Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii a luat in examinare recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie privind interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 14 si art. 20 alin. (1) - (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare, si a dispozitiilor art. 11 si 12 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobate prin Ordinul ministrului justitiei nr. 760/C/1999, cu referire la timbrarea cererilor pentru incuviintarea executarii silite, atunci cand prin aceeasi cerere se solicita incuviintarea executarii silite pentru mai multe titluri executorii si atunci cand cererea este formulata de mai multi creditori ori impotriva mai multor debitori, in baza unui singur titlu executoriu.
Magistratul-asistent a prezentat referatul cu privire la obiectul recursului in interesul legii ce formeaza obiectul Dosarului nr. 9/2013 aflat pe rolul completului de judecata, aratand ca prin raportul intocmit in cauza se propune recalificarea obiectului recursului in interesul legii, sub aspectul ipotezei referitoare la "interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 14 din Legea nr. 146/1997 si art. 11 din Normele metodologice pentru aplicarea acestei legi, aprobate prin Ordinul nr. 760/C din 22 aprilie 1999 al ministrului justitiei", in sensul ca acesta priveste "modul de timbrare a cererii de incuviintare a executarii silite, in situatiile pluralitatii de creditori si/sau de titluri executorii, in aplicarea art. 3 lit. o) din Legea nr. 146/1997, cu referire la art. 3731 din Codul de procedura civila, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, ori, dupa caz, la art. 665 din Codul de procedura civila, adoptat prin Legea nr. 134/2010, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare", urmand a fi mentinut in ceea ce priveste cea de-a doua ipoteza, referitoare la "aplicarea dispozitiilor art. 12 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997, aprobate prin Ordinul nr. 760/C din 22 aprilie 1999 al ministrului justitiei, in ceea ce priveste modul de timbrare a cererii de incuviintare a executarii silite in situatia formularii cererii de catre mai multi creditori".
Doamna judecator Livia Doina Stanciu, presedintele completului de judecata, a invederat necesitatea ca, in prealabil, reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sa isi precizeze pozitia cu privire la propunerea de recalificare a obiectului recursului in interesul legii, formulata de judecatorii-raportori.
Avand cuvantul cu privire la acest aspect, reprezentantul procurorului general, doamna procuror Antonia Eleonora Constantin, a precizat ca este de acord cu propunerea de recalificare a obiectului recursului in interesul legii, intrucat, asa cum corect s-a evidentiat si in raportul intocmit in cauza, elementul-cheie in problema supusa dezbaterii il constituie modalitatea de timbrare a cererii de incuviintare a executarii silite atunci cand prin aceeasi cerere se solicita executarea mai multor titluri executorii.
Doamna judecator Livia Doina Stanciu, presedintele completului de judecata, constatand ca nu mai exista alte chestiuni prealabile sau exceptii, a acordat cuvantul reprezentantului procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru sustinerea recursului in interesul legii, astfel cum acesta a fost recalificat.
Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in interesul legii, astfel cum a fost formulat si motivat in scris, si a solicitat admiterea acestuia ca urmare a constatarii existentei unei jurisprudente neunitare cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 3 lit. o) din Legea nr. 146/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, cu referire la art. 3731 din Codul de procedura civila, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, ori, dupa caz, la art. 665 din Codul de procedura civila, adoptat prin Legea nr. 134/2010, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a dispozitiilor art. 12 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobate prin Ordinul ministrului justitiei nr. 760/C/1999, in ceea ce priveste modul de timbrare a cererii de incuviintare a executarii silite in situatiile pluralitatii de creditori si/sau de titluri executorii.
Presedintele completului de judecata, doamna judecator Livia Doina Stanciu, a declarat dezbaterile inchise, iar completul de judecata a ramas in pronuntare asupra recursului in interesul legii.
INALTA CURTE,
deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:
1. Problema de drept care a generat practica neunitara
Recursul in interesul legii, in forma initiala, vizeaza interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 14 si art. 20 alin. (1) - (3) din Legea nr. 146/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, si a dispozitiilor art. 11 si 12 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobate prin Ordinul ministrului justitiei nr. 760/C/1999, cu referire la timbrarea cererilor pentru incuviintarea executarii silite, atunci cand prin aceeasi cerere se solicita incuviintarea executarii silite pentru mai multe titluri executorii si atunci cand cererea este formulata de mai multi creditori ori impotriva mai multor debitori, in baza unui singur titlu executoriu.
Dispozitiile legale si normative vizate sunt urmatoarele:
Art. 14 din Legea nr. 146/1997, cu modificarile si completarile ulterioare:
"Cand o actiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferita, taxa judiciara de timbru se datoreaza pentru fiecare capat de cerere in parte, dupa natura lui, cu exceptia cazurilor in care prin lege se prevede altfel."
Art. 20 alin. (1) - (3) din Legea nr. 146/1997, cu modificarile si completarile ulterioare:
"(1) Taxele judiciare de timbru se platesc anticipat.
(2) Daca taxa judiciara de timbru nu a fost platita in cuantumul legal, in momentul inregistrarii actiunii sau cererii, ori daca, in cursul procesului, apar elemente care determina o valoare mai mare, instanta va pune in vedere petentului sa achite suma datorata pana la primul termen de judecata. In cazul cand se micsoreaza valoarea pretentiilor formulate in actiune sau in cerere, dupa ce a fost inregistrata, taxa judiciara de timbru se percepe la valoarea initiala, fara a se tine seama de reducerea ulterioara.
(3) Neindeplinirea obligatiei de plata pana la termenul stabilit se sanctioneaza cu anularea actiunii sau a cererii."
Art. 11 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobate prin Ordinul ministrului justitiei nr. 760/C/1999:
"Cand o actiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferita, dintre care unele evaluabile si altele neevaluabile in bani, taxa judiciara de timbru se datoreaza distinct pentru fiecare capat de cerere, dupa natura lui, cu exceptia cazurilor in care, prin lege, se prevede altfel."
Art. 12 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobate prin Ordinul ministrului justitiei nr. 760/C/1999:
"In cazul cererilor sau al actiunilor introduse in comun de mai multe persoane pentru acelasi obiect ori cand obiectul este un drept sau o obligatie comuna, taxa judiciara de timbru se datoreaza in solidar."
2. Examenul jurisprudential
Prin recursul in interesul legii se arata ca in practica judiciara nu exista un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor legale si normative citate, referitoare la taxele judiciare de timbru, in acele situatii in care printr-o singura cerere cuprinzand mai multe capete de cerere s-a solicitat incuviintarea executarii silite pentru mai multe titluri executorii, precum si in situatiile de pluralitate de creditori sau debitori.
3. Solutiile pronuntate de instantele judecatoresti
3.1. Unele instante de judecata, fara motivare, au considerat ca se datoreaza o singura taxa judiciara de timbru, in cuantumul prevazut de art. 3 lit. o) din Legea nr. 146/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, putandu-se deduce din continutul hotararilor pronuntate ca, in aceasta orientare jurisprudentiala, instantele s-au considerat investite cu un singur capat de cerere avand ca obiect incuviintarea executarii silite, indiferent de numarul titlurilor executorii pe temeiul carora s-a solicitat incuviintarea urmaririi, indicate in cerere, precum si de numarul partilor din raportul juridic obligational reflectat de titluri.
3.2. Dimpotriva, alte instante au considerat ca se impune plata unor taxe judiciare de timbru distincte in situatii complexe, dupa cum urmeaza:
- in situatia in care executorul judecatoresc sau bancar a indicat in cerere mai multe titluri executorii, instantele au apreciat ca sunt sesizate cu cereri diferite, corespunzator numarului de titluri executorii, cumulate intr-o unica cerere de incuviintare a executarii silite; in consecinta, s-a stabilit in sarcina creditorului/creditorilor plata unei taxe judiciare de timbru in cuantum de cate 10 lei pentru fiecare titlu executoriu, fara a se face vreo distinctie din perspectiva numarului creditorilor si/sau al debitorilor si nici a raporturilor dintre acestia;
- au existat instante care au apreciat ca sunt investite cu cereri diferite chiar in situatia in care s-a solicitat incuviintarea executarii silite in baza unui singur titlu executoriu;
- au fost pronuntate, de asemenea, hotarari judecatoresti, toate ale aceleiasi instante, din care rezulta ca, in cazul unui creditor care tinde la valorificarea drepturilor recunoscute prin unul si acelasi titlu executoriu, impotriva mai multor debitori, taxa judiciara de timbru este datorata in considerarea fiecarui debitor in parte.
Este de mentionat ca nu s-a identificat nicio hotarare pronuntata intr-o cauza cu pluralitate de creditori si, concomitent, de debitori.
4. Opinia procurorului general
Procurorul general a considerat ca instantele de judecata au solutionat in mod neunitar problema timbrajului aferent cererii de incuviintare a executarii silite intemeiate pe mai multe titluri executorii si a sanctiunii aplicabile, considerand ca aceste chestiuni releva interpretarea si aplicarea diferita a dispozitiilor art. 14, respectiv art. 20 alin. (2) si (3) din Legea nr. 146/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a prevederilor art. 12 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobate prin Ordinul ministrului justitiei nr. 760/C/1999.
In esenta, procurorul general sustine ca, atunci cand prin aceeasi cerere se solicita incuviintarea executarii silite a mai multor titluri executorii, taxa judiciara de timbru in cuantumul prevazut de art. 3 lit. o) din acest act normativ se datoreaza pentru fiecare capat de cerere privind incuviintarea executarii silite a unui titlu executoriu, atat in situatia pluralitatii de creditori, cat si in situatia pluralitatii de debitori.
In privinta sanctiunii prevazute de art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, procurorul general considera ca neindeplinirea obligatiei de plata a taxei judiciare de timbru pentru unele dintre capetele de cerere pana la termenul stabilit de instanta in acest scop atrage anularea capetelor de cerere netimbrate, urmand a fi examinate pe fond capetele de cerere timbrate corespunzator.
5. Raportul asupra recursului in interesul legii
Raportul cuprinde solutiile date de instantele judecatoresti problemei de drept si argumentele pe care se fundamenteaza acestea si constata ca problema de drept in discutie nu se regaseste in doctrina si jurisprudenta Curtii Constitutionale si nici a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, deoarece litigiile cu acest obiect nu intra in competenta de solutionare a instantei supreme.
In raport se apreciaza ca se impune recalificarea obiectului recursului in interesul legii, sub aspectul ipotezei referitoare la "interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 14 din Legea nr. 146/1997 si art. 11 din Normele metodologice pentru aplicarea acestei legi, aprobate prin Ordinul nr. 760/C din 22 aprilie 1999 al ministrului justitiei", in sensul ca acesta priveste "modul de timbrare a cererii de incuviintare a executarii silite, in situatiile pluralitatii de creditori si/sau de titluri executorii, in aplicarea art. 3 lit. o) din Legea nr. 146/1997, cu referire la art. 3731 Cod procedura civila 1865, dupa caz, art. 665 NCPC", urmand a fi mentinut in ceea ce priveste cea de-a doua ipoteza, referitoare la "aplicarea dispozitiilor art. 12 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997, aprobate prin Ordinul nr. 760/C din 22 aprilie 1999 al ministrului justitiei, in ceea ce priveste modul de timbrare a cererii de incuviintare a executarii silite in situatia formularii cererii de catre mai multi creditori".
In acest sens se arata, in esenta, ca din cuprinsul sesizarii si al hotararilor judecatoresti atasate nu rezulta o practica neunitara in ceea ce priveste imprejurarea ca fiecare cerere de incuviintare a executarii silite, precum orice cerere adresata instantei, trebuie timbrata - principiu ce rezulta din prevederile art. 1 din Legea nr. 146/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit carora "actiunile si cererile introduse la instantele judecatoresti [. ..] sunt supuse taxelor judiciare de timbru. ..", precum si in situatia pluralitatii de debitori.
In ceea ce priveste sanctiunea nulitatii, aplicabila in cazul timbrarii unuia dintre capetele de cerere principale si al netimbrarii celorlalte capete de cerere principale, se considera ca aceasta problema de drept are un caracter general, nefiind proprie materiei incuviintarii executarii silite, intrucat se intalneste ori de cate ori o cerere principala sau incidentala cumuleaza mai multe capete de cerere principale. In acest caz, se arata in raport, s-ar impune un examen jurisprudential in toate materiile, nu numai in cel al incuviintarii executarii silite, urmata de o sesizare corespunzatoare a Inaltei Curti.
Raportul propune un proiect de solutie de admitere a recursului in interesul legii, astfel cum a fost reconsiderat prin recalificarea obiectului acestuia, in sensul ca "In aplicarea dispozitiilor art. 3 lit. o) din Legea nr. 146/1997, cu referire la art. 3731 Cod de procedura civila 1865 sau, dupa caz, la art. 665 din Codul de procedura civila, adoptat prin Legea nr. 134/2010, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cererea de incuviintare a executarii silite se timbreaza in functie de numarul de titluri executorii supuse verificarii de catre instanta de executare", iar "Dispozitiile art. 12 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997, aprobate prin Ordinul nr. 760/C din 22 aprilie 1999 al ministrului justitiei, se aplica cererii de incuviintare a executarii silite formulate in baza unui titlu executoriu de catre mai multi creditori aflati intr-un raport de indivizibilitate sau de solidaritate".
6. Inalta Curte
Inalta Curte a fost investita, pe calea recursului in interesul legii, in forma reconsiderata, prin recalificarea obiectului acestuia, asa cum rezulta din cele ce preceda, cu pronuntarea unei decizii prin care sa se asigure interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 3 lit. o) din Legea nr. 146/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, cu referire la art. 3731 din Codul de procedura civila, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, ori, dupa caz, la art. 665 din Codul de procedura civila, adoptat prin Legea nr. 134/2010, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a dispozitiilor art. 12 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobate prin Ordinul ministrului justitiei nr. 760/C/1999, in ceea ce priveste modul de timbrare a cererii de incuviintare a executarii silite in situatiile pluralitatii de creditori si/sau de titluri executorii.
Practica neunitara a fost generata de semnificatia diferita acordata de catre instante notiunii de "cerere de incuviintare a executarii silite" din cuprinsul art. 3 lit. o) din Legea nr. 146/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, in diferite situatii particulare ce presupun fie un singur titlu executoriu, fie mai multe asemenea titluri, insa intotdeauna un raport obligational complex, constand intr-o pluralitate de creditori.
In functie de interpretarea data acestei notiuni, instantele au stabilit in mod corespunzator timbrajul aferent, limitandu-se la o singura taxa judiciara de timbru, respectiv mai multe asemenea taxe, corespunzator numarului de pretentii identificabile in cuprinsul unui act procedural unic.
Din hotararile judecatoresti invocate in recursul in interesul legii reiese faptul ca, in practica, executorul judecatoresc solicita instantei, printr-un act procedural unic, incuviintarea executarii silite in baza mai multor titluri executorii ori a unui singur titlu executoriu, cu obligatii complexe (in hotararile atasate - doar cu pluralitate de creditori).
Nu constituie obiectul prezentei sesizari a Inaltei Curti determinarea corectei solutionari a tuturor acestor pretentii in acelasi dosar al instantei ori a necesitatii disjungerii lor si a formarii de dosare separate.
De altfel, procurorul general a invocat o singura hotarare din care rezulta ca instanta de executare a disjuns cererile aceluiasi creditor impotriva mai multor debitori, toate celelalte 80 de hotarari reflectand solutionarea in acelasi dosar a tuturor pretentiilor. Infatisarea acelei hotarari a avut drept scop relevarea modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, si nu a unei practici neunitare in ceea ce priveste solutionarea impreuna sau separata a pretentiilor creditorilor in ipotezele date.
Inalta Curte va porni asadar de la premisa ca practica neunitara a fost generata de modul de stabilire a timbrajului in cazul unui act procedural unic continand solicitarea de incuviintare a executarii silite in baza mai multor titluri executorii, cu acelasi creditor si debitor ori cu pluralitate de creditori ori a unui singur titlu executoriu, ce contine obligatii complexe.
Toate hotararile judecatoresti atasate recursului in interesul legii sunt pronuntate anterior intrarii in vigoare a noului Cod de procedura civila, insa problemele de drept in discutie sunt actuale si in conditiile noii reglementari, prevederile legale relevante (art. 3731 din vechiul cod, respectiv art. 665 din noul cod) avand un continut similar si aplicandu-se potrivit art. 24 din noul Cod de procedura civila si art. 3 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila.
In aplicarea prevederilor art. 663-665 din Codul de procedura civila adoptat prin Legea nr. 134/2010, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cererea de executare silita se depune de catre creditor, personal sau prin reprezentant, la biroul executorului judecatoresc competent potrivit legii, care o inregistreaza si procedeaza la deschiderea unui dosar de executare.
Executorul judecatoresc solicita instantei de executare incuviintarea executarii silite, sens in care inainteaza, in copie certificata pentru conformitate cu originalul, cererea de executare si titlul executoriu. Instanta de executare examineaza, printre altele, daca inscrisul indicat reprezinta titlu executoriu in sensul art. 632-640 din noul cod, procedand, dupa caz, la incuviintarea executarii silite sau la respingerea cererii de incuviintare a executarii silite.
Din prevederile legale mentionate rezulta intentia legiuitorului de a raporta procedura incuviintarii urmaririi silite la titlul ce a generat un raport juridic obligational si pe baza caruia se solicita incuviintarea instantei in acest sens, insemnand ca numarul titlurilor executorii este relevant in determinarea numarului de cereri de incuviintare adresate instantei, implicit in stabilirea taxei judiciare de timbru datorate. Se identifica atatea cereri cate titluri executorii se invoca.
Acest criteriu este explicabil prin faptul ca existenta titlului executoriu permite creditorului sa solicite instantei aprobarea urmaririi silite, dreptul de a sesiza in acest fel instanta fiind o componenta esentiala a dreptului creditorului la actiune, respectiv de a reclama protectia dreptului subiectiv (in acest sens, V. M. Ciobanu, Tratat teoretic si practic de procedura civila, Teoria generala, vol. I, Editura National, Bucuresti, 1996, p. 251-260). Chiar daca dreptul de a solicita incuviintarea executarii silite este un element al dreptului subiectiv - in cauza, dreptul de creanta recunoscut prin titlul executoriu - el ramane distinct de acesta si nu ar putea fi valorificat in absenta unui titlu executoriu (V. M. Ciobanu, op. cit., p. 253).
Pe de alta parte, obiectul cererii de incuviintare a executarii silite - in sensul de pretentie concreta dedusa judecatii - nu se poate confunda cu obiectul executarii silite, reprezentat de insasi obligatia rezultata din titlul executoriu sau, dupa caz, bunurile din patrimoniul debitorului [in acest sens, S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, Drept procesual civil, Executarea silita, vol. I, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1996, p. 195, si Noul Cod de procedura civila, Comentariu pe articole (colectiv), vol. II, Editura Hamangiu, 2013, p. 222, de unde rezulta ca "obiectul executarii silite are o semnificatie diferita, in functie de modalitatea de executare, respectiv executarea directa (in natura) sau indirecta (prin echivalent)"]. Ceea ce pretinde creditorul este obtinerea aprobarii pentru efectuarea celorlalte acte de executare (a creantei sau a bunurilor debitorului), raportandu-se la insusi titlul executoriu.
Aceste consideratii pornesc de la premisa ca un titlu executoriu genereaza un raport juridic executional stabilit, ca regula, intre un creditor si debitorul sau (situatia de exceptie fiind aceea a pluralitatii de creditori).
Ratiunea unui raport juridic executional ce implica doar doua parti rezida in caracterul unipatrimonial al executarii silite, fiind supuse urmaririi bunurile unei anumite persoane, independent de imprejurarea ca acelasi titlu executoriu mentioneaza mai multi debitori ai aceluiasi creditor (in acest sens, S. Zilberstein. V. M. Ciobanu, op. cit., p. 49).
Fata de cele expuse rezulta ca acceptiunea comuna a notiunii de "cerere de incuviintare a executarii silite" este intrunita in ipoteza unui creditor si a unui debitor pentru una sau mai multe creante rezultand din acelasi titlu executoriu. Numarul creantelor unui creditor impotriva aceluiasi debitor dintr-un titlu este, practic, nerelevant, cat timp raportul executional, dupa cum s-a aratat, este distinct de raportul juridic obligational ce contine fiecare creanta recunoscuta prin titlul executoriu.
In raport cu aceasta semnificatie, in situatia mai multor titluri executorii invocate de catre un creditor impotriva aceluiasi debitor sau a debitorului din fiecare titlu executoriu, in conditiile aratate anterior, este vorba despre cereri de sine statatoare, corespunzator fiecarui titlu executoriu, care ar putea fi inregistrate la instanta in dosare separate.
Intrucat cererile nu au fost insa formulate distinct, ci printr-un act procedural unic, se constata ca o asemenea situatie evoca ipoteza unei cereri cu mai multe capete principale de cerere, astfel cum este descrisa in art. 30 alin. (1)-(3) din Codul de procedura civila, adoptat prin Legea nr. 134/2010, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare:
(1) Oricine are o pretentie impotriva unei alte persoane ori urmareste solutionarea in justitie a unei situatii juridice are dreptul sa faca o cerere inaintea instantei competente.
(2) Cererile in justitie sunt principale, accesorii, aditionale si incidentale.
(3) Cererea principala este cererea introductiva de instanta. Ea poate cuprinde atat capete de cerere principale, cat si capete de cerere accesorii."
Aceste dispozitii generale, prevazute in cartea I a noului cod, sunt aplicabile si procedurii necontencioase, cum este aceea a incuviintarii executarii silite [conform Noul Cod de procedura civila. Comentariu pe articole (colectiv), vol. II, Editura Hamangiu, 2013, p. 3].
Este de precizat ca vechiul Cod de procedura civila nu contine o descriere a situatiei unei cereri cu mai multe capete de cerere, insa aceasta a fost unanim acceptata, in doctrina si practica judiciara, in modalitatea in care se regaseste in noul cod.
Se constata ca au procedat corect instantele care au identificat, in ipoteza cererii de incuviintare a executarii silite formulate de un creditor pe baza mai multor titluri executorii, cu acelasi debitor, mai multe pretentii suprapuse intr-o cerere unica, indiferent daca au facut sau nu trimitere expresa la prevederile art. 14 din Legea nr. 146/1997, cu modificarile si completarile ulterioare.
Ca atare, fiecare capat principal de cerere trebuie timbrat distinct cu taxa judiciara de timbru prevazuta de art. 3 lit. o) din Legea nr. 146/1997, cu modificarile si completarile ulterioare.
In situatia mai multor creditori impotriva aceluiasi debitor, pe baza unui singur titlu executoriu, problema timbrajului trebuie rezolvata din perspectiva dispozitiilor art. 12 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobate prin Ordinul ministrului justitiei nr. 760/C/1999, care prevad ca "in cazul cererilor sau al actiunilor introduse in comun de mai multe persoane pentru acelasi obiect ori cand obiectul este un drept sau o obligatie comuna, taxa judiciara de timbru se datoreaza in solidar".
In doctrina s-a acceptat ca o situatie de exceptie de la regula raportului juridic bilateral in faza executarii silite este aceea a pluralitatii de creditori, atunci cand mai multi titulari ai unei creante rezultate din acelasi titlu executoriu urmaresc un debitor comun. In acest caz, este intrunita situatia de coparticipare procesuala activa, toti creditorii urmaritori putand initia impreuna formele de executare a debitorului (S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, op. cit., p. 63).
Ca atare, este posibila coparticiparea procesuala activa si in cazul cererii de incuviintare a executarii silite.
Cu toate acestea, chiar si in situatia data, trebuie facuta distinctie prin prisma naturii obligatiei stabilite prin titlul executoriu, deoarece norma speciala vizand timbrajul se aplica doar daca cererea cu pluralitate de creditori are acelasi obiect ori cand obiectul este un drept sau o obligatie comuna.
In conformitate cu prevederile art. 1.422 alin. (2) din noul Cod civil, "Obligatia este divizibila intre mai multi creditori atunci cand fiecare dintre acestia nu poate sa ceara de la debitorul comun decat executarea partii sale din creanta".
Art. 1.425 din noul Cod civil reglementeaza efectele obligatiei indivizibile, in alin. (2) prevazandu-se ca "Fiecare dintre debitori sau dintre mostenitorii acestora poate fi constrans separat la executarea intregii obligatii si, respectiv, fiecare dintre creditori sau dintre mostenitorii acestora poate cere executarea integrala".
De asemenea, art. 1.434 alin. (1) din noul Cod civil prevede ca "Obligatia solidara confera fiecarui creditor dreptul de a cere executarea intregii obligatii. ..".
Toate prevederile citate din noul Cod civil isi gasesc un corespondent in dispozitiile vechiului cod.
Se observa ca, in cazul obligatiilor divizibile intre mai multi creditori, spre deosebire de cele indivizibile si solidare, fiecare creditor in parte poate cere separat executarea partii sale din creanta, ceea ce inseamna ca se stabilesc raporturi juridice obligationale distincte intre fiecare creditor si debitorul comun.
Numarul de raporturi juridice obligationale dintr-un titlu executoriu depinde de natura obligatiei, numarul raporturilor juridice cu acelasi debitor fiind egal cu numarul creditorilor. Situatia data poate fi asimilata cu cea a unui numar de titluri executorii egal cu numarul creditorilor, neavand relevanta faptul ca fiecare creanta este recunoscuta prin acelasi inscris.
Aceasta inseamna ca cererea de incuviintare a executarii silite facuta in baza aceluiasi titlu executoriu nu are, de aceasta data, acelasi obiect si nici nu reflecta o obligatie comuna, caz in care nu sunt aplicabile dispozitiile art. 12 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobate prin Ordinul ministrului justitiei nr. 760/C/1999.
In aceasta situatie, fiecare creditor este titularul unei cereri distincte de incuviintare a executarii silite, pe care trebuie sa o timbreze separat, in conformitate cu art. 3 lit. o) din Legea nr. 146/1997, cu modificarile si completarile ulterioare.
Aceeasi solutie este aplicabila si in ipoteza mai multor creditori care opun cate o creanta distincta aceluiasi debitor, rezultata din acelasi titlu executoriu.
Prevederile art. 12 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobate prin Ordinul ministrului justitiei nr. 760/C/1999, sunt asadar aplicabile doar in situatia obligatiilor indivizibile si solidare intre creditori, nascute in baza unui titlu executoriu, caz in care creditorii aflati intr-un raport de indivizibilitate sau solidaritate datoreaza o singura taxa judiciara de timbru.
Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 517, cu referire la art. 514 din Codul de procedura civila,
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
In numele legii
D E C I D E:
Admite recursul in interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si, in consecinta:
In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 3 lit. o) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare, cu referire la art. 3731 din Codul de procedura civila, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, ori, dupa caz, la art. 665 din Codul de procedura civila, adoptat prin Legea nr. 134/2010, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste ca:
Cererea de incuviintare a executarii silite formulata de catre un creditor impotriva aceluiasi debitor, in baza mai multor titluri executorii, se timbreaza in functie de fiecare titlu executoriu supus verificarii instantei de executare.
Dispozitiile art. 12 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobate prin Ordinul ministrului justitiei nr. 760/C/1999, se aplica si cererilor de incuviintare a executarii silite formulate in baza unui titlu executoriu, impotriva aceluiasi debitor, de catre mai multi creditori aflati intr-un raport de indivizibilitate sau de solidaritate.
Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civila.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 10 iunie 2013.
PRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE
LIVIA DOINA STANCIU
Magistrat-asistent,
Aurel Segarceanu
-------------------------------------
Decizie ICCJ nr. 12/2013 din 10/06/2013
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 458 din 24/07/2013
Completul competent sa judece recursul in interesul legii
Dosar nr. 9/2013
Completul competent sa judece recursul in interesul legii ce formeaza obiectul Dosarului nr. 9/2013 este legal constituit conform dispozitiilor art. 516 alin. (2) din Codul de procedura civila si art. 272 alin. (2) lit. b) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.
Sedinta completului este prezidata de doamna judecator Livia Doina Stanciu, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este reprezentat de doamna Antonia Eleonora Constantin, procuror-sef adjunct.
La sedinta de judecata participa domnul Aurel Segarceanu, magistrat-asistent in cadrul Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, desemnat in conformitate cu dispozitiile art. 273 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.
