E-JURIDIC.RO » Legislatia judirica actualizata la zi

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

Titlul III - Ministerul Public - Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara

Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara - Titlul III - Ministerul Public

Capitolul I - Atributiile Ministerului Public

Articolul 62
(1) Ministerul Public isi exercita atributiile in temeiul legii si este condus de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(2) Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiilor legalitatii, impartialitatii si controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei, in conditiile legii.
(3) Procurorii trebuie sa respecte drepturile si libertatile fundamentale, prezumtia de nevinovatie, dreptul la un proces echitabil, principiul egalitatii de arme, independenta instantelor si forta executorie a hotararilor judecatoresti definitive. In comunicarea publica, parchetele trebuie sa respecte prezumtia de nevinovatie, caracterul nepublic al urmaririi penale si dreptul nediscriminatoriu la informare.
(4) Parchetele sunt independente in relatiile cu instantele judecatoresti, precum si cu celelalte autoritati publice.

Articolul 63

250 Modele Fise de Post

Vezi AICI detalii

Literatura romana Rezumatele textelor studiate in clasele IX-XII

Vezi AICI detalii

Pachet Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul prescolar - EDUCATORI 2 culegeri

Vezi AICI detalii

Pachet Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul primar - INVATATORI 2 culegeri

Vezi AICI detalii

Ministerul Public exercita, prin procurori, urmatoarele atributii:
a) efectueaza urmarirea penala in cazurile si in conditiile prevazute de lege si participa, potrivit legii, la solutionarea conflictelor prin mijloace alternative;
b) conduce si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare, conduce si controleaza activitatea altor organe de cercetare penala;
c) sesizeaza instantele judecatoresti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;
d) exercita actiunea civila, in cazurile prevazute de lege;
e) participa, in conditiile legii, la sedintele de judecata;
f) exercita caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti, in conditiile prevazute de lege;
g) apara drepturile si interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie, ale disparutilor si ale altor persoane, in conditiile legii;
h) actioneaza pentru prevenirea si combaterea criminalitatii, sub coordonarea ministrului justitiei, pentru realizarea unitara a politicii penale a statului;
i) studiaza cauzele care genereaza sau favorizeaza criminalitatea, elaboreaza si prezinta ministrului justitiei propuneri in vederea eliminarii acestora, precum si pentru perfectionarea legislatiei in domeniu;
j) verifica respectarea legii la locurile de detinere preventiva;
k) exercita atributiile prevazute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;
l) exercita orice alte atributii prevazute de lege.

Articolul 64
(1) Dispozitiile procurorului ierarhic superior, date in scris si in conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.
(2) In solutiile dispuse, procurorul este independent, in conditiile prevazute de lege. Procurorul poate contesta la Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, in cadrul procedurii de verificare a conduitei judecatorilor si procurorilor, interventia procurorului ierarhic superior, in orice forma, in efectuarea urmaririi penale sau in adoptarea solutiei.
(3) Solutiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de catre procurorul ierarhic superior, cand sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice.
(4) Lucrarile repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror in urmatoarele situatii:
a) suspendarea sau incetarea calitatii de procuror, potrivit legii;
b) in absenta sa, daca exista cauze obiective care justifica urgenta si care impiedica rechemarea sa;
c) lasarea cauzei in nelucrare in mod nejustificat mai mult de 30 de zile.
(5) Procurorul poate contesta la Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, in cadrul procedurii de verificare a conduitei procurorilor, masura dispusa, potrivit alin. (4), de procurorul ierarhic superior.

Articolul 65
(1) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonati conducatorului parchetului respectiv.
(2) Conducatorul unui parchet este subordonat conducatorului parchetului ierarhic superior din aceeasi circumscriptie.
(3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, de procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, de procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism sau de procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnati.

Articolul 66
(1) Ministerul Public este autorizat sa detina si sa foloseasca mijloace adecvate pentru obtinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea si descoperirea informatiilor privitoare la infractiunile date in competenta parchetelor, in conditiile legii.
(2) Organele de politie judiciara isi desfasoara activitatea de cercetare penala, in mod nemijlocit, sub conducerea si supravegherea procurorului, fiind obligate sa aduca la indeplinire dispozitiile acestuia.
(3) Serviciile si organele specializate in culegerea, prelucrarea si arhivarea informatiilor au obligatia de a pune, de indata, la dispozitia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele si toate informatiile, neprelucrate, detinute in legatura cu savarsirea infractiunilor.
(4) Nerespectarea obligatiilor prevazute la alin. (2) si (3) atrage raspunderea juridica potrivit legii.

Articolul 66^1
(1) In vederea desfasurarii activitatilor prevazute de art. 142 alin. (1) din Codul de procedura penala, in cadrul Ministerului Public pot functiona, prin detasare, ofiteri sau agenti de politie judiciara, sub directa conducere si controlul nemijlocit al procurorilor, in limita posturilor aprobate potrivit legii.
(2) Detasarea ofiterilor si agentilor de politie judiciara se dispune, la solicitarea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, de catre ministrul afacerilor interne, pe o perioada de cel mult 3 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 in 3 ani, cu acordul acestora.
(3) Numirea in functii a ofiterilor si agentilor de politie judiciara prevazuti la alin. (1) se face prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(3^1) Nu pot ocupa functia de ofiter sau agent de politie judiciara, lucratori, informatori sau colaboratori, chiar acoperiti, ai serviciilor de informatii. Anterior numirii in functie, acestia vor da o declaratie olografa pe propria raspundere ca nu fac si nu au facut parte din serviciile de informatii, ca nu sunt si nu au fost colaboratori sau informatori ai acestora.
(4) Incetarea detasarii ofiterilor si a agentilor de politie judiciara se poate dispune inaintea perioadei prevazute la alin. (2) prin ordin motivat al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(5) Pe durata detasarii ofiterii si agentii de politie judiciara nu pot primi de la organele ierarhic superioare nicio insarcinare.
(6) Dispozitiile procurorilor sunt obligatorii pentru ofiterii si agentii de politie. Actele intocmite de acestia din dispozitia scrisa a procurorului sunt efectuate in numele acestuia.
(7) Ofiterii si agentii de politie judiciara prevazuti la alin. (1) au drepturile si obligatiile prevazute de lege pentru ofiterii de politie si agentii de politie, cu exceptiile prevazute in prezenta lege, si beneficiaza, in mod corespunzator, de drepturile prevazute la art. 11 si 23 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 45/2007, cu modificarile si completarile ulterioare.
(8) Ofiterii si agentii de politie judiciara detasati in conditiile alin. (1) isi pastreaza salarizarea avuta la data detasarii.
(9) Atributiile prevazute de lege pentru ministrul afacerilor interne privind drepturile si raspunderile ce revin ofiterilor si agentilor de politie judiciara detasati se exercita de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Atributiile privind acordarea gradelor profesionale pentru ofiterii si agentii de politie judiciara detasati se exercita de ministrul afacerilor interne, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(10) Dispozitiile art. 6 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea si functionarea politiei judiciare, republicata, cu modificarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator in raport cu activitatea ofiterilor si agentilor de politie judiciara.
(11) Pentru ofiterii si agentii de politie judiciara detasati in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si Directiei Nationale Anticoruptie sunt aplicabile dispozitiile prevazute in legile speciale aplicabile acestora.

Articolul 67
(1) Procurorul participa la sedintele de judecata, in conditiile legii, si are rol activ in aflarea adevarului.
(2) Procurorul este liber sa prezinte in instanta concluziile pe care le considera intemeiate, potrivit legii, tinand seama de probele administrate in cauza. Procurorul poate contesta la Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii interventia procurorului ierarhic superior, pentru influentarea in orice forma a concluziilor.
(3) In procesele penale, la sedinta de judecata participa procurorul care a efectuat sau a supravegheat urmarirea penala ori alt procuror desemnat de conducatorul parchetului.

Articolul 68
Procurorul exercita, in conditiile legii, caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti pe care le considera netemeinice si nelegale.

Articolul 69
(1) Ministrul justitiei, cand considera necesar, din proprie initiativa sau la cererea Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, exercita controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnati de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, de procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, de procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism ori de ministrul justitiei.
(2) Controlul consta in verificarea eficientei manageriale, a modului in care procurorii isi indeplinesc atributiile de serviciu si in care se desfasoara raporturile de serviciu cu justitiabilii si cu celelalte persoane implicate in lucrarile de competenta parchetelor. Controlul nu poate viza masurile dispuse de procuror in cursul urmaririi penale si solutiile adoptate.
(3) Ministrul justitiei poate sa ceara procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, procurorului-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, informari asupra activitatii parchetelor si sa dea indrumari scrise cu privire la masurile ce trebuie luate pentru prevenirea si combaterea eficienta a criminalitatii.

Capitolul II Organizarea Ministerului Public
Sectiunea 1
Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie

Articolul 70
(1) Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie coordoneaza activitatea parchetelor din subordine, indeplineste atributiile prevazute de lege, are personalitate juridica si gestioneaza bugetul Ministerului Public.
(2) Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este condus de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ajutat de un prim-adjunct si un adjunct.
(3) In activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este ajutat de 3 consilieri.
(4) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este ordonator principal de credite.

Articolul 71
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie reprezinta Ministerul Public in relatiile cu celelalte autoritati publice si cu orice persoane juridice sau fizice, din tara sau din strainatate.

Articolul 72
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie exercita, direct sau prin procurori anume desemnati, controlul asupra tuturor parchetelor.

Articolul 73
(1) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie participa la sedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie in Sectii Unite, precum si la orice complet al acesteia, cand considera necesar.
(2) In cazul imposibilitatii de participare, procurorul general deleaga pe prim-adjunctul sau pe adjunctul sau ori pe un alt procuror pentru a participa, in locul sau, la sedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie prevazute la alin. (1).

Articolul 74
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie desemneaza, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participa la sedintele Curtii Constitutionale, in cazurile prevazute de lege.

Articolul 75
Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie are in structura sectii conduse de procurori-sefi, care pot fi ajutati de adjuncti. In cadrul sectiilor pot functiona servicii si birouri conduse de procurori-sefi.

Articolul 76
In exercitarea atributiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie emite ordine cu caracter intern.

Articolul 77
(1) In cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie functioneaza colegiul de conducere, care hotaraste asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public.
(2) Colegiul de conducere al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este constituit din procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul, si 5 procurori alesi in adunarea generala a procurorilor.
(3) Dispozitiile art. 49 alin. (3)-(7) se aplica in mod corespunzator.

Articolul 78
(1) Adunarea generala a procurorilor Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie se convoaca de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, anual sau ori de cate ori este necesar.
(2) Dispozitiile art. 51 se aplica in mod corespunzator.

Articolul 79
Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie elaboreaza anual un raport privind activitatea desfasurata, pe care il prezinta Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii si ministrului justitiei, nu mai tarziu de luna februarie a anului urmator. Ministrul justitiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Sectiunea 1^1
Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism

Articolul 79^1
(1) In cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie functioneaza Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, ca structura specializata in combaterea criminalitatii organizate si terorismului.
(2) Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism se incadreaza cu procurori numiti prin ordin al procurorului-sef al acestei directii, cu avizul Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, in limita posturilor prevazute in statul de functii, aprobat potrivit legii.
(3) Pentru a fi numiti in cadrul Directiei de Investigarea a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, procurorii trebuie sa nu fi fost sanctionati disciplinar, sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel putin 10 ani in functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi in urma interviului organizat de catre comisia constituita in acest scop.
(4) La interviu poate participa orice procuror care indeplineste conditiile prevazute la alin. (3).
(5) Interviul consta in verificarea pregatirii profesionale, a capacitatii de a lua decizii si de a-si asuma raspunderea, a rezistentei la stres, precum si a altor calitati specifice.
(6) La evaluarea candidatilor vor fi avute in vedere si activitatea desfasurata de procurori, cunoasterea unei limbi straine si cunostintele de operare pe calculator.
(7) Comisia prevazuta la alin. (3) este numita prin ordin al procurorului-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si este formata din 3 procurori din cadrul Directiei. Din comisie pot face parte si specialisti in psihologie, resurse umane si alte domenii.
(8) Procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism evalueaza, anual, rezultatele obtinute de procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.
(9) Procurorii numiti in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism pot fi revocati prin ordin al procurorului sef al acestei directii, cu avizul Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei sau in cazul aplicarii uneia dintre sanctiunile disciplinare prevazute la art. 100 lit. b)-e) din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(10) La data incetarii activitatii in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, procurorul revine la parchetul de unde provine.
(11) De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism isi redobandesc gradul profesional de executie si salarizarea corespunzatoare acestuia avute anterior sau pe cele dobandite ca urmare a promovarii, in conditiile legii, in timpul desfasurarii activitatii in cadrul acestei directii.
(12) Atributiile, competenta, structura, organizarea si functionarea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism sunt stabilite prin lege speciala.
(13) Dispozitiile art. 48 alin. (10) si (11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator.

Articolul 79^2
(1) In cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism functioneaza colegiul de conducere, care hotaraste asupra problemelor generale de conducere ale acestei directii.
(2) Colegiul de conducere al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism este constituit din procurorul-sef, unul dintre adjunctii acestuia si 5 procurori alesi in adunarea generala a procurorilor.
(3) Dispozitiile art. 49 alin. (3)-(7) se aplica in mod corespunzator.

Articolul 79^3
(1) Adunarea generala a procurorilor Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism se convoaca de catre procurorul-sef al acestei directii, anual sau ori de cate ori este necesar.
(2) Dispozitiile art. 51 se aplica in mod corespunzator.

Articolul 79^4
Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism elaboreaza anual un raport privind activitatea desfasurata, pe care il prezinta sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii si ministrului justitiei, nu mai tarziu de luna februarie a anului urmator. Ministrul justitiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.

Sectiunea a 2-a
Directia Nationala Anticoruptie

Articolul 80
(1) Directia Nationala Anticoruptie este specializata in combaterea infractiunilor de coruptie, potrivit legii, isi exercita atributiile pe intreg teritoriul Romaniei si functioneaza pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(2) Directia Nationala Anticoruptie se organizeaza ca structura autonoma in cadrul Ministerului Public si este coordonat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(3) Directia Nationala Anticoruptie are personalitate juridica si sediul in municipiul Bucuresti.

Articolul 81
(1) Directia Nationala Anticoruptie isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic.
(2) Directia Nationala Anticoruptie este independenta in raport cu instantele judecatoresti si cu parchetele de pe langa acestea, precum si in relatiile cu celelalte autoritati publice, exercitandu-si atributiile numai in temeiul legii si pentru asigurarea respectarii acesteia.

Articolul 82
(1) Directia Nationala Anticoruptie este condusa de un procuror-sef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ajutat de 2 adjuncti, asimilati adjunctului procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(2) In activitatea sa, procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie este ajutat de 2 consilieri, asimilati consilierilor procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(3) Procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie este ordonator principal de credite.
(4) Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Directiei Nationale Anticoruptie se asigura de la bugetul de stat.

Articolul 83
(1) In cadrul Directiei Nationale Anticoruptie functioneaza colegiul de conducere, care hotaraste asupra problemelor generale de conducere ale acestui parchet.
(2) Colegiul de conducere al Directiei Nationale Anticoruptie este constituit din procurorul-sef, unul dintre adjunctii acestuia si 5 procurori alesi in adunarea generala a procurorilor.
(3) Dispozitiile art. 49 alin. (3)-(7) se aplica in mod corespunzator.

Articolul 84
(1) Adunarea generala a procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie se convoaca de catre procurorul-sef al acestui parchet, anual sau ori de cate ori este necesar.
(2) Dispozitiile art. 51 se aplica in mod corespunzator.

Articolul 85
In exercitarea atributiilor ce-i revin, procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie emite ordine cu caracter intern.

Articolul 86
(1) In cadrul Directiei Nationale Anticoruptie se pot infiinta servicii teritoriale, servicii, birouri si alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului-sef al acestei directii, cu avizul conform al Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Sediul serviciilor teritoriale si circumscriptia acestora se stabilesc de procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, de regula, in localitatile in care isi au sediul parchetele de pe langa curtile de apel si in raport cu circumscriptiile acestora.

Articolul 87
(1) Directia Nationala Anticoruptie se incadreaza cu procurori numiti prin ordin al procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, la propunerea Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, in urma concursului organizat in acest sens, in limita posturilor prevazute in statul de functii, aprobat potrivit legii.
(2) Pentru a fi numiti in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, procurorii trebuie sa nu fi fost sanctionati disciplinar, sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, cel putin 10 ani vechime in functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi in urma unui concurs organizat de catre comisia constituita in acest scop.
(3) Concursul prevazut la alin. (2) consta in:
a) un interviu transmis in direct, sustinut in fata Sectiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii;
b) o proba avand ca obiect evaluarea a minimum 5 rechizitorii alese aleatoriu, precum si a altor acte intocmite de candidati si considerate relevante de acestia, din ultimii 5 ani de activitate.
(4) Interviul consta in verificarea pregatirii profesionale, a capacitatii de a lua decizii si de a-si asuma raspunderea, a rezistentei la stres, precum si altor calitati specifice.
(5) La evaluarea candidatilor, vor fi avute in vedere si activitatea desfasurata de procurori, cunoasterea unei limbi straine si cunostintele de operare pe calculator.
(6) Evaluarea prevazuta la alin. (3) lit. b) se efectueaza de o comisie desemnata de sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, formata din 2 procurori de la Directia Nationala Anticoruptie propusi de procurorul-sef al directiei, 2 procurori de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie propusi de procurorul general si un formator propus de Institutul National al Magistraturii.
(7) Procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie evalueaza, anual, rezultatele obtinute de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie.
(8) Procurorii numiti in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie pot fi revocati prin ordin al procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie, cu avizul sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei sau in cazul aplicarii uneia dintre sanctiunile disciplinare prevazute la art. 100 lit. b)-e) din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(9) La data incetarii activitatii in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, procurorul revine la parchetul de unde provine.
(9^1) De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie isi redobandesc gradul profesional de executie si salarizarea corespunzatoare acestuia avute anterior sau pe cele dobandite ca urmare a promovarii, in conditiile legii, in timpul desfasurarii activitatii in cadrul directiei.
(10) Atributiile, competenta, structura, organizarea si functionarea Directiei Nationale Anticoruptie sunt stabilite prin lege speciala.
(11) Dispozitiile art. 48 alin. (10) si (11) din Legea nr. 303/2004, republicata, se aplica in mod corespunzator.

Articolul 88
Directia Nationala Anticoruptie elaboreaza anual un raport privind activitatea desfasurata, pe care il prezinta Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii si ministrului justitiei, nu mai tarziu de luna februarie a anului urmator. Ministrul justitiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Directiei Nationale Anticoruptie.

Sectiunea a 2^1-a
Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ)

Articolul 88^1
(1) In cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie se infiinteaza si functioneaza Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie care are competenta exclusiva de a efectua urmarirea penala pentru infractiunile savarsite de judecatori si procurori, inclusiv judecatorii si procurorii militari si cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie isi pastreaza competenta de urmarire penala si in situatia in care, alaturi de persoanele prevazute la alin. (1), sunt cercetate si alte persoane.
(3) In cazul infractiunilor savarsite de judecatorii si procurorii militari, dispozitiile art. 56 alin. (4) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, cu modificarile si completarile ulterioare, nu sunt aplicabile.
(4) Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie este condusa de un procuror-sef sectie, ajutat de un procuror-sef adjunct, numiti in functie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile prezentei legi.
(5) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie solutioneaza conflictele de competenta aparute intre Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie si celelalte structuri sau unitati din cadrul Ministerului Public.
(6) Incetare efecte juridice.

Articolul 88^2
(1) Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic.
(2) Este interzisa delegarea sau detasarea de procurori in cadrul Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie.
(3) Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie functioneaza cu un numar de 15 posturi de procuror.
(4) Numarul de posturi al Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie poate fi modificat, in functie de volumul de activitate, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, la solicitarea procurorului-sef sectie, cu avizul conform al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
(5) Pe durata desfasurarii activitatii in cadrul Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, procurorii cu functii de conducere si executie beneficiaza de drepturile procurorilor detasati, in conditiile legii.

Articolul 88^3
(1) Procurorul-sef al Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie este numit in functie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, in urma unui concurs care consta in prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atributiilor specifice functiei de conducere respective, urmarindu-se competentele manageriale, gestiunea eficienta a resurselor, capacitatea de a-si asuma decizii si responsabilitati, competentele de comunicare si rezistenta la stres, precum si integritatea candidatului, evaluarea activitatii sale ca procuror si modul in care acesta se raporteaza la valori specifice profesiei, precum independenta justitiei ori respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale.
(2) Componenta comisiei de concurs este urmatoarea:
a) 3 membri judecatori, care fac parte din Sectia pentru judecatori si au functionat la o instanta de grad de cel putin curte de apel, desemnati de Sectia pentru judecatori;
b) un membru procuror, care face parte din Sectia pentru procurori si a functionat la un parchet de grad de cel putin parchet de pe langa curtea de apel, desemnat de Sectia pentru procurori.
(3) Conditiile pentru ca un procuror sa se inscrie la concursul pentru ocuparea postului de procuror-sef al Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie sunt cele prevazute la art. 88^5 alin. (3).
(4) Fiecare candidat va depune un curriculum vitae, declaratiile prevazute la art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, un proiect privind exercitarea atributiilor specifice functiei de conducere si orice alte inscrisuri pe care le considera relevante in sustinerea candidaturii sale.
(5) Documentele depuse de fiecare candidat vor fi publicate pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, cu cel putin 10 zile inaintea concursului.
(6) Comisia de concurs va propune Plenului Consiliului Superior al Magistraturii numirea procurorului-sef al Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, dupa evaluarea candidaturilor si a proiectelor, in urma unui interviu transmis in direct.
(7) Revocarea din functia de procuror-sef al Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie se face de catre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, in caz de neindeplinire a atributiilor specifice functiei sau in cazul in care acesta a fost sanctionat disciplinar in ultimii 3 ani, la propunerea comisiei prevazute la alin. (2).
(8) Procurorul-sef al Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie este numit in functie pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data.

Articolul 88^4
(1) Procurorul-sef adjunct al Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie este numit in functie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivata a procurorului-sef sectie, dintre procurorii deja numiti in cadrul sectiei.
(2) Numirea in functia de procuror-sef adjunct al Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data.
(3) Revocarea procurorului-sef adjunct al Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie se face de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivata a procurorului-sef sectie, in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei, in cazul in care acesta a fost sanctionat disciplinar.

Articolul 88^5
(1) Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie se incadreaza cu procurori numiti de catre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, in urma unui concurs, in limita posturilor prevazute in statul de functii, aprobat potrivit legii, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea continuarii activitatii in cadrul sectiei pentru o perioada totala de cel mult 9 ani.
(2) Concursul este sustinut in fata comisiei de concurs compuse potrivit art. 88^3 alin. (2), din care face parte de drept si procurorul-sef sectie.
(3) Pentru a participa la concursul pentru numirea in cadrul Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, procurorii trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
a) sa nu fi fost sanctionati disciplinar in ultimii 3 ani;
b) sa aiba cel putin gradul de parchet de pe langa curte de apel;
c) sa aiba o vechime efectiva de cel putin 18 ani in functia de procuror;
d) sa aiba o buna pregatire profesionala;
e) sa aiba o conduita morala ireprosabila.
(4) La concurs poate participa orice procuror care, pana la data stabilita pentru inceperea concursului, indeplineste conditiile prevazute la alin. (3).
(5) Concursul prevazut la alin. (2) consta in:
a) un interviu, transmis in direct si ulterior arhivat pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, sustinut in fata comisiei prevazute la art. 88^3 alin. (2) din care face parte de drept si procurorul sef sectie;
b) o evaluare a activitatii din ultimii 5 ani;
c) o evaluare a unor acte profesionale intocmite de candidati din ultimii 3 ani de activitate.
(6) Interviul consta in verificarea pregatirii profesionale, a capacitatii de a lua decizii si de a-si asuma raspunderea, a rezistentei la stres, precum si a altor calitati specifice. La interviu participa procurorul-sef sectie si un psiholog, care pot pune intrebari candidatilor.
(7) Evaluarea prevazuta la alin. (5) lit. b) se efectueaza de catre 2 procurori si 2 judecatori din cadrul Inspectiei Judiciare, desemnati de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea inspectorului-sef. Punctajul se acorda in urma unei analize ce va avea in vedere inclusiv durata si complexitatea cazurilor lucrate de procuror, rata de achitari, restituiri, condamnari, eventualele sesizari facute din partea persoanelor cercetate si solutiile date la acestea.
(8) Evaluarea prevazuta la alin. (5) lit. c) se efectueaza de o comisie desemnata de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, formata din 2 procurori din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si 2 judecatori din Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, propusi de colegiile de conducere ale acestora, precum si un formator din cadrul Institutului National al Magistraturii, propus de Consiliul stiintific al acestuia.
(9) Punctajul maxim ce poate fi atribuit la probele de concurs este de 100 de puncte, distribuite astfel:
a) 60 de puncte pentru proba prevazuta la alin. (5) lit. a);
b) 20 de puncte pentru proba prevazuta la alin. (5) lit. b);
c) 20 de puncte pentru proba prevazuta la alin. (5) lit. c).
(10) Punctajul minim pentru a fi declarat admis la concurs este de 70 de puncte, dar nu mai putin decat urmatorul punctaj pentru fiecare proba in parte:
a) minimum 25 de puncte pentru proba prevazuta la alin. (5) lit. a);
b) minimum 15 puncte pentru proba prevazuta la alin. (5) lit. b);
c) minimum 10 puncte pentru proba prevazuta la alin. (5) lit. c).
(11) Numirea in functia de procuror din cadrul Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie se va face de catre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, in limita posturile vacante si in ordinea punctelor obtinute.
(11^1) Membrii comisiilor de concurs prevazute in prezenta sectiune nu devin incompatibili si isi exprima votul in Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
(11^2) Comisiile de concurs prevazute de art. 883, respectiv de art. 885 isi desfasoara legal activitatea in prezenta a cel putin 3 membri.
(12) Procedurile de numire, continuare a activitatii in cadrul sectiei si revocare din functiile de conducere si executie din cadrul sectiei vor fi detaliate intr-un regulament aprobat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

Articolul 88^6
(1) La expirarea termenului de 3 ani, procurorul poate cere continuarea activitatii in cadrul Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie pe o noua perioada de 3 ani, fara a depasi in total 9 ani de activitate in cadrul sectiei.
(2) Cu 3 luni inainte de expirarea termenului de numire, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii va analiza cererea depusa de procurorul care solicita continuarea activitatii in cadrul sectiei si decide asupra acesteia, avand in vedere evaluarea activitatii desfasurate de acesta in ultimii 3 ani.
(3) La data incetarii activitatii in cadrul Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, procurorul revine la parchetul de unde provine.
(4) De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat in cadrul Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie isi redobandesc gradul profesional de executie si salarizarea corespunzatoare acestuia avute anterior sau pe cele dobandite ca urmare a promovarii, in conditiile legii, in timpul desfasurarii activitatii in cadrul sectiei.

Articolul 88^7
(1) Procurorii numiti in cadrul Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie pot fi revocati de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la cererea motivata a procurorului-sef al sectiei, in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei, in cazul aplicarii unei sanctiuni disciplinare.
(2) In cazul revocarii, procurorul revine la parchetul de unde provine si isi redobandeste gradul profesional de executie si salarizarea corespunzatoare acestuia avute anterior sau pe cele dobandite ca urmare a promovarii, in conditiile legii, in timpul desfasurarii activitatii in cadrul directiei.

Articolul 88^8
(1) Atributiile Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie sunt urmatoarele:
a) efectuarea urmaririi penale, in conditiile prevazute in Legea nr. 135/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru infractiunile aflate in competenta sa;
b) sesizarea instantelor judecatoresti pentru luarea masurilor prevazute de lege si pentru judecarea cauzelor privind infractiunile prevazute la lit. a);
c) constituirea si actualizarea bazei de date in domeniul infractiunilor aflate in domeniul de competenta;
d) Incetat efecte juridice.
e) exercitarea altor atributii prevazute de lege.
(2) Participarea la sedintele de judecata in cauzele de competenta sectiei se asigura de procurori din cadrul Sectiei judiciare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de catre procurori din cadrul parchetului de pe langa instanta investita cu judecarea cauzei.

Articolul 88^9
Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie elaboreaza anual un raport privind activitatea desfasurata, pe care il prezinta, nu mai tarziu de luna februarie a anului urmator, Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Articolul 88^10
(1) In vederea desfasurarii activitatilor specifice prevazute de Codul de procedura penala, in cadrul Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie functioneaza, prin detasare, ofiteri sau agenti de politie judiciara sub directa conducere si controlul nemijlocit al procurorilor Sectiei, in limita posturilor prevazute de lege.
(2) Detasarea ofiterilor si agentilor de politie judiciara se dispune la solicitarea procurorului-sef al Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie de catre ministrul afacerilor interne, pe o perioada de cel mult 3 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 in 3 ani, cu acordul acestora.
(3) Numirea in functie a ofiterilor si agentilor de politie judiciara prevazuti la alin. (1) se face prin ordin al procurorului-sef al Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie.
(4) Incetarea detasarii ofiterilor si agentilor de politie judiciara se poate dispune inaintea perioadei prevazute la alin. (2) prin ordin motivat al procurorului-sef al Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie.
(5) Pe durata detasarii, ofiterii si agentii de politie judiciara nu pot primi de la organele ierarhic superioare din politia judiciara nicio insarcinare.
(6) Dispozitiile procurorilor din cadrul Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie sunt obligatorii pentru ofiterii si agentii de politie judiciara. Actele intocmite de acestia din dispozitia scrisa a procurorului sunt efectuate in numele acestuia.
(7) Ofiterii si agentii de politie judiciara prevazuti la alin. (1) au drepturile si obligatiile prevazute de lege pentru ofiterii de politie si agentii de politie, cu exceptiile prevazute de prezenta lege, si beneficiaza, in mod corespunzator, de drepturile prevazute la art. 13 si 23 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 45/2007, cu modificarile si completarile ulterioare.
(8) Salarizarea ofiterilor si agentilor de politie judiciara prevazuti la alin. (1) se realizeaza potrivit dispozitiilor legale aplicabile ofiterilor si agentilor de politie judiciara din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie.
(9) Atributiile prevazute de lege pentru ministrul afacerilor interne privind drepturile si raspunderile ce revin ofiterilor si agentilor de politie judiciara detasati se exercita de procurorul-sef al Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie. Atributiile privind acordarea gradelor profesionale pentru ofiterii si agentii de politie judiciara detasati se exercita de ministrul afacerilor interne, la propunerea procurorului-sef al Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie.
(10) Dispozitiile art. 6 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea si functionarea politiei judiciare, republicata, cu modificarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator in raport cu activitatea ofiterilor si agentilor de politie judiciara prevazuti la alin. (1).

Articolul 88^11
(1) Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie se incadreaza cu specialisti in domeniul prelucrarii si valorificarii informatiilor, economic, financiar, vamal, informatic, precum si in alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice sau de specialitate in activitatea de urmarire penala.
(2) Specialistii prevazuti la alin. (1) sunt numiti in cadrul Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie prin ordin al procurorului-sef al acesteia si au calitatea de functionar public.
(3) Specialistii prevazuti la alin. (1) isi desfasoara activitatea sub directa conducere, supraveghere si control nemijlocit al procurorilor Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie si au drepturile si obligatiile prevazute de lege pentru functionarii publici. Salariile de baza pentru specialistii din cadrul Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie sunt cele prevazute la art. 28 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare, coroborat cu art. 1 lit. e) si art. 22 alin. (1)-(3) din capitolul VIII al anexei nr. V din aceeasi lege. Specialistii beneficiaza, in mod corespunzator, de drepturile prevazute la art. 13 si 23 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 45/2007, cu modificarile si completarile ulterioare

Sectiunea a 3-a
Parchetele de pe langa curtile de apel, tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecatorii

Articolul 89
(1) Pe langa fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori si familie si judecatorie functioneaza un parchet.
(2) Parchetele au sediul in localitatile in care isi au sediul instantele pe langa care functioneaza si au aceeasi circumscriptie cu acestea.
(3) Parchetele de pe langa curtile de apel si parchetele de pe langa tribunale au personalitate juridica. Parchetele de pe langa tribunalele pentru minori si familie si parchetele de pe langa judecatorii nu au personalitate juridica.

Articolul 90
(1) Parchetele de pe langa curtile de apel si tribunale au in structura sectii, in cadrul carora pot functiona servicii si birouri. Parchetele de pe langa curtile de apel au in structura si cate o sectie pentru minori si familie.
(2) In raport cu natura si numarul cauzelor, in cadrul parchetelor de pe langa judecatorii pot functiona sectii specializate.
(3) Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul parchetelor se stabilesc de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu avizul ministrului justitiei.

Articolul 91
In localitatile unde functioneaza sediile secundare ale tribunalelor si judecatoriilor se infiinteaza sedii secundare ale parchetelor, cu activitate permanenta, avand aceeasi circumscriptie cu sediile secundare ale instantelor pe langa care functioneaza.

Articolul 92
(1) Parchetele de pe langa curtile de apel sunt conduse de procurori generali.
(2) Parchetele de pe langa tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecatorii sunt conduse de prim-procurori.
(3) Procurorii generali ai parchetelor de pe langa curtile de apel si prim-procurorii parchetelor de pe langa tribunale exercita si atributii de coordonare si control al administrarii parchetului unde functioneaza, precum si al parchetelor din circumscriptie.
(4) Prim-procurorii parchetelor de pe langa tribunalele pentru minori si prim-procurorii parchetelor de pe langa judecatorii exercita si atributii de administrare a parchetului.
(5) Dispozitiile art. 46 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.

Articolul 93
Procurorii generali ai parchetelor de pe langa curtile de apel au calitatea de ordonatori secundari de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe langa tribunale au calitatea de ordonatori tertiari de credite.

Articolul 94
(1) In functie de volumul de activitate, la parchetele de pe langa curtile de apel, tribunale, judecatoriile care isi au sediul in resedintele de judet, precum si parchetele de pe langa judecatoriile din municipiul Bucuresti, procurorul general sau, dupa caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjuncti, iar la parchetele de pe langa tribunalele pentru minori si familie si celelalte judecatorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct.
(2) La Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti si la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti, procurorul general sau, dupa caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-3 adjuncti.

Articolul 95
(1) Sectiile, serviciile si birourile parchetelor de pe langa instante sunt conduse de procurori sefi.
(2) Conducatorul fiecarui parchet repartizeaza procurorii pe sectii, servicii si birouri, in functie de pregatirea, specializarea si aptitudinile acestora.
(3) Conducatorul fiecarui parchet repartizeaza dosarele procurorilor, tinand cont de specializarea acestora.

Articolul 96
(1) In cadrul parchetelor functioneaza colegii de conducere, care avizeaza problemele generale de conducere ale parchetelor.
(2) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe langa curti de apel, tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecatorii au in componenta procurori care detin functii de nivelul celor prevazute la art. 49 alin. (2) pentru colegiile de conducere ale instantelor.
(3) Dispozitiile art. 49 alin. (2)-(7) se aplica in mod corespunzator.

Articolul 97
Dispozitiile art. 50 si 51 se aplica in mod corespunzator si pentru organizarea si desfasurarea adunarilor generale ale procurorilor.

Sectiunea a 4-a
Organizarea parchetelor militare

Articolul 98
(1) Pe langa fiecare instanta militara functioneaza un parchet militar. Pe langa Curtea Militara de Apel Bucuresti functioneaza Parchetul Militar de pe langa Curtea Militara de Apel Bucuresti, iar pe langa tribunalele militare functioneaza parchetele militare de pe langa tribunalele militare.
(2) Circumscriptiile parchetelor militare sunt prevazute in anexa nr. 2 care face parte integranta din prezenta lege.
(3) Parchetele militare prevazute la alin. (1) au, fiecare, statut de unitate militara, cu indicativ propriu.

Articolul 99
(1) Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror militar adjunct.
(2) Parchetul Militar de pe langa Curtea de Apel Bucuresti este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.

Articolul 100
(1) Parchetele militare exercita prin procurorii militari atributiile prevazute la art. 63, care se aplica in mod corespunzator.
(2) Parchetele militare efectueaza urmarirea penala in cauzele privind fapte penale comise de militari romani dislocati pe teritoriul altor state, in cadrul unor forte multinationale, in conditiile in care, potrivit unei conventii internationale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitata jurisdictia romana. Procurorii militari participa la sedintele de judecata ce se desfasoara potrivit art. 57.
(3) Parchetele militare dispun de organe de cercetare speciala puse in serviciul lor si fata de care exercita atributiile prevazute la art. 63 lit. b).
(4) Dispozitiile art. 96 si 97 se aplica in mod corespunzator.

Articolul 101
Cand persoana cercetata este militar activ, urmarirea penala se efectueaza de procurorul militar, indiferent de gradul militar al persoanei cercetate.

Articolul 102
(1) In cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Directiei Nationale Anticoruptie functioneaza sectii sau servicii de combatere a infractiunilor savarsite de militari care au, fiecare, statut de unitate militara, cu indicativ propriu.
(2) Pentru prevenirea si combaterea criminalitatii, precum si pentru stabilirea cauzelor care genereaza sau favorizeaza criminalitatea in randul militarilor si salariatilor civili ai structurilor militarizate, parchetele militare si sectiile prevazute in alin. (1) organizeaza si desfasoara, conform competentei, activitati comune ale procurorilor militari cu organe din cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne, precum si din cadrul altor structuri militare, pe baza de protocoale.

>>REVINO LA CUPRINSUL Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara!<<

de Redactia E-juridic

Redactia E-Juridic are un colectiv de 4 autori specializati din domeniul juridic cu toate ramificatiile sale. Zilnic aducem in atentia dvs. tot ce este nou legat de proiecte de legi, acte adoptate si noutati legislative. Va explicam in mod detaliat modificarile aparute si oferim solutii practice pentru orice dilema generata de noutatile cotidiene.

Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri