Judecatorii, institutiile europene, politicienii si CCR - faza SIIJ

MCV spune ca SIIJ trebuie desfiintata, conform raportului Comisiei Europene trimis catre Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene. Judecatorii, politicienii si CCR nu reusesc sa ajunga la un consens pe tema Sectiei Speciale. 

Conform fostului membru al CSM, Cristi Danilet, raportul MCV releva in continuare o serie probleme pe care tara noastra trebuie sa le rezolve la capitolul Justitie.

Criteriile de referinta pentru Romania se refera la eficacitatea si transparenta sistemului judiciar, la anumite institutii-cheie in domenii precum integritatea si lupta impotriva coruptiei la toate nivelurile si la prevenirea coruptiei. 

Astfel, actul care ne ingreuneaza accederea in Schengen releva ingrijorari serioase cu privire la urmarirea penala a unor magistrati, arata ca se pune  presiune mare pe sistemul de resurse umane: nu s-au mai facut recrutari in anii 2019 si 2020, a crescut incarcatura cu dosare pe fiecare magistrat, s-a marit cerinta de vechime pentru a promova, s-au pensionat multi, nu se mai fac trasferuri, sunt mari intarzieri in motivarea solutiilor judiciare, subliniaza ca Romania a fost condamnata la CEDO pentru amestecarea politicului in revocarea sefului DNA, ridica problema neaplicarii Codurilor de conduita pentru ministri si parlamentari si, pe langa altele, spune ca trebuie modificate Codurile penale pentru a fi puse in acord cu deciziile CCR si legislatia UE in materia anticoruptiei.

MCV mai arata alte probleme din Justitie precum faptul ca Inspectia Judiciara are un sef numit politic prin OUG, CSM este marcat de prea multe controverse, executarea unor decizii judecatoresti nu sunt facute conform legii, iar activitatea DNA a fost afectata de SIIJ.

In varianta extinsa, MCV arata la "Obiectul de referinta 3: Combatarea coruptiei la nivel inalt ca desfiintarea SSIJ" ca desfiintarea acestei structuri va duce la "indeplinirea obiectivului de referinta".

Florin Citu, primul-ministru, spune ca raportul MCV este pozitiv, dar PSD e de vina pentru regresul evidentiat de document.

"Raportul MCV publicat astazi este unul pozitiv pentru Romania. Comisia Europeana apreciaza faptul ca in 2021 s-au inregistrat progrese in ceea ce priveste toate recomandarile ramase din cadrul MCV. Marea batalie pentru o justitie independenta este, de fapt, batalia pentru normalitatea unei societati democratice. Legile si institutiile trebuie sa garanteze eficienta actului de justitie pentru cetateni si independenta sistemului judiciar. In perioada urmatoare, trebuie sa corectam cat mai repede greselile legislative savarsite cu intentie de PSD! Intr-o guvernare eficienta, legile bune rezolva probleme, nu genereaza probleme!", a spus Citu.

Unii magistrati si cetateni isi puneau speranta intr-o decizie negativa cu privire la SIIJ a CCR, insa magistratii constitutionali au decis chiar in ziua eliberarii raportului MCV ca Sectia Speciala este intemeiata cu respectul Legii fundamentale printr-un vot de 7 la 2. Mai mult, a atras atentia judecatorilor de la instantele ordinare de judecata ca nu pot aplica decizia Curtii de Justitie a UE (CJUE) in detrimentul deciziilor CCR.

Pe 7 iunie 2021, judecatorul Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitesti a stabilit, in baza deciziei CJUE din 18 mai 2021, ca Sectia Speciala functioneaza contrar legislatiei europene.

"Avand in vedere cele trei aspecte asupra carora s-a pronuntat C.J.U.E., care decurg din dreptul Uniunii si in special din valoarea statului de drept prevazuta la articolul 2 TUE, Curtea Constitutionala a analizat in ce masura principiul statului de drept, care are consacrare expresa in dreptul national, in art.1 alin.(3) din Constitutia Romaniei, este afectat prin reglementarile care guverneaza infiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie si a constatat ca acestea reprezinta o optiune a legiuitorului national si indeplinesc garantiile stipulate in Hotararea C.J.U.E., in acord cu prevederile constitutionale cuprinse in art.1 alin.(3) si in art.21 alin.(1) si (3) referitoare la accesul liber la justitie, dreptul la un proces echitabil si solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil si, implicit, in acord cu prevederile art.2 si art.19 alin.(1) TUE", explica CCR.

Finalmente, puterea apartine, asa cum stim deja ca e valabil intr-o democratie, poporului si reprezentantilor sai, adica Parlamentului.