Schimbari la Codul penal: 7 ani de inchisoare pentru functionarii publici care nu duc la indeplinire Ordonantele Guvernului

Ministerul Justitiei a anuntat ca a trimis Guvernului, spre aprobare, doua proiecte de lege referitoare la Codurile penale, care pun in acord legislatia cu Constitutia Romaniei, asa cum a fost interpretata prin deciziile Curtii Constitutionale.

Este vorba despre:  
1. Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum si a altor acte normative; 
2. Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, precum si pentru modificarea altor acte normative. 

”O prima forma a textelor, elaborate in 2019 in cadrul Ministerului Justitiei, a fost pusa, la finalul anului 2019 – inceputul anului 2020, in discutia grupului de lucru interinstitutional constituit la nivelul Ministerului Justitiei, ce a avut ca obiect discutarea unor aspecte vizand modificarea Codului penal si a Codului de procedura penala, grup de lucru la care au participat reprezentanti ai institutiilor din sistemul judiciar (ICCJ, PICCJ, DNA, DIICOT, CSM, INM), grup care a lucrat asupra textelor initiale. Cele doua proiecte de lege, rezultate in urma dezbaterilor din cadrul grupului de lucru, au fost supuse dezbaterii publice prin publicarea acestora pe pagina de internet a Ministerului Justitiei in data de 27.07.2021, respectiv 02.09.2021. Ulterior incheierii dezbaterii publice, cele doua proiecte de acte normative au intrat in faza de finalizare, prin analizarea propunerilor si a observatiilor primite”, se arata in comunicatul Ministerului Justitiei.

Cele doua proiecte de lege pot fi consultate AICI<<

 

Prin urmare, proiectul propune prevederea expresa a unei limite maxime a pedepsei rezultante aplicabile in cazul savarsirii a doua infractiuni, dintre care una in timpul minoritatii si una dupa majorat, astfel incat aceasta pedeapsa rezultanta nu va putea depasi ca durata pedeapsa care ar fi rezultat prin aplicarea regulilor concursului de infractiuni/pluralitatii intermediare daca ambele fapte ar fi fost comise dupa majorat.

Astfel, spre exemplu, in cazul unei persoane care a comis in timpul minoritatii o fapta pentru care instanta a pronuntat, prin hotarare definitiva, sanctiunea masurii educative a internarii intr-un centru de detentie pe o perioada de 12 ani, iar ulterior implinirii varstei majoratului comite inca o infractiune pentru care i se aplica pedeapsa inchisorii de un an, limita minima a sanctiunii rezultante este de 4 ani (pedeapsa inchisorii de un an, la care se adauga 1/4 din durata masurii educative), iar durata maxima a acesteia este de 12 ani si 4 luni (pedeapsa de 12 ani, la care se adauga 1/3 din cealalta pedeapsa de un an). 

Prin reglementarea propusa de prezentul proiect de lege se da expresie atat principiului aplicarii unui regim sanctionator mai bland minorilor, avand in vedere particularitatile psiho-fizice ale acestora si gradul lor de discernamant, cat si principiului proportionalitatii pedepselor, permitandu-se individualizarea pedepselor de catre judecator de la caz la caz, in functie de gravitatea faptelor comise, de circumstantele comiterii acestora, precum si de personalitatea faptuitorului.

Formularea propusa de proiectul de lege pentru art. 129 alin. (2) lit. b) din Codul penal este urmatoarea:

„Art. 129. – (2)  In cazul savarsirii a doua infractiuni, dintre care una in timpul minoritatii si una dupa majorat, pentru infractiunea comisa in timpul minoritatii se ia o masura educativa, iar pentru infractiunea savarsita dupa majorat se stabileste o pedeapsa, dupa care:
(...) b) daca masura educativa este privativa de libertate, iar pedeapsa este inchisoarea, se aplica pedeapsa inchisorii, care se majoreaza cu o durata egala cu cel putin o patrime din durata masurii educative ori din restul ramas neexecutat din aceasta la data savarsirii infractiunii comise dupa majorat. Pedeapsa astfel obtinuta nu poate depasi durata pedepsei rezultante aplicabile potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) daca ambele infractiuni ar fi fost comise dupa majorat.”
 

Astfel, prin Decizia nr. 405/2016, Curtea Constitutionala a statuat ca dispozitiile art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constitutionale in masura in care prin sintagma „indeplineste in mod defectuos” din cuprinsul acestora se intelege „indeplineste prin incalcarea legii”. De asemenea, Curtea a precizat ca neindeplinirea ori indeplinirea defectuoasa a unui act trebuie analizata numai prin raportare la atributii de serviciu reglementate expres prin legislatia primara - legi si ordonante ale Guvernului.

In sustinerea solutiei, Curtea a apreciat ca asigurarea principiului previzibilitatii legii impune ca aprecierea defectuozitatii indeplinirii atributiilor de serviciu sa se raporteze „la standardul obiectiv care are ca element de referinta principal normativul actului care reglementeaza atributia de serviciu respectiva” si care este determinat sub aspectul ariei de cuprindere.
 
Curtea a mai apreciat ca raportarea la prescriptia normativa trebuie realizata si in ipoteza analizei neindeplinirii unui act, cu atat mai mult cu cat, in domeniul penal, o inactiune dobandeste semnificatie ilicita doar daca aceasta reprezinta o incalcare a unei prevederi legale exprese care obliga la un anumit comportament intr-o situatie determinata. 

Prin urmare, proiectul de lege propune ca dispozitiile art. 297 alin. (1) din Codul penal sa aiba urmatoarea formulare:
„Art. 297. – (1) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act prevazut de o lege, o ordonanta a Guvernului, o ordonanta de urgenta a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptarii acestuia, avea putere de lege ori il indeplineste cu incalcarea unei asemenea dispozitii legale, cauzand astfel o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.”

Cu privire la consecintele reconfigurarii noului cadru al infractiunilor de abuz in serviciu, respectiv de neglijenta in serviciu, daca pana la momentul publicarii celor doua decizii in materie ale Curtii Constitutionale, dispozitiile art. 297 si art. 298 Cod penal aveau o formulare generoasa („indeplinirea in mod defectuos a indatoririlor de serviciu”) in care se puteau include orice fel de acte (normative sau nu, nationale sau unionale) care cuprindeau atributii de serviciu, individualizarea impusa de Curtea Constitutionala se va face prin raportare doar la categoria actelor normative de nivel primar.

Pe cale de consecinta, pentru retinerea infractiunii de abuz in serviciu sau neglijenta in serviciu, va fi necesara incalcarea atributiilor prevazute intr-un act normativ de nivel primar lato sensu, dupa cum urmeaza: legi, ordonante, ordonante de urgenta sau alte acte normative interne adoptate anterior actualei Constitutii, care la data intrarii in vigoare constituiau izvoare de drept penal (legi, decrete ale fostului Consiliu de Stat, Decrete-legi etc.), respectiv acte cu putere de lege din ordinea juridica unionala (act normativ unional cu aplicabilitate directa si efecte general obligatorii – regulamente UE), in temeiul dispozitiilor art. 148 Constitutie.
 

Curtea Constitutionala a constatat ca sintagma „la momentul prelevarii mostrelor biologice” din cuprinsul dispozitiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal este neconstitutionala intrucat aduce atingere prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (5) si ale art. 20 din Constitutia Romaniei, raportate la prevederile art. 7 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. 

Prin urmare, proiectul de lege propune ca dispozitiile art. 335 alin. (1) din Codul penal si art. 3361 sa aiba urmatorul cuprins:

„Art. 336. – (1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda.”

„Art. 3361. - Consumul de alcool sau de alte substante ulterior producerii unui accident de circulatie

(1) Fapta conducatorului unui vehicul de a consuma alcool sau alte substante psihoactive, dupa producerea unui accident de circulatie care a avut ca rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, pana la recoltarea mostrelor biologice, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani sau cu amenda.

(2) Daca persoana aflata in una dintre situatiile prevazute in alin. (1) efectueaza transport public de persoane, transport de marfuri periculoase ori se afla in procesul de instruire practica a unor persoane pentru obtinerea permisului de conducere sau in timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani. 

(3) Nu constituie infractiune consumul de substante psihoactive, dupa producerea accidentului de circulatie si pana la recoltarea mostrelor biologice, daca acestea sunt administrate de personal medical autorizat, in cazul in care acestea sunt impuse de starea de sanatate sau de vatamarea corporala a conducatorului auto.”