Primul caz referitor la decesele pacientilor de la Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare

Un pas important in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului a fost realizat de Centrul Resurse Juridice, in numele lui Valentin Campeanu impotriva Romaniei, in ceea ce priveste accesul la justitie a persoanelor cu dizabilitati mintale si rele tratamente din institutii.

Acesta este primul caz adus in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului care ofera un tablou sumbru al gamei de abuzuri grave la adresa drepturilor omului de obicei cauzate persoanelor cu dizabilitati mintale plasate in institutii de ingrijire pe termen lung in Europa, si care se afla adesea in imposibilitatea de a se plange sau a cauta remedii pentru situatia lor in fata unei instante, din cauza dizabilitatii lor sau pentru ca sunt impiedicate de catre diferite autoritati.

Curtea a cerut Guvernului roman sa justifice tratamentul aplicat unui tanar de etnie roma cu dizabilitati intelectuale, diagnosticat cu HIV, tratament care a dus la moartea sa in Spitalul de psihiatrie din Poiana Mare, judetul Dolj. Cazul, introdus in numele lui Valentin Campeanu de catre Centrul de Resurse Juridice sustinut de INTERIGHTS, a fost comunicat Guvernului roman de catre Curte la 7 iunie 2011.

Valentin Campeanu, care a fost abandonat la nastere, nu si-a intalnit niciodata parintii, a trait intreaga sa viata in institutii, fiind externat din centrul de plasament in septembrie 2003, la implinirea varstei de 18 de ani. Toate eforturile depuse de autoritatile locale pentru a identifica o institutie pentru adulti care doresc sa‐l accepte au fost in zadar, mai ales din cauza infectiei cu HIV, si in pofida faptului ca diagnosticul sau medical a fost elaborat pentru a face procesul de admitere mai usor, prin eliminarea oricarei trimiteri la dizabilitatea lui intelectuala. In cele din urma Valentin Campeanu a fost admis intr‐un centru medico-social, in care a fost adus, fara imbracaminte adecvata sau orice alt tratament antiretroviral care ii era administrat de la nastere. A ramas in centrul medico-social timp de cinci zile, inainte de a fi transferat la Spitalul de Psihiatrie din Poiana Mare, unde a fost abandonat singur intr-o camera de izolare, lipsit de ingrijire corespunzatoare, de tratament, si in conditii extrem de degradante. Campeanu a murit acolo, pe 20 februarie 2004. Ancheta oficiala referitoare la cauzele mortii sale, marcata de nereguli procedurale, nu a rezultat in vreo acuzatie impotriva personalului implicat in transferurile succesive ale lui Campeanu de la o institutie sociala la una medicala, sau impotriva personalului din institutiile in care el a fost admis in ultimele luni ale vietii sale.

Acest caz testeaza, de asemenea, angajamentul Curtii de a garanta accesul la justitie persoanelor cu dizabilitati mintale. Centrul de Resurse Juridice a solicitat Curtii sa-si adapteze criteriile de admisibilitate, astfel incat sa permita ONG-urilor sa prezinte cazul in numele unei persoane cu dizabilitati, chiar si in absenta unei autorizatii specifice. In prezent, persoanele cu dizabilitati mintale din institutii, cel mai marginalizat grup de persoane, nu se pot bucura de protectia conferita de o serie de articole ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului, in special articolul 2 privind dreptul la viata, avand in vedere izolarea lor de societate si uneori incapacitatea de a contesta in instanta incalcari ale drepturilor lor.

Comunicarea cauzei Guvernului roman este un pas important inainte, deoarece foarte putine asemenea cazuri aduse in fata Curtii ajung in acest stadiu. Acum, Guvernul roman va trebui sa raspunda la intrebari detaliate cu privire la circumstantele care au condus la moartea lui Campeanu si sa ofere dezvaluirea completa a tuturor documentelor din dosarul de ancheta cu privire la moartea sa.

Un al doilea caz privind aspecte similare este in asteptare in fata Curtii - Malacu si altii impotriva Romaniei. Sute de pacienti au murit in conditii suspecte la Spitalul de psihiatrie din Poiana Mare in cursul anilor 1990 si inceputul anilor 2000. Comitetul European pentru Prevenirea Torturii a vizitat aceasta institutie de trei ori, in 1995, 1999 si 2004, adresand de fiecare data concluzii incriminatorii cu privire la conditiile gasite acolo.

Comunicarea Curtii este disponibila aici.