Referendumul pe justitie din 26 mai este doar un sondaj national

"A «interzice» amnistia sau gratierea pentru o categorie de infractiuni, cum cere intrebarea nr. 1, presupune o modificare a Constitutiei. Pentru asta e nevoie ca Parlamentul sa adopte o lege si apoi sa organizeze alt referendum, ca sa intrebe poporul (din nou) daca e de acord. (...) Tot intrebarea 1 se limiteaza surprinzator la faptele de coruptie prevazute in Codul penal (mita si traficul de influenta), pierzand din vedere un spectru mai larg de fapte asimilate coruptiei si prevazute in legea anticoruptiei, care deci ar putea fi amnistiate", sustin reprezentantii APADOH-CH, intr-un comunicat de presa transmis marti.

Asociatia constata ca au fost stabilite doua intrebari, care, in realitate, sunt patru, intrucat intrebarea nr. 2 contine, in mod vizibil, trei intrebari: una priveste interzicerea ordonantelor de urgenta care sa modifice Codul penal (=domeniul infractiunilor si pedepselor), alta  priveste interzicerea ordonantelor de urgenta care sa modifice legea organizarii judiciare (=Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara), iar alta vizeaza posibilitatea atacarii directe a ordonantelor de urgenta si de catre alte entitati decat cea care o poate face in prezent (in prezent, doar Avocatul Poporului poate ataca direct la Curtea Constitutionala ordonantele de urgenta).

Cu privire la intrebarea nr. 1, asociatia se intreaba cum se poate realiza "interzicerea" amnistiei sau gratierii pentru anumite categorii de infractiuni, altfel decat printr-o revizuire (=modificare) a Constitutiei, avand in vedere ca actuala Constitutie nu prevede nicio restrictie cu privire la infractiunile care pot fi amnistiate sau gratiate?

Totodata, APADOR-CH arata ca nu sunt acoperite in intrebare infractiunile asimilate coruptiei, care sunt anchetate tot de DNA, infractiunile impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, dar si infractiuni la fel de grave sau chiar mai grave decat cele de coruptie, precum omorul, violul, talharia, pedofilia, terorismul, traficul de droguri, traficul de persoane.

Reprezentantii APADOR-CH adauga ca, prin comasarea a trei intrebari intr-una singura (intrebarea 2), se limiteaza, paradoxal, dreptul cetatenilor de a-si exprima vointa in cadrul referendumului, ei neavand posibilitatea de a raspunde diferit la fiecare din cele trei intrebari.

In opinia asociatiei, introducerea de noi cazuri in care se interzice adoptarea ordonantelor de urgenta se poate face doar prin revizuirea (modificarea) Constitutiei, ceea ce nu se poate face, deocamdata, prin organizarea unui referendum consultativ, ci printr-o alta procedura, care este prevazuta expres in legea fundamentala, respectiv: adoptarea de catre Parlament a unei legi de revizuire (modificare) a Constitutiei, lege care apoi trebuie supusa unui alt tip de referendum decat cel consultativ, adica unui referendum pentru revizuirea Constitutiei.

Consilier Ghid complet de Salarizare ReviSal si Contributii sociale

Vezi AICI detalii

Teste distractive pentru clasa pregatitoare

Vezi AICI detalii

Literatura romana Rezumatele textelor studiate in clasele IX-XII

Vezi AICI detalii

"Ca o solutie pentru viitor, APADOR-CH considera ca e nevoie de o reglementare mai clara si mai previzibila a efectelor/fortei unui referendum consultativ, ceea ce ar da mult mai multa incredere cetateanului ca prezenta sa la votul pentru referendum are efecte reale. De exemplu, s-ar putea prevedea in Constitutie ca orice referendum validat are forta general obligatorie (este considerat referendum decizional) si ca va trebui transpus direct in legislatie, de parlament, intr-un anumit termen, de exemplu, de cel mult 1 an de la data validarii referendumului, sub sanctiunea dizolvarii de drept a parlamentului", mai scrie in comunicat.

Presedintele Klaus Iohannis a semnat in 25 aprilie decretul referitor la intrebarile pentru referendum.