Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
7 modele de Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "7 modele de Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

RIL admis: exercitarea autoritatii parintesti ca urmare a divortului


    Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii a luat in examinare recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie privind aplicarea dispozitiilor noului Cod civil asupra cererilor referitoare la exercitarea autoritatii parintesti ca urmare a divortului, cereri formulate anterior datei de 1 octombrie 2011, data intrarii in vigoare a noului Cod civil si aflate, in prezent, pe rolul instantelor de judecata in caile de atac.

    Reprezentantul procurorului general, doamna Antonia Constantin, procuror-sef adjunct al Sectiei judiciare din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, arata ca, in ceea ce priveste divortul, aplicarea legii noi in cauzele in curs de solutionare la data intrarii in vigoare a Codului civil este reglementata in art. 40 si 42 din Legea nr. 71/2011, iar efectele divortului se vor produce de la data pronuntarii hotararii de divort, deci ulterior intrarii in vigoare a Codului civil. Spre deosebire de vechea reglementare, noul Cod civil instituie principiul exercitarii comune a autoritatii parintesti, care corespunde interesului superior al copilului, fiind o reflectie a art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

In aceste conditii, aceasta dispozitie legala edictata tocmai in interesul superior al copilului trebuie sa fie de imediata aplicabilitate, inclusiv in caile de atac, apel sau recurs, instanta de divort fiind obligata sa se pronunte, indiferent daca a fost sau nu investita cu o astfel de solicitare de catre una dintre parti.

    Pe cale de consecinta, este evident ca si in situatia in care partile nu solicita aplicarea dispozitiilor noului Cod civil in solutionarea cererilor referitoare la exercitarea autoritatii parintesti in caile de atac, instanta poate face aplicarea lor imediata, prioritar fiind interesul superior al copilului. Precizeaza ca s-au avut in vedere dispozitiile art. 397 din noul Cod civil, acest articol constituind regula, celelalte doua texte instituind exceptiile, respectiv situatiile in care autoritatea parinteasca poate fi exercitata de catre un singur parinte sau de catre alte persoane. In concluzie, solicita admiterea recursului in interesul legii si pronuntarea unei decizii prin care sa se asigure interpretarea si aplicarea unitara a legii.

    Presedintele completului, doamna judecator Rodica Aida Popa, constatand ca nu sunt intrebari de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile inchise, iar completul de judecata a ramas in pronuntare asupra recursului in interesul legii.

INALTA CURTE,

    deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:

   1. Problemele de drept ce au generat practica neunitara

    Prin recursul in interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a aratat ca, in practica instantelor de judecata, nu exista un punct de vedere unitar cu privire la aplicarea dispozitiilor noului Cod civil asupra cererilor referitoare la exercitarea autoritatii parintesti ca urmare a divortului, cereri formulate anterior datei de 1 octombrie 2011, data intrarii in vigoare a noului Cod civil, si aflate, in prezent, pe rolul instantelor de judecata in caile de atac.

   2. Examenul jurisprudential

    In urma verificarii jurisprudentei la nivelul intregii tari s-a constatat ca nu exista practica unitara in ceea ce priveste interpretarea si aplicarea dispozitiilor noului Cod civil asupra cererilor referitoare la exercitarea autoritatii parintesti ca urmare a divortului, cereri formulate anterior datei de 1 octombrie 2011, data intrarii in vigoare a noului Cod civil, si aflate, in prezent, pe rolul instantelor de judecata in caile de atac.

   3. Solutiile pronuntate de instantele judecatoresti

   3.1. Intr-o prima orientare jurisprudentiala, unele instante au retinut ca, fata de prevederile art. 223 din Legea nr. 71/2011, procesele si cererile aflate pe rol la data intrarii in vigoare a noului Cod civil se solutioneaza conform dispozitiilor legale, materiale si procedurale in vigoare la data la care au fost pornite procesele sau formulate cererile, cu exceptia cazului in care Legea nr. 71/2011 cuprinde dispozitii tranzitorii care prevad altfel.

    Or, Legea nr. 71/2011 nu cuprinde dispozitii speciale derogatorii de la acest principiu, iar prevederile art. 6 alin. (6) din noul Cod civil trebuie coroborate cu dispozitiile tranzitorii din Legea nr. 71/2011, care prevad expres situatia in care legea noua este de imediata aplicare, respectiv consacra aplicabilitatea legii in vigoare la data sesizarii instantei pentru acele situatii care nu se incadreaza in normele de exceptie.

    De asemenea, art. 6 alin. (6) din noul Cod civil nu trebuie interpretat automat in sensul ca ar reglementa aplicarea imediata a legii noi, ci doar ca instituie principiul aplicarii legii noi efectelor viitoare (consecintelor) ale unor situatii nascute anterior intrarii in vigoare a acesteia, expres si limitativ enuntate (derivate din starea si capacitatea persoanelor, din casatorie,  filiatie, adoptie si obligatia legala de intretinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, si din raporturile de vecinatate), daca situatiile exista si dupa intrarea in vigoare a legii noi.

    Pe cale de consecinta, s-a apreciat ca, in sensul art. 6 alin. (6) din noul Cod civil, legea noua se aplica, in lipsa unor dispozitii legale care sa prevada expres aplicarea legii noi, asa cum sunt normele din art. 40 si 42 din Legea nr. 71/2011, numai cererilor formulate dupa intrarea in vigoare, chiar daca privesc efecte viitoare ale unor situatii nascute anterior datei de 1 octombrie 2011.

   3.2. Intr-o a doua orientare jurisprudentiala s-a considerat ca, in aceasta materie, in cauzele aflate in curs de solutionare se aplica dispozitiile noului Cod civil, iar efectele divortului se produc de la data pronuntarii hotararii de divort.

    Astfel, se arata ca, in ceea ce priveste divortul, aplicarea legii noi in cauzele in curs de solutionare la data intrarii in vigoare a noului Cod civil este reglementata in art. 40 si 42 din Legea nr. 71/2011, iar efectele divortului se vor produce de la data pronuntarii hotararii de divort, deci ulterior intrarii in vigoare a noului Cod civil.

    In argumentarea acestei opinii au fost invocate si prevederile art. 46 din Legea nr. 71/2011.

    Prin urmare, se apreciaza ca, in situatia cauzelor aflate pe rolul instantelor judecatoresti la data intrarii in vigoare a noului Cod civil, efectele divortului cu privire la raporturile dintre parinti si copiii lor minori vor fi supuse dispozitiilor noului Cod civil, cu atat mai mult cu cat instanta de tutela are obligatia de a se pronunta cu privire la exercitiul autoritatii parintesti, stabilirea locuintei copiilor si contributia parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor, chiar din oficiu, daca nu au fost formulate cereri in acest sens. 

    De asemenea, se arata ca interesul superior al copilului va fi cel care va calauzi instanta in pronuntarea unei solutii in toate cauzele care privesc situatia acestuia.

    Or, este evident faptul ca interesul copilului este acela de a fi crescut de ambii parinti si dupa divortul acestora, noua reglementare prevazand regula exercitarii in comun a autoritatii parintesti.

    Aceasta este, de altfel, ratiunea modificarii legii in sensul inlocuirii incredintarii copilului minor spre crestere si educare unuia dintre parinti, cu exercitarea in comun a autoritatii parintesti.

   4. Opinia procurorului general

    Procurorul general a statuat ca dispozitiile noului Cod civil sunt de imediata aplicare chiar si in cererile formulate anterior intrarii sale in vigoare, aflate in caile de atac, iar solutia se justifica in considerarea interesului superior al copilului si pe faptul ca, in aceasta materie speciala, asistam la o atenuare a principiului disponibilitatii.

    Totodata, s-a apreciat ca, desi la data formularii acestor cereri si chiar la data pronuntarii sentintei de catre instanta de fond erau in vigoare dispozitiile Codului familiei si ale Codului civil din 1864, in masura in care solutionarea cauzei in caile de atac are loc dupa intrarea in vigoare a noului Cod civil, atat institutia divortului, cat si cea a exercitarii autoritatii parintesti asupra minorului sunt guvernate de dispozitiile acestui nou Cod civil, dispozitii de imediata aplicabilitate.

    Astfel, in conformitate cu dispozitiile art. 39 alin. (2) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, divortul pronuntat anterior intrarii in vigoare a noului Cod civil produce efectele stabilite de legea in vigoare la data cand s-a pronuntat hotararea ramasa irevocabila.

    Aceste dispozitii impun instantei de control judiciar sa solutioneze cererile accesorii divortului referitoare la copiii minori, din perspectiva noului Cod civil.

    De altfel, aceste prevederi legale se coroboreaza si cu cele ale art. 6 alin. (6) din noul Cod civil, care prevad ca dispozitiile legii noi se aplica si efectelor viitoare ale situatiilor juridice ivite sub imperiul legii vechi derivate din starea de casatorie.

    Prin urmare, prevederile legii noi se vor aplica relatiilor dintre parinti si copii, in situatia in care divortul se afla inca pe rol, in calea de atac, apel sau recurs, divortul nefiind inca pronuntat, solutionat irevocabil.

    In consecinta, judecarea in caile de atac a cererii de divort si a capetelor de cerere accesorii acestuia, referitoare la raporturile dintre parinti si copiii lor minori, reclama o analiza din perspectiva dispozitiilor noului Cod civil, in vigoare la data solutionarii cailor de atac.

    De altfel, in privinta efectelor divortului asupra raporturilor dintre parinti si copiii lor minori, ceea ce primeaza in mod absolut este interesul superior al minorului, astfel incat orice decizie dispusa de catre instanta de judecata trebuie sa aiba in vedere, cu prioritate, acest interes superior al copilului.

    Or, este evident faptul ca interesul copilului este acela de a fi crescut de ambii parinti si dupa divortul acestora, noua reglementare prevazand regula exercitarii in comun a autoritatii parintesti, doar prin exceptie, pentru motive temeinice care tin de interesul superior al copilului, instanta de tutela putand sa dispuna exercitarea autoritatii parintesti de catre un singur parinte.

    Aceasta este, de altfel, ratiunea modificarii legii in sensul inlocuirii incredintarii copilului minor spre crestere si educare unuia dintre parinti, cu exercitarea in comun a autoritatii parintesti.

    A dispune cu privire la relatiile personale si patrimoniale dintre parinti si copiii lor minori prin aplicarea legii in vigoare la data introducerii cererii de divort, anterioara intrarii in vigoare a noului Cod civil, ar conduce la crearea unor situatii absurde, in care, pentru solutia pronuntata prin hotararea de divort, ar trebui solicitata imediat modificarea impusa de noile norme legale, pentru a se respecta interesul superior al copilului.

    Interesul superior al copilului se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizica si morala normala, la echilibru socioafectiv, la viata de familie, drept afirmat si prin art. 8 din Conventia europeana a drepturilor omului.

    Or, exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti, prevazuta de art. 397 din noul Cod civil, este un drept al copilului, de care acesta nu poate fi lipsit decat pentru motive justificate de interesul sau superior.

    Prin urmare, atat timp cat, pe parcursul solutionarii cauzei, a intervenit aceasta dispozitie legala edictata tocmai in interesul superior al copilului, aceasta trebuie sa fie de imediata  aplicabilitate, inclusiv in caile de atac, apel sau recurs.

    De altfel, in conformitate atat cu prevederile art. 42 din Codul familiei, cat si potrivit dispozitiilor art. 396 din noul Cod civil, asupra cererilor accesorii divortului, referitoare la raporturile dintre parinti si copiii lor minori, instanta de divort este obligata sa se pronunte, indiferent daca a fost sau nu investita cu o atare solicitare de catre una dintre parti, pe cale principala ori pe cale reconventionala.

    Pe cale de consecinta, este evident ca si in situatia in care partile nu solicita aplicarea dispozitiilor noului Cod civil in solutionarea cererilor referitoare la exercitarea autoritatii parintesti, in caile de atac, instanta poate face aplicarea lor imediata, fara a se incalca principiul disponibilitatii, avand in vedere ca, in aceasta materie, primeaza interesul superior al copilului.

   5. Rapoartele asupra recursului in interesul legii

    Raportul intocmit de judecatorul-raportor al Sectiei I civile asupra recursului in interesul legii, conform art. 3306 alin. (6) din Codul de procedura civila in vigoare, a statuat ca prevederile art. 396 si urm. din noul Cod civil, referitoare la efectele divortului cu privire la raporturile dintre parinti si copiii lor minori, sunt aplicabile si cererilor de divort formulate inainte de intrarea in  vigoare a noului Cod civil, aflate in faza apelului sau a recursului, art. 39 alin. (2) din Legea nr. 71/2011 reprezentand o norma derogatorie de la prevederile art. 223 din aceeasi lege.

    Raportul intocmit de judecatorul-raportor al Sectiei a II-a civile asupra recursului in interesul legii, conform art. 3306 alin. (6) din Codul de procedura civila, a concluzionat ca dispozitiile noului Cod civil privind exercitarea autoritatii parintesti ca urmare a divortului prevazute la art. 397-399 sunt aplicabile si cererilor formulate anterior datei de 1 octombrie 2011, data intrarii in vigoare a noului Cod civil, si aflate pe rolul instantelor de judecata specializate in caile de atac, fata de prevederile art. 39 alin. (2) din Legea nr. 71/2011 conform carora "divortul pronuntat anterior intrarii in vigoare a Codului civil produce efectele stabilite de legea in vigoare la data cand s-a pronuntat hotararea ramasa irevocabila", coroborate cu dispozitiile art. 6 alin. (6) din acelasi act normativ potrivit carora "dispozitiile legii noi sunt, de asemenea, aplicabile si efectelor viitoare ale situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acesteia, derivate din... casatorie, filiatie, adoptie si obligatia legala de intretinere... daca aceste situatii juridice subzista dupa intrarea in vigoare a legii noi".

   6. Inalta Curte de Casatie si Justitie

    Examinand sesizarea cu recurs in interesul legii, rapoartele intocmite de judecatorii-raportori si dispozitiile legale ce se solicita a fi interpretate in mod unitar, retine urmatoarele:

    Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost legal sesizata, iar recursul in interesul legii este admisibil, fiind indeplinite cumulativ cerintele impuse de dispozitiile art. 329 din Codul de procedura civila, cu referire la autorul sesizarii si existenta unei jurisprudente neunitare relativ la problema de drept ce se cere a fi interpretata.

    Practica neunitara ce face obiectul prezentului recurs in interesul legii a fost generata de aplicarea dispozitiilor noului Cod civil asupra cererilor referitoare la exercitarea autoritatii parintesti ca urmare a divortului, cereri formulate anterior datei de 1 octombrie 2011, data intrarii in vigoare a noului Cod civil, si aflate, in prezent, pe rolul instantelor de judecata in caile de atac.

    Prevederea care a stat, in principal, la baza practicii neunitare mentionate anterior este cea continuta de art. 397 din noul Cod civil (Exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti), potrivit careia, "dupa divort, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, in afara de cazul in care instanta decide altfel", care instituie regula exercitarii in comun a autoritatii parintesti.

    Potrivit legislatiei anterioare, si anume art. 42 si 43 din Codul familiei, regula era cea a exercitarii drepturilor parintesti de catre un singur parinte caruia i se incredinta copilul.

    In ceea ce priveste aplicarea in timp a prevederilor noului Cod civil, asa cum se retine in doctrina recenta, la care s-a facut trimitere in raport, art. 6 din noul Cod civil contine anumite dispozitii privind aplicarea in timp a legii civile, insa textul stabileste reguli generale in materie, deci reguli care au vocatia sa se aplice si in cazul unor acte normative viitoare, in masura in care acestea nu vor contine dispozitii exprese privind succesiunea legilor in timp.

    Astfel, in ceea ce priveste aplicarea in timp a Codului civil din 2009 in raport cu reglementarile anterioare, trebuie avute in vedere si dispozitiile corespunzatoare din Legea nr. 71/2011.

    Potrivit art. 223 aflat in cadrul cap. X intitulat "Dispozitii finale" al Legii nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, "daca prin prezenta lege nu se prevede altfel, procesele si cererile in materie civila sau comerciala in curs de solutionare la data intrarii in vigoare a Codului civil se solutioneaza de catre instantele legal investite, in conformitate cu dispozitiile legale, materiale si procedurale in vigoare la data cand acestea au fost pornite".

    Ca atare, prevederile art. 223 se aplica doar daca Legea nr. 71/2011 nu contine norme derogatorii.

    Or, potrivit art. 39 alin. (2) din Legea nr. 71/2011 (articol aflat in sectiunea 1 "Dispozitii tranzitorii si de punere in aplicare a cartii a II-a «Despre familie» a Codului civil" din cap. IV intitulat "Dispozitii cu privire la cartea a II-a «Despre familie» a Codului civil si cu privire la unele legi"), "divortul pronuntat anterior intrarii in vigoare a Codului civil produce efectele stabilite de legea in vigoare la data cand s-a pronuntat hotararea ramasa irevocabila".

    Astfel, legiuitorul leaga, ca regula, momentul in functie de care trebuie determinata legea aplicabila efectelor divortului nu de data formularii cererii de divort, ci de cea a ramanerii irevocabile a hotararii.

   ---------------------

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
   
In numele legii
   
DECIDE:

    Admite recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si, in consecinta:

    In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 223 raportat la art. 39 alin. (2) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, stabileste ca

prevederile art. 396-404 din noul Cod civil, referitoare la efectele divortului cu privire la raporturile dintre parinti si copiii lor minori, sunt aplicabile si cererilor de divort formulate inainte de

intrarea in vigoare a noului Cod civil si aflate pe rolul instantelor de judecata in caile de atac.

    Obligatorie, potrivit art. 3307 alin. (4) din Codul de procedura civila.

    Pronuntata, in sedinta publica, astazi, 18 martie 2013.


 VICEPRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,

Magistrat-asistent,
    RODICA AIDA POPA
    
... click aici pentru cuprinsul integral al reglementarii >>>>

Decizie nr. 4/2013  din 18/03/2013

Decizie privind judecarea recursului in interesul legii ce formeaza obiectul Dosarului nr. 1/2013
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 226 din 19/04/2013

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
COMPLETUL COMPETENT SA JUDECE RECURSUL IN INTERESUL LEGII

 
Dosar nr. 1/2013
    Completul competent sa judece recursul in interesul legii ce formeaza obiectul Dosarului nr. 1/2013 este legal constituit, in conformitate cu dispozitiile art. 3306 alin. 4 din Codul de procedura civila raportat la art. 272 alin. 2 lit. a) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

    Sedinta completului este prezidata de doamna judecator Rodica Aida Popa, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

    Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este reprezentat de doamna Antonia Constantin, procuror-sef adjunct al Sectiei judiciare.

    La sedinta de judecata participa magistratul-asistent desemnat pentru aceasta cauza, doamna Ileana Peligrad, din cadrul Sectiei a II a civile a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Data aparitiei: 16 Mai 2013
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Votati articolul "RIL admis: exercitarea autoritatii parintesti ca urmare a divortului":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


©2021 RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate.
SATI
Atentie, Juristi!
7 modele de Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

MODIFICARILE din Contractele Civile si Actele Comerciale se aplica deja!

Folositi NOILE Modele de Documente pentru 2021

Descarcati GRATUIT Raportul Special "7 modele de Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016