PSD si UDMR reintroduc pensiile speciale in Statutul alesilor locali, desi ele exista in Codul administrativ

Initiativa (PL-x 88/2018) de a introduce pensiile speciale pentru primari, viceprimari, presedinti si vicepresedinti ai consiliilor judetene a apartinut PNL, iar acesteia s-au alaturat PSD, PMP si UDMR. In mod surprinzator, dupa doar doua zile de la introducerea proiectului de lege in Camera Deputatilor, initiatorii din partea PNL si-au retras semnaturile. Asadar, proiectul de lege pornit de PNL a ramas fara sprijinul celui care a creat propunerea de modificare a Statului alesilor locali. Chiar si asa, dezbaterile asupra initiativei au continuat.

Au ramas sustinatori ai reintroducerii pensiilor speciale: Avram Nicolae - senator PSD; Baciu Gheorghe - senator PMP; Ionascu Gabi - senator PMP; Savin Emanoil - senator PSD; Trufin Lucian - senator PSD; Ambrus Izabella-Agnes - deputat UDMR; Bende Sándor - deputat UDMR; Benedek Zacharie - deputat UDMR; Bogdan Gheorghe-Danut - deputat PSD; Erdei-Dolóczki István - deputat UDMR; Farago Petru - deputat UDMR; Magyar Loránd-Bálint - deputat UDMR; Marica Petru-Sorin - deputat PSD; Nistor Laurentiu - deputat PSD; Roman Ioan Sorin - deputat PSD; Toma Ilie - deputat PSD.

Pe 12 septembrie 2018, Camera Deputatilor adopta tacit proiectul de modificare a Statutului alesilor locali. Astfel, deputatii au votat pentru introducerea a doua noi articole, art. 32^1 si art. 32^2, in Statutul alesilor locali. Iata ce era inclus in acestea.

• Art. 32^1
  • (1) Incepand cu 1 ianuarie 2019, primarii, viceprimarii, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene care indeplinesc conditiile varstei standard de pensionare din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, sau ale varstei standard reduse in conformitate cu prevederile aceleasi legi sau ale altor legi speciale au dreptul, la incetarea mandatului, la indemnizatie pentru limita de varsta, daca nu sunt realesi pentru un nou mandat. 
  • (2) Primarii, viceprimarii, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene beneficiaza de indemnizatia pentru limita de varsta de la data la care li se acorda drepturile de pensie pentru limita de varsta, dar nu mai devreme de data incetarii mandatului aflat in derulare. 
  • (3) Indemnizatia pentru limita de varsta se cumuleaza cu orice tip de pensie stabilita in sistemul public de pensii sau in alt sistem de pensii neintegrat sistemului public, precum si cu orice alte venituri realizate.
  • (4) Cuantumul indemnizatiei pentru limita de varsta prevazut la alin. (1) se acorda in limita a 3 mandate complete si se calculeaza ca produs al numarului de mandate cu 0,25 din salariul de baza minim brut garantat in plata.
  • (5) Indemnizatia pentru limita de varsta se actualizeaza ori de cate ori se majoreaza sau se indexeaza salariul de baza minim brut garantat in plata.
  • (6) Cuantumul indemnizatiei pentru limita de varsta se suporta din bugetele local ale unitatilor administrativ teritoriale, si se plateste de catre acestea.
  • (7) Modul de aplicare a prevederilor prezentului articol se stabileste prin norme metodologice se aproba prin hotarare de guvern, adoptata in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi. 
• Art. 32^2
  • (1) Nu beneficiaza de indemnizatia pentru limita de varsta, prevazuta la art. 32^1 , primarii, viceprimarii, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene care au fost condamnati definitiv pentru comiterea, in calitate de primar, viceprimar, presedinte si vicepresedinte al consiliului judetean, a unei infractiuni de coruptie prevazute la art. 289 – 291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si pentru infractiunile prevazute la art. 254 – 257 din Legea nr. 15/1968 privind Codul penal al Romaniei, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare. 
  • (2) Primarii, viceprimarii, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene care la data indeplinirii conditiei varstei standard de pensionare din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt urmariti penal sau trimisi in judecata pentru comiterea, in exercitarea functiei, a unor infractiuni prevazut de la art. 289 – 291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si pentru infractiunile prevazute la art. 254 – 257 din Legea nr. 15/1968 privind Codul penal al Romaniei, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea 1, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, nu sunt indreptatiti la indemnizatia prevazuta de art. 32^1 , pana la pronuntarea definitiva a instantei de judecata. In cazul achitarii, primarii, viceprimarii, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene sunt indreptatiti sa obtina indemnizatia pentru limita de varsta de la data indeplinirii conditiei varstei standard de pensionare din Legea nr. 263/2010.

Asadar, deputatii (toti) au votat pentru a acorda pensii speciale primarilor, viceprimarilor, presedintilor si vicepresedintilor consiliilor judetene prin simplul fapt ca au permis activarea art. 75, alin. (2) din Constitutia Romaniei.

Pe 17 septembrie 2018, propunerea legislativa este prezentata in Senat si este trimisa pentru avize si rapoarte la Comisii. 

Pe 19 septembrie 2018, este primit punctul de vedere al Guvernului. Acesta este negativ. Executivul, condus la acea vreme de Viorica Dancila, arata ca primarii, viceprimarii, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene "sunt asigurati obligatoriu in sistemul public de pensii, fiind prevazuti ca atare la art. 6 alin. (1) pct. II din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii".

"Potrivit unuia dintre principiile in baza caruia se organizeaza si functioneaza sistemul public de pensii, si anume acela al legalitatii, tuturor participantilor la sistemul public de pensii, contribuabili si beneficiari, li se asigura un tratament nediscriminatoriu, intre persoane aflate in aceeasi situatie juridica, in ceea ce priveste drepturile si obligatiile prevazute de lege. Ori, in acest context, acordarea indemnizatiei pentru limita de varsta (n.r. pensie speciala) pentru alesii locali ar produce diferenta de tratament fata de ceilalti asigurati ai sistemului public de pensii", mai arata Guvernul in PVG 88/2019.

Teste rezolvate de matematica pentru clasele V-VIII

Vezi AICI detalii

Teste REZOLVATE pentru examenul de titularizare Limba si Literatura engleza

Vezi AICI detalii

Teste rezolvate la limba si literatura romana clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

Pachet Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul primar - INVATATORI 2 culegeri

Vezi AICI detalii

In plus, prin semnatura Vioricai Dancila se mai transmite Parlamentului si faptul ca "asupra unor propuneri legislative asemanatoare, CCR a admis exceptiile de neconstitutionalitate ridicate cu privire la instituirea unei asemenea prestatii, ultima dintre acestea fiind <<Decizia nr. 581/2016 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali>>".

Primul Cod administrativ cade

Pe 6 noiembrie, Codul administrativ adoptat de Parlament prin lege si promulgat de seful statului in care erau prevazute pensiile speciale pentru primari, viceprimari, presedinti si vicepresedinti ai consiliilor judetene este declarat neconstitutional. Actul nu a putut produce efecte.

Acum procesul legislativ privind modificarea Statutului alesilor locali continua in Senat, iar toate avizele si rapoartele oferite sunt negative. 

Senatorii aveau in acest moment doua variante: fie adopta raportul negativ al Comisiei de fond, fie il resping. Daca adoptau raportul negativ, atunci proiectul de lege isi incheia parcursul legislativ. Daca respingeau raportul negativ, atunci initiativa era considerata adoptata de Senat si mergea la seful statului pentru promulgare.

Pe 12 noiembrie 2018, proiectul de lege prin care se introduc pensiile speciale pentru primari, viceprimari, presedinti si vicepresedinti ai consiliilor judetene ajunge in plenul Senatului. Raportul comun de fond negativ al Comisiilor pentru administratie publica si cea juridica este ignorat. Se solicita un raport suplimentar! Asadar, Comisia pentru administratie publica si Comisia juridica sunt din nou sesizate asupra proiectului de lege prin care pensiile speciale sunt introduse in Statut.

Urmeaza o pauza de la pensii speciale

Dupa ce primul Cod administrativ care includea pensiile speciale a fost declarat neconstitutional, seful PSD de atunci, Liviu Dragnea, promitea ca va adopta Codul administrativ prin ordonanta de urgenta. Motivul era simplu: daca asupra proiectelor de legi parlamentarii pot sesiza CCR, in cazul unei OUG doar Avocatul Poporului poate ataca actul la Curte. 

Pe 21 mai 2019, Viorica Dancila, la randul ei, spunea ca va adopta Codul administrativ prin OUG. A promis de mai multe ori acest lucru, dupa cum putem observa AICI.

Pe 27 mai 2019, seful PSD, Liviu Dragnea, este condamnat la 3 ani si 6 luni de inchisoare. In fruntea partidului trece Viorica Dancila.

Codul administrativ care garanteaza pensiilor speciale, adoptat prin OUG

Pe 25 iunie 2019, Guvernul Dancila adopta prin OUG Codul administrativ. Pensiile speciale pentru primari, viceprimari, presedinti si vicepresedinti ai consiliilor judetene devin realitate.

Pe 27 iunie 2019, USR cere Avocatului Poporului sesizarea CCR cu privire la Codul administrativ adoptat prin OUG si aflat, in prezent, in vigoare.

Pe 28 august 2019, noul Avocat al Poporului, Renate Weber, ataca la CCR actul prin care Guvernul a adoptat Codul administrativ. In mod surprinzator, nici pana la data redactarii acestui articol CCR nu a fixat o data pentru dezbaterea sesizarii facute de Avocatul Poporului. 

Pe 31 octombrie 2019, UDMR vine cu o noua propunere de Cod administrativ! Si acesta contine pensiile speciale pentru alesii locali.

Pe 26 noiembrie 2019, PSD si UDMR lucreaza impreuna pentru a salvgarda PLX 88/2018 prin care inca se pot introduce pensii speciale pentru primari, viceprimari, presedinti si vicepresedinti ai consiliilor judetene, in cazul in care CCR va considera ca actualul Cod administrativ este neconstitutional. Cel mai probabil se va coagula o majoritate PSD-UDMR-ALDE in Parlament care va adopta acest proiect de lege, fortand din nou sesizarea CCR sau reexaminarea.

Ramane de vazut ce vor decide alesii din Parlament sa faca acum, in functie de ce decide CCR. Fie adopta Codul administrativ propus de UDMR, fie modifica Statutul alesilor locali, fie renunta complet la reintroducerea de pensii speciale pentru primari, viceprimari, presedinti si vicepresedinti ai consiliilor judetene.

Vom reveni cu amanunte.