Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Titlul II - Instantele judecatoresti - Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara

Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara - Titlul II - Instantele judecatoresti

CAPITOLUL I - Inalta Curte de Casatie si Justitie

SECTIUNEA 1
Organizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Art. 18
(1) In Romania functioneaza o singura instanta suprema, denumita Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu personalitate juridica si cu sediul in capitala tarii.
(2) Inalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentei sale.
(3) Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie are calitatea de ordonator principal de credite.


(4) Cheltuielile necesare functionarii se finanteaza din bugetul de stat.

Art. 19
(1) Inalta Curte de Casatie si Justitie se compune din: presedinte, 2 vicepresedinti, 4 presedinti de sectii si judecatori.
(2) Inalta Curte de Casatie si Justitie este organizata in 4 sectii - Sectia I civila, Sectia a II-a civila, Sectia penala, Sectia de contencios administrativ si fiscal si Sectiile Unite, cu competenta proprie.
(21) In cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie functioneaza Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum si completurile de 5 judecatori.
(3) La inceputul fiecarui an, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la propunerea presedintelui sau a vicepresedintelui acesteia, poate aproba infiintarea de complete specializate in cadrul sectiilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in functie de numarul si natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecarei sectii, precum si de specializarea judecatorilor si necesitatea valorificarii experientei profesionale a acestora.
(4) Desemnarea judecatorilor in compunerea completelor competente sa judece recursul in interesul legii, precum si a completelor competente sa solutioneze sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se va realiza in functie de specializarea completelor de judecata din care acestia fac parte.

Art. 20
(1) In cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie functioneaza magistrati-asistenti, stabiliti prin statul de functii.
(2) Inalta Curte de Casatie si Justitie cuprinde in structura Cancelaria, directii, servicii si birouri, cu personalul stabilit prin statul de functii.

SECTIUNEA a 2-a
Competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Art. 21
(1) Sectia I civila, Sectia a II-a civila si Sectia de contencios administrativ si fiscal ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate de curtile de apel si a altor hotarari, in cazurile prevazute de lege, precum si recursurile declarate impotriva hotararilor nedefinitive sau a actelor judecatoresti, de orice natura, care nu pot fi atacate pe nicio alta cale, iar cursul judecatii a fost intrerupt in fata curtilor de apel.
(2) Hotararea de respingere a cererii de inaintare a exceptiei de neconstitutionalitate, pronuntata de ultima instanta, este supusa caii de atac a recursului.
(3) Sectia I civila, Sectia a II-a civila si Sectia de contencios administrativ si fiscal ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie judeca printr-un complet diferit al acestora recursul formulat impotriva hotararilor pronuntate de aceste sectii, prin care a fost respinsa cererea de sesizare a Curtii Constitutionale.

Art. 22
Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie judeca:
a) in prima instanta, procesele si cererile date prin lege in competenta de prima instanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
b) apelurile impotriva hotararilor penale pronuntate in prima instanta de curtile de apel si de Curtea Militara de Apel;
c) contestatiile impotriva hotararilor penale pronuntate in prima instanta de curtile de apel, de Curtea Militara de Apel si de Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
d) apelurile declarate impotriva hotararilor nedefinitive sau a actelor judecatoresti, de orice natura, care nu pot fi atacate pe nicio alta cale, iar cursul judecatii a fost intrerupt in fata curtilor de apel;
e) recursurile in casatie impotriva hotararilor definitive, in conditiile prevazute de lege;
f) sesizarile in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unei probleme de drept.

Art. 23
(1) Sectiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in raport cu competenta fiecareia, solutioneaza:
a) cererile de stramutare, pentru motivele prevazute in codurile de procedura;
b) conflictele de competenta, in cazurile prevazute de lege;
c) orice alte cereri prevazute de lege.
(2) Abrogat

Art. 24
(1)Completele de 5 judecatori judeca apelurile impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judeca recursurile in casatie impotriva hotararilor pronuntate in apel de completele de 5 judecatori dupa admiterea in principiu, solutioneaza contestatiile impotriva incheierilor pronuntate in cursul judecatii in prima instanta de Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, solutioneaza cauzele in materie disciplinara potrivit legii si alte cauze date in competenta lor prin lege.
(2) Completurile de 5 judecatori solutioneaza si recursurile impotriva hotararilor de respingere a cererilor de sesizare a Curtii Constitutionale, pronuntate de un alt complet de 5 judecatori.

Art. 25
Inalta Curte de Casatie si Justitie se constituie in Sectii Unite pentru:
a) Abrogat
b) solutionarea, in conditiile prezentei legi, a sesizarilor privind schimbarea jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
c) sesizarea Curtii Constitutionale pentru controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgare.

Art. 26
Daca o sectie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie considera ca este necesar sa revina asupra propriei jurisprudente, intrerupe judecata si sesizeaza Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care judeca cu citarea partilor din dosarul a carui judecata a fost intrerupta. Dupa ce Sectiile Unite s-au pronuntat asupra sesizarii privind schimbarea jurisprudentei, judecata continua.

Art. 27
(1) La sfarsitul fiecarui an, Inalta Curte de Casatie si Justitie, in Sectii Unite, stabileste cazurile in care este necesara imbunatatirea legislatiei si le comunica ministrului justitiei.
(2) Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie poate incuviinta ca judecatorii sa se informeze la sediul instantelor asupra aspectelor privind aplicarea corecta si unitara a legii, facand cunoscuta jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, si sa constate situatii care justifica propuneri de imbunatatire a legislatiei.

SECTIUNEA a 3-a
Conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Art. 28
(1) Conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie se exercita de presedinte, 2 vicepresedinti si colegiul de conducere.
(2) Presedintele reprezinta Inalta Curte de Casatie si Justitie in relatiile interne si internationale.
(3) Presedintele, vicepresedintii si cate 2 judecatori de la fiecare sectie, alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea generala a judecatorilor, constituie Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Cand se dezbat probleme economico- financiare si administrative, la sedintele colegiului de conducere participa managerul economic al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care are vot consultativ. La sedintele colegiilor de conducere pot participa si presedintii de sectii.

Art. 29
(1) Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie are urmatoarele atributii:
a) aproba Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa, precum si statele de functii si de personal ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
b) Abrogat
c) propune Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea si incetarea din functie a magistratilor-asistenti;
d) organizeaza si supravegheaza rezolvarea petitiilor, in conditiile legii;
e) propune proiectul de buget al Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
f) exercita alte atributii prevazute in Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
(2) Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie este prezidat de catre presedinte, iar in lipsa acestuia, de catre un vicepresedinte.
(3) Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie se intruneste trimestrial sau ori de cate ori este necesar, la convocarea presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a unuia dintre vicepresedinti sau la solicitarea a cel putin 3 dintre membrii sai.
(4) Hotararile Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie se adopta cu votul majoritatii membrilor sai.
(5) Colegiul de conducere nu va putea adopta Regulamente sau hotarari prin care sa adauge la dispozitiile cuprinse in legi, pe motiv ca acestea ar fi neclare sau incomplete.

Art. 30
Adunarea generala a judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie se intruneste pentru:
a) aprobarea raportului anual de activitate, care se da publicitatii;
b) aprobarea bugetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cu avizul consultativ al Ministerului Finantelor Publice;
c) alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, in conditiile legii.

Art. 301
(1) Semestrial sau ori de cate ori este nevoie, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau unul dintre judecatorii anume desemnati de catre acesta verifica modul de punere in aplicare in cadrul Centrului National de Interceptare a Comunicatiilor prevazut de art. 8 alin. 2 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii, cu modificarile si completarile ulterioare, a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmarire penala.
(2) Verificarea prevazuta la alin. (1) se face in conditiile prevazute prin Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Raportul intocmit cu ocazia verificarilor va fi facut public, prin afisare pe site-ul oficial al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

SECTIUNEA a 4-a
Completele de judecata
Art. 31
(1) In materie penala, completele de judecata se compun dupa cum urmeaza:
a) in cauzele date, potrivit legii, in competenta de prima instanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, completul de judecata este format din 3 judecatori;
b) pentru contestatiile impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii de drepturi si libertati si judecatorii de camera preliminara de la curtile de apel si Curtea Militara de Apel, completul de judecata este format din 2 judecatori;
c) pentru apelurile impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de curtile de apel si de Curtea Militara de Apel, completul de judecata este format din 3 judecatori;
d) pentru contestatiile impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii de drepturi si libertati si judecatorii de camera preliminara de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, completul de judecata este format din 2 judecatori.
e) pentru contestatiile impotriva incheierilor pronuntate in cursul judecatii in prima instanta de curtile de apel si Curtea Militara de Apel, completul de judecata este format din 3 judecatori.
f) pentru contestatiile prevazute in art. 2501 alin. (1) din Codul de procedura penala impotriva incheierilor pronuntate in cursul judecatii in apel de curtile de apel si Curtea Militara de Apel, completul de judecata este format din 3 judecatori.
g) pentru judecarea recursurilor in casatie impotriva deciziilor pronuntate in apel de curtile de apel si de Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, dupa admiterea in principiu, completul de judecata este format din 3 judecatori.
h) pentru recursurile impotriva incheierilor prin care curtile de apel si Curtea Militara de Apel resping cererile de sesizare a Curtii Constitutionale, completul de judecata este format din 3 judecatori;
(2) In celelalte materii, completele de judecata se compun din 3 judecatori ai aceleiasi sectii.
(3) Daca numarul de judecatori necesar formarii completului de judecata nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecatori de la celelalte sectii, numiti, prin tragere la sorti, de catre presedintele sau unul dintre cei 2 vicepresedinti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Art. 311
Procedura de judecata in camera preliminara se desfasoara de un judecator din completul prevazut la art. 31 alin. (1) lit. a).

Art. 32
(1) La inceputul fiecarui an, la propunerea presedintelui sau a vicepresedintilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Colegiul de conducere aproba numarul si compunerea completurilor de 5 judecatori.
(2) In materie penala, completurile de 5 judecatori sunt formate din judecatori din cadrul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
(3) In alte materii decat cea penala, completurile de 5 judecatori sunt formate din judecatori specializati, in functie de natura cauzelor.
(4) Judecatorii care fac parte din aceste completuri sunt desemnati, prin tragere la sorti, in sedinta publica, de presedintele sau, in lipsa acestuia, de unul dintre cei 2 vicepresedinti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Schimbarea membrilor completurilor se face in mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
(5) Completul de 5 judecatori este prezidat de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, de unul dintre cei 2 vicepresedinti sau de presedintii de sectie atunci cand acestia fac parte din complet, desemnati potrivit alin. (4).
(6) In cazul in care niciunul dintre acestia nu a fost desemnat sa faca parte din completurile de 5 judecatori, completul este prezidat, prin rotatie, de fiecare judecator, in ordinea vechimii in magistratura a acestora.
(7) Cauzele care intra in competenta completurilor de 5 judecatori sunt repartizate aleatoriu in sistem informatizat.

Art. 33
(1) Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau, in lipsa acestuia, unul dintre vicepresedinti prezideaza Sectiile Unite, Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii, precum si Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Completul de 5 judecatori si orice complet in cadrul sectiilor, cand participa la judecata.
(2) Abrogat
(3) Presedintii de sectii pot prezida orice complet de judecata din cadrul sectiei, iar ceilalti judecatori prezideaza prin rotatie.

Art. 34
In cazul in care Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca in Sectii Unite, la judecata trebuie sa ia parte cel putin doua treimi din numarul judecatorilor in functie. Decizia poate fi luata numai cu majoritatea voturilor celor prezenti.

 

CAPITOLUL II - Curtile de apel, tribunalele, tribunalele specializate si judecatoriile

SECTIUNEA 1
Organizarea curtilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate si a judecatoriilor
Art. 35
(1) Curtile de apel sunt instante cu personalitate juridica, in circumscriptia carora functioneaza mai multe tribunale si tribunale specializate, potrivit anexei nr. 1 care face parte integranta din prezenta lege.
(2) In cadrul curtilor de apel functioneaza, in raport cu complexitatea si numarul cauzelor, sectii sau, dupa caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesionisti, cauze penale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, insolventa, concurenta neloiala sau pentru alte materii, precum si completuri specializate pentru cauze maritime si fluviale.

Art. 36
(1) Tribunalele sunt instante cu personalitate juridica, organizate la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti, si au, de regula, sediul in municipiul resedinta de judet.
(2) In circumscriptia fiecarui tribunal sunt cuprinse toate judecatoriile din judet sau, dupa caz, din municipiul Bucuresti.
(3) In cadrul tribunalelor functioneaza, in raport cu complexitatea si numarul cauzelor, sectii sau, dupa caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesionisti, cauze penale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, insolventa, concurenta neloiala sau pentru alte materii, precum si completuri specializate pentru cauze maritime si fluviale.

Art. 37
(1) In domeniile prevazute de art. 36 alin. (3) se pot infiinta tribunale specializate.
(2) Tribunalele specializate sunt instante fara personalitate juridica, care pot functiona la nivelul judetelor si al municipiului Bucuresti si au, de regula, sediul in municipiul resedinta de judet.
(3) Tribunalele specializate preiau cauzele de competenta tribunalului in domeniile in care functioneaza.
(4) Cauzele aflate in curs de judecata la data inceperii functionarii tribunalelor specializate, potrivit art. 142 alin. (1), se vor trimite acestora, pe cale administrativa, din oficiu, spre solutionare. Tribunalul specializat este competent si in caz de trimitere spre rejudecare.

Art. 38
(1) Judecatoriile sunt instante fara personalitate juridica, organizate in judete si in sectoarele municipiului Bucuresti, potrivit anexei nr. 1.
(2) Localitatile care fac parte din circumscriptiile judecatoriilor din fiecare judet se stabilesc, cu avizul conform al ministrului justitiei, prin hotarare a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 39
(1) In raport cu natura si numarul cauzelor, in cadrul judecatoriilor se pot infiinta sectii sau complete specializate.
(2) In cadrul judecatoriilor se vor organiza sectii sau complete specializate pentru minori si familie.

Art. 40
(1) Completele si sectiile specializate pentru minori si familie, precum si tribunalele specializate pentru minori si familie judeca atat infractiunile savarsite de minori, cat si infractiunile savarsite asupra minorilor.
(2) Cand in aceeasi cauza sunt mai multi inculpati, unii minori si altii majori, si nu este posibila disjungerea, competenta apartine tribunalului specializat pentru minori si familie.
(3) Dispozitiile Codului de procedura penala se aplica in mod corespunzator.

Art. 41
(1) Sectiile curtilor de apel si ale instantelor din circumscriptia acestora se infiinteaza, la propunerea colegiului de conducere al fiecarei instante, prin hotarare a Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii. Completurile specializate ale sectiilor curtilor de apel si ale instantelor din circumscriptia acestora se infiinteaza de presedintele instantei, la propunerea colegiului de conducere al fiecarei instante.
(2) Componenta sectiilor si completelor specializate se stabileste de colegiul de conducere al instantei, in raport cu volumul de activitate, tinandu-se seama de specializarea judecatorului.
(3) In mod exceptional, in situatia in care in cadrul unei sectii nu se poate constitui un complet de judecata, colegiul de conducere al instantei poate dispune participarea unor judecatori de la alte sectii.

Art. 42
In raport cu volumul de activitate, cu natura si complexitatea cauzelor deduse judecatii, pentru curtile de apel, tribunale si judecatorii se pot infiinta sedii secundare cu activitate permanenta in alte localitati din judet sau in municipiul Bucuresti.

Art. 421
In cauzele maritime si fluviale, circumscriptiile tribunalelor Constanta si Galati sunt urmatoarele:
a) Tribunalul Constanta: judetele Constanta si Tulcea, marea teritoriala, Dunarea pana la mila marina 64 inclusiv;
b) Tribunalul Galati: celelalte judete, Dunarea de la mila marina 64 in amonte pana la km 1.075.

SECTIUNEA a 2-a
Conducerea instantelor judecatoresti
Art. 43
(1) Fiecare instanta judecatoreasca este condusa de un presedinte care exercita atributiile manageriale in scopul organizarii eficiente a activitatii acesteia.
(2) Presedintii curtilor de apel si ai tribunalelor exercita, de asemenea, atributii de coordonare si control ale administrarii instantei unde functioneaza, precum si ale instantelor din circumscriptie.
(3) Presedintii judecatoriilor si ai tribunalelor specializate exercita si atributii de administrare a instantei.

Art. 44
(1) Presedintii curtilor de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar presedintii tribunalelor au calitatea de ordonator tertiar de credite.
(2) Pentru instantele militare, Directia instantelor militare din cadrul Ministerului Apararii este ordonator tertiar de credite.

Art. 45
(1) In functie de volumul de activitate si de complexitatea cauzelor, la curtile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecatoriile care isi au sediul in resedintele de judet, precum si la judecatoriile din municipiul Bucuresti, presedintele poate fi ajutat de 1-2 vicepresedinti, iar la celelalte judecatorii, presedintele poate fi ajutat de un vicepresedinte.
(2) La Curtea de Apel Bucuresti si la Tribunalul Bucuresti, presedintele poate fi ajutat de 1-3 vicepresedinti.

Art. 46
(1) Presedintii si vicepresedintii instantelor judecatoresti iau masuri pentru organizarea si buna functionare a instantelor pe care le conduc si, dupa caz, a instantelor din circumscriptiile acestora, asigura si verifica respectarea obligatiilor statutare si a regulamentelor de catre judecatori si personalul auxiliar de specialitate.
(2) Verificarile efectuate personal de presedinti sau vicepresedinti ori prin judecatori anume desemnati trebuie sa respecte principiile independentei judecatorilor si supunerii lor numai legii, precum si autoritatea de lucru judecat.
(3) Atributiile date prin lege sau prin regulament in competenta presedintilor sau a vicepresedintilor de instante nu pot fi delegate colegiilor de conducere.

Art. 47
Presedintii instantelor desemneaza judecatorii care urmeaza sa indeplineasca, potrivit legii, si alte atributii decat cele privind activitatea de judecata.

Art. 48
Sectiile instantelor judecatoresti sunt conduse de cate un presedinte de sectie.

Art. 49
(1) In cadrul fiecarei instante judecatoresti functioneaza un colegiu de conducere, care hotaraste cu privire la problemele generale de conducere ale instantei si indeplineste atributiile prevazute la art. 41.
(2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un numar impar de membri si au urmatoarea componenta:
a) la curtile de apel si tribunale: presedintele si 6 judecatori, alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea generala a judecatorilor;
b) la tribunale specializate si judecatorii: presedintele si 2 sau 4 judecatori, alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea generala a judecatorilor.
(21) In cazul in care, la judecatorii si tribunale specializate, numarul judecatorilor este de 5 sau mai mic, atributiile colegiului de conducere se exercita de presedinte.
(22) Dispozitiile alin. (21) se aplica in mod corespunzator si in situatiile in care, din motive obiective, colegiul de conducere nu se poate constitui.
(3) Hotararile colegiului de conducere se adopta cu votul majoritatii membrilor sai.
(4) La sedintele colegiilor de conducere pot participa si presedintii de sectii.
(5) La curtile de apel si tribunale, cand colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la sedintele acestuia participa si managerul economic al instantei, cu vot consultativ.
(6) In functie de problemele supuse dezbaterii, la sedintele colegiilor de conducere ale curtilor de apel, ale tribunalelor si tribunalelor specializate pot fi invitati si judecatori de la alte instante, care nu au drept de vot.
(7) Membrii alesi ai colegiilor de conducere pot fi revocati de adunarile generale in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor prevazute de lege.
(8) Colegiile de conducere nu vor putea adopta hotarari prin care sa adauge la dispozitiile cuprinse in legi, pe motiv ca acestea ar fi neclare sau incomplete.

Art. 50
(1) La instantele judecatoresti se organizeaza, anual sau ori de cate ori este necesar, adunari generale ale judecatorilor.
(2) Adunarile generale ale judecatorilor se convoaca dupa cum urmeaza:
a) adunarea generala a curtii de apel si adunarea generala a judecatorilor din circumscriptia acesteia - de presedintele curtii de apel;
b) adunarea generala a tribunalului si adunarea generala a judecatorilor din circumscriptia acestuia - de presedintele tribunalului;
c) adunarea generala a tribunalului specializat - de presedintele acestuia;
d) adunarea generala a judecatorilor - de presedintele judecatoriei.
(3) Adunarile generale ale judecatorilor se convoaca si la solicitarea unei treimi din numarul judecatorilor care fac parte din aceasta.
(4) Adunarile generale ale judecatorilor se pot convoca si de catre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, de catre Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii sau de catre colegiul de conducere al instantei.

Art. 51
Adunarile generale ale judecatorilor, prevazute la art. 50 alin. (1), au urmatoarele atributii:
a) dezbat activitatea anuala desfasurata de instante;
b) aleg, in conditiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
c) dezbat probleme de drept;
d) analizeaza proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justitiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii;
e) formuleaza puncte de vedere la solicitarea Plenului sau, dupa caz, a sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii;
f) aleg si revoca membrii colegiilor de conducere;
g) initiaza procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile prevazute de Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii;
h) indeplinesc alte atributii prevazute de lege sau regulamente.

SECTIUNEA a 3-a
Completele de judecata
Art. 52
(1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecata la inceputul anului, urmarind asigurarea continuitatii completului. Schimbarea membrilor completelor se face in mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti.
(2) Completul de judecata este prezidat, prin rotatie, de unul dintre membrii acestuia.

Art. 53
(1) Repartizarea cauzelor pe complete de judecata se face in mod aleatoriu, in sistem informatizat.
(2) Cauzele repartizate unui complet de judecata nu pot fi trecute altui complet decat in conditiile prevazute de lege.
(3) Sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecata se auditeaza extern, la fiecare 2 ani, sub conducerea Ministerului Justitiei si cu implicarea societatii civile si a organizatiilor profesionale ale magistratilor. Concluziile auditului sunt publice.

Art. 54
(1) Cauzele date, potrivit legii, in competenta de prima instanta a judecatoriei, tribunalului si curtii de apel se judeca in complet format dintr-un judecator, cu exceptia cauzelor privind conflictele de munca si de asigurari sociale. In conditiile prevazute la art. 23 alin. (11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, judecatorii stagiari pot asista, in conditiile legii, la sedintele de judecata ale completurilor formate din judecatori definitivi.
(11) Contestatiile formulate impotriva hotararilor pronuntate in materie penala de catre judecatorii si tribunale in cursul judecatii in prima instanta, de catre judecatorii de drepturi si libertati si judecatorii de camera preliminara de la aceste instante se solutioneaza in complet format din 2 judecatori.
(12) Abrogat
(2) Apelurile si recursurile se judeca in complet format din 3 judecatori, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel.
(3) Abrogat
(4) Abrogat

Art. 55
(1) Completul pentru solutionarea in prima instanta a cauzelor privind conflictele de munca si asigurari sociale se constituie dintr-un judecator si 2 asistenti judiciari. Dispozitiile art. 11 si ale art. 52 alin. (1) se aplica in mod corespunzator.
(2) Asistentii judiciari participa la deliberari cu vot consultativ si semneaza hotararile pronuntate. Opinia acestora se consemneaza in hotarare, iar opinia separata se motiveaza.
(3) Abrogat

 

CAPITOLUL III - Instantele militare
Art. 56

(1) Instantele militare sunt:
a) tribunalele militare;
b) Curtea Militara de Apel Bucuresti.
(2) Circumscriptiile instantelor militare sunt prevazute in anexa nr. 2 care face parte integranta din prezenta lege.
(3) Instantele militare au, fiecare, statut de unitate militara, cu indicativ propriu.

Art. 57
(1) Instantele militare judeca la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanta poate dispune ca judecata sa se desfasoare in alt loc.
(2) Instantele militare pot judeca si pe teritoriul altor state, militari romani, membri ai unei forte multinationale, in conditiile in care, potrivit unei conventii internationale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitata jurisdictia romana.

Art. 58
(1) La sedintele de judecata, judecatorii si procurorii militari sunt obligati sa poarte uniforma militara.
(2) Abrogat
(3) Abrogat

Art. 59
(1) In municipiile Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi si Timisoara functioneaza tribunale militare.
(2) Tribunalele militare judeca procesele si cererile date prin lege in competenta lor.
(3) Tribunalul militar este condus de un presedinte ajutat de un vicepresedinte. Dispozitiile art. 49-51 se aplica in mod corespunzator, colegiile de conducere fiind formate din presedinte si doi judecatori.

Art. 60 
Abrogat 

Art. 61
(1) Curtea Militara de Apel functioneaza in municipiul Bucuresti, ca instanta unica, cu personalitate juridica, fiind condusa de un presedinte ajutat de un vicepresedinte. Dispozitiile art. 49-51 se aplica in mod corespunzator, colegiul de conducere fiind format din presedinte si doi judecatori.
(2) Abrogat

>>REVINO LA CUPRINSUL Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara!<<

de
Data aparitiei: 14 Aprilie 2019
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Votati articolul "Titlul II - Instantele judecatoresti - Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 5 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
©2019 RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate.
SATI