecatori, astfel incat se poate aprecia ca modul de gestionare a activitatii de asigurare efectiva a asistentei juridice este unul ce decurge nu numai din aplicarea larga a acestui principiu, dar si din necesitati practice.

In ceea ce priveste dosarul nr.38796/3/2010 al Sectiei a II-a penala, s-a constatat ca circuitul administrativ-jurisdictional este acesta: in situatia in care instanta este sesizata cu judecarea unei cauze in care inculpatul este arestat preventiv, dupa repartizarea aleatorie a dosarului, se fixeaza termen, in camera de consiliu, in vederea verificarii legalitatii si temeiniciei masurii arestarii preventive, conform disp. art.300/1 C.pr.pen. daca la dosarul de urmarire penala se afla imputernicire avocatiala pentru avocat ales, acesta este anuntat telefonic cu privire la termenul fixat, de catre grefierul de sedinta.

In situatia in care inculpatul nu are avocat ales, se asigura avocat din oficiu, dar daca la termenul de judecata fixat pentru verificarea legalitatii si temeiniciei masurii arestarii preventive inculpatul invedereaza instantei ca are avocat ales sau doreste sasi angajeze aparator ales, cauza se amana, de regula, o zi. Daca la termenul acordat in acest sens nu se prezinta avocat ales, instanta verifica legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive desemnand un aparator din oficiu.

La primul termen de judecata stabilit prin repartizare aleatorie, in sedinta publica, indiferent daca inculpatul este arestat sau este judecat in stare de libertate, daca acesta solicita termen pentru angajarea unui aparator ales sau daca, aparatorul ales, cu delegatie aflata la dosar solicita amanare a cauzei in vederea pregatirii apararii, de regula, cauza se amana, instanta punand in vedere inculpatilor si aparatorilor acestora faptul ca alt termen pentru lipsa de aparare nu se va mai acorda. Daca la termenul acordat in acest sens instanta constata ca inculpatul nu si-a angajat aparator ales, se procedeaza la desemnarea unui aparator din oficiu.

In cursul judecatii, daca aparatorului ales (cu delegatie la dosar) nu se prezinta, instanta procedeaza potrivit disp. art.171 alin. 4/1, 5 si 6 C.pr.pen., desemnand un aparator din oficiu in situatia in care aparatorul ales nu a asigurat substituirea. In acest din urma caz, instanta poate aplica si o amenda judiciara aparatorului ales, conform disp. art.198 alin.2 C.pr.pen.

O imprejurare frecventa cu care se confrunta instanta de judecata este aceea in care aparatorul ales (cu delegatie la dosar) nu se prezinta la termenul de judecata, insa isi asigura substituirea, prezentandu-se avocatul substituit care depune la dosar si delegatie de substituire. Cu toate acestea, inculpatul invedereaza instantei faptul ca refuza sa fie asistat de catre aparatorul substituit invocand caracterul intuitu personae al contractului de asistenta juridica. In acest caz, instanta nu poate nici sa aplice aparatorului ales amenda judiciara intrucat acesta si-a asigurat substituirea, nu poate nici sa procedeze la efectuarea unor acte procesuale cu aparatorul substituit intrucat inculpatul refuza sa fie asistat de acesta, astfel incat instanta este nevoita sa amane cauza potrivit disp. art.171 alin. 6 C.pr.pen.

Aceasta situatie apare numai in dosarele cu mai multi inculpati, la fiecare termen lipsind, de regula, cate un avocat ales. Din aceasta cauza, instanta este pusa in situatia sa amane cauza succesiv, fara a putea efectua vreun act procesual in cauza, iar in situatia in care inculpatii sunt arestati preventiv, nu ar putea nici macar sa procedeze la verificarea periodica a legalitatii si temeiniciei masurii arestarii preventive, conform disp. art.300/2 C.pr.pen.

Astfel, in cauzele cu mai multi inculpati judecati in stare de arest preventiv, instanta, dupa ce a luat act de refuzul inculpatului de a fi asistat de aparatorul substituit, procedeaza la desemnarea unui aparator din oficiu. Insa, la urmatorul termen de judecata se prezinta aparatorul ales astfel ca delegatia aparatorului din oficiu inceteaza, conform, art.171 alin. 5 C.pr.pen. Dar la urmatorul termen de judecata aparatorul ales lipseste din nou, asigurand substituirea, inculpatul refuza din nou aparatorul substituit si instanta, dupa ce a constatat la termenul anterior incetata delegatia aparatorului din oficiu, este nevoita, din nou, sa amane cauza pentru desemnarea unui aparator din oficiu. Se poate constata ca, procedand intr-o asemenea maniera, mai ales ca in cauza sunt mai multi inculpati, instanta va amana cauza de foarte multe ori, nefiind in masura sa efectueze vreun act procesual, in afara de verificarea legalitatii si temeiniciei masurii arestarii preventive.

Pentru aceste considerente, instanta, dupa ce a luat act ca inculpatul refuza sa fie asistat de aparatorul substituit, procedeaza la desemnarea unui aparator din oficiu, iar dupa ce avocatul ales se prezinta, nu va lua act de incetarea delegatiei aparatorului din oficiu, acesta ramanand sa asigure asistenta inculpatului, in subsidiar, daca la un termen ulterior aparatorul din oficiu nu se va prezenta. Procedand in aceasta maniera, instanta va evita o noua amanare in situatia in care inculpatul va refuza sa fie asistat de aparatorul substituit si, in acelasi timp, va evita alte eventuale amanari in vederea pregatirii apararii de catre aparatorul din oficiu intrucat, daca de fiecare data se va desemna un alt aparator din oficiu, instanta este obligata sa asigure acestuia si timpul necesar pentru a studia dosarul, a lua legatura cu inculpatul si pentru a pregati apararea.

Mentinand in cauza acelasi aparator din oficiu, se evita aceste amanari succesive.

Este de mentionat faptul ca dreptul la aparare al inculpatului este respectat pe deplin, acesta fiind asistat de aparatorul sau ales (cand acesta se prezinta) iar in lipsa acestuia de aparator desemnat din oficiu intrucat inculpatul este acela care refuza aparatorul substituit de aparatorul sau ales.

Mai trebuie precizat ca daca dreptul inculpatului este acela de a i se asigura efectiv apararea, instantei de judecata ii revine obligatia corelativa, dincolo de unele dispozitii exprese ale legii, sa asigure exercitarea deplina si efectiva a acestui drept, insa daca inculpatul poate sa-si exercite procesuale cum crede de cuviinta, instanta de judecata are obligatia de a solutiona cauzele in termene rezonabile si cu celeritate, mai ales in situatiile in care inculpatul este arestat preventiv.

O alta imprejurare cu care se confrunta instanta intervine in cauzele in care inculpatii sunt judecati in stare de libertate. Potrivit recentelor modificari ale Codului de procedura penala, prin Legea Nr. 202/2011 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor, toate actele de procedura comunicate reprezentantului sau de care reprezentantul a luat cunostinta sunt prezumate a fi cunoscute de persoana reprezentanta, fara a mai fi necesara comunicarea si acestuia din urma. In acest context, in situatia in care inculpatii aflati in stare de libertate nu se prezinta la termenele fixate, dar sunt reprezentati de aparatori alesi care se prezinta la termen, actele de care iau cunostinta aparatorii alesi (inclusiv termenul in cunostinta) se prezuma a fi cunoscute si de catre inculpatii pe care acestia ii reprezinta. Numai ca exista situatii in care aparatorul ales invedereaza instantei ca nu a luat legatura cu inculpatul si nu a fost astfel in masura sa-i comunice acestuia actul de procedura de la termenul anterior (e.g. termenul in cunostinta) astfel ca tinde spre rasturnarea prezumtiei prevazute de lege in sensul ca inculpatul ar cunoaste actul de care reprezentantul sau a luat cunostinta si soli cita, din nou, o alta amanare a cauzei (e.g. pentru lipsa de procedura).

In acest context, mentinerea delegatiei aparatorului desemnat din oficiu este singura posibilitate de care dispune instanta pentru a putea proceda la solutionarea cauzelor cu mai multi inculpati. Cu toate acestea, solutionarea acestor categorii de cauze este oricum ingreunata, pe de o parte, de imprejurarea ca, din 60 in 60 de zile, instanta este obligata sa puna in discutie legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive; iar, pe de alta parte, de numeroasele cereri de liberare provizorie pe control judiciar sau pe cautiune, de revocare sau de inlocuire a masurii arestarii preventive ce se formuleaza de inculpati la fiecare termen de judecata. Se constata in acest context ca, instanta "pierde" numeroase termene fie pentru lipsa dosarului (intrucat dupa solutionarea acestor cereri de fiecare data dosarul se inainteaza instantei de control judiciar pentru solutionarea recursurilor declarate, acordandu-se mai multe termene si la instanta de recurs), fie pentru lipsa inculpatilor liberi, fie pentru lipsa aparatorilor alesi.

Din aceste motive, se ajunge in unele cazuri ca activitatea de cercetare judecatoreasca sa fie inceputa efectiv dupa trecerea mai multor luni de la data sesizarii instantei, precum si la situatia in care instanta de recurs, constatand ca, de la data sesizarii instantei, au trecut mai mult de 6 luni fara ca sa se fi efectuat acte procesuale semnificative in cauza (in afara de verificarile succesive ale legalitatii si temeiniciei masurii arestarii preventive respectiv solutionarea cererilor de liberare provizorie pe control judiciar sau pe cautiune, de revocare sau de inlocuire a masurii arestarii preventive), dispune revocarea masurii arestarii preventive a inculpatilor invocand in motivarea hotararii considerente privind durata rezonabila a procedurii judiciare.

Asa s-a intamplat si in dosarul nr.38796/3/2010 (in care figureaza 25 de inculpati), masura arestarii preventive a inculpatilor fiind revocata de instanta de recurs dupa 6 luni de la data sesizarii instantei cu toate ca, in perioada amintita, judecatorul a fixat in cauza nu mai putin de 28 de termene de judecata astfel incat, inculpatii au putut fi audiati doar dupa ce au fost pusi in libertate prin decizia Curtii de Apel Bucuresti.

O situatie identica s-a constatat in dosarul nr.30880/3/2006 (cu 45 de inculpati), instanta de recurs dispunand, dupa trecerea unui interval de 6 luni de la data sesizarii instantei, revocarea masurii arestarii preventive a inculpatilor, invocand considerente privind durata rezonabila a procesului penal.

In dosarul nr.38796/3/20l0, din totalul de 28 de termene de judecata acordate, 6 termene au fost acordate pentru lipsa de procedura (02.02.2010, 30.09.2010, 28.10.2010, 04.11.2010, 02.12.2010 si 20.01.2011); 8 termene, pentru solutionarea cererilor de liberare provizoriu sub control judiciar, respectiv, pe cautiune formulate de inculpati (06.09.2010, 15.09.2010, 15.10.2010, 19.10.2011, 09.11.2010, 18.11.2010, 21.12.1010 si 09.03.2011),6 termene pentru lipsa dosarului inainta instantei de recurs (09.09.2010, 07.10.2010, 12.10.2010, 14.12.2010 si 07.01.2011) si 2 termene pentru lipsa de aparare (25.11.2010 si 23.12.2010). Regularitatea actului de sesizare a fost pusa in discutie la termenul din 27.01.2011, iar inculpatii au fost audiati la termenul din 17.03.2011. La termenul din 25.11.2010, instanta a pus in vedere aparatorilor alesi ai inculpatilor care au lipsit la acest termen sa comunice acestora termenul de judecata, iar la termenul de judecata din data de 20.01.2011 aparatorii alesi a trei dintre inculpati (W.J., Z.G. si L.Z.) au invederat instantei faptul ca nu au luat sau nu au avut posibilitatea de a lua legatura cu inculpatii pe care ii reprezinta. La termenul de judecata din data de 04.02.2011 instanta a dispus citarea partilor lipsa prin telefon, fax sau email, in masura in care acestea sunt cunoscute.

Asadar, doua sunt chestiunile juridice supuse analizei:
- prima se refera la posibilitatea instantei de a alica dispozitiile legale referitoare la amendarea aparatori lor pentru abateri judiciare si
- a doua, care se refera la posibilitatea mentinerii delegatiei aparatorilor din oficiu in situatia in care se prezinta la un anume termen aparatorul ales.

Din verificari a reiesit ca la termenul din data de 11 noiembrie 2010 unuia dintre aparatori i-a fost aplicata o amenda in cuantum de 5000 de lei, conform art.198 lit. h din Codul de procedura penala, pentru manifestari ireverentioase in sala de judecata.

De asemenea, s-a constatat ca inca de la primirea dosarului in cauza nr.42337/372010, instanta a solicitat, in raport de dispozitiile art.6 C.E.D.O. serviciului de asistenta juridica al Baroului Bucuresti desemnarea unor aparatori din oficiu pana la solutionarea cauzei, pentru a preintampina amanarea repetata ca urmare a eventualei imposibilitati de prezentare a aparatorilor alesi, fara a a-si asigura substituirea.

La unele termene de judecata, instanta s-a pronuntat cu privire la cererea de constatare a incetarii de drept a delegatiilor, motivand aceasta solutie.

Asadar, aspectele referitoare la modul de aplicare a dispozitiilor legale cu privire la aplicarea unor amenzi judiciare ori cu privire la asigurarea dreptului la aparare al inculpatului, instantele s-au pronuntat prin hotarari judecatoresti ca acte procesuale in cursul judecatii.

In aceste conditii, in raport de competentele legale ale Inspectiei Judiciare de pe langa Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, singurele verificari ce tin de atributiile sale pot avea ca obiect abaterile disciplinare savarsite de catre magistrati, ceea ce presupune ca cererea sa nu vizeze solutia unei instante de judecata.

In legatura cu modul concret de solutionare a cererilor prin hotarari judecatoresti, va precizam ca art. 17 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, prevede ca hotararile judecatoresti pot fi desfiintate sau modificate numai in caile de atac prevazute de lege si exercitate conform dispozitiilor legale.

Hotararile judecatoresti sunt supuse controlului judiciar exercitat de catre instantele judecatoresti, neputand fi modificate prin decizii administrative, pentru ca Inspectia Judiciara nu poate suplini ori completa activitatea de judecata si nici nu are atributii ori competente legale, pentru a se substitui in activitatea jurisdictionala, care apartine instantelor judecatoresti.

Art. 46 alin. 2 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, prevede de asemenea ca verificarile efectuate trebuie sa respecte principiul independentei judecatorilor, principiu completat si in art. 97 alin. 2 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, care prevad ca exercitarea dreptului de sesizare a Consiliului Superior al Magistraturii nu poate pune in discutie solutiile pronuntate prin hotararile judecatoresti, care sunt supuse cailor legale de atac.

Asadar, aspectele semnalate de catre dumneavoastra nu contureaza elementele vreunei abateri disciplinare, ci reprezinta nemultumiri in legatura cu activitatea de judecata si solutiile instantelor judecatoresti, situatii care pot fi supuse doar controlului judiciar exercitat de instantele judecatoresti, excedand limitelor legale ale controlului Inspectiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Inspector-sef,
Judecator M.C.T.,
Data aparitiei: 28 Iunie 2011
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Votati articolul "Lamuriri cu privire la anumite aspecte legate de competenta Inspectiei Judiciare":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
©2019 RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate.
SATI
Atentie, Juristi!
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016